Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
7 results
Search Results
Item Particularități și provocări în traducerea verbelor frazale aferente educației(CEP USM, 2024) Solovei, VictoriaTraducerile specializate de calitate vizează asigurarea corespondenței între textul sursă și textul țintă, dar și stabilirea unei relații de consistență cu textele aferente în domeniul specializat, altfel spus, asigurarea „coerenței intertextuale”. Pe lângă convențiile de gen, adecvarea contextuală și pragmatică, aspectul lexical/terminologic este o componentăcheie în orice traducere specializată. În acest articol ne propunem să analizăm dificultățile și procedeele de traducere a verbelor frazale din domeniul educației. Or, acestea constituie o parte esențială a lexicului uzual și specializat al limbii engleze și în multe cazuri reprezintă o provocare în identificarea unor echivalente pertinente.Item TRADUCEREA NUMELOR DE PERSONAJE DIN DESENE ANIMATE: DINCOLO DE FRONTIERELE LINGVISTICE(CEP USM, 2023) Grădinaru, AngelaTraducerea numelor de personaje din desene animate reprezintă o provocare semnificativă, deoarece implică considerații lingvistice și culturale. Atunci când aduc conținut animat unui public global, creatorii se confruntă cu provocarea de a se asigura că numele rezonează corespunzător în diferite limbi și culturi. Acest proces depășește simpla conversie lingvistică, deoarece necesită o înțelegere nuanțată a variațiilor culturale și adaptabilitate fonetică. Traducătorii trebuie să atingă un echilibru între a rămâne fideli intenției inițiale a numelor personajelor și a se asigura că acestea pot fi identificate cu publicul țintă. Unele nume pot suferi modificări minore pentru a menține armonia fonetică sau pentru a transmite conotații culturale specifice. Traducerea numelor personajelor joacă un rol crucial în implicarea publicului, influențând modul în care spectatorii percep și se conectează cu lumea animată. Necesită o interacțiune delicată între acuratețea lingvistică și sensibilitatea culturală, sporind în cele din urmă experiența privitorului de a se transpune într-o altă lume/realitate și promovând un sentiment de familiaritate. Traducerea cu succes a numelor personajelor contribuie la atracția interculturală a desenelor animate, făcându-le accesibile și plăcute pentru diverse audiențe din întreaga lumeItem LES PROCÉDÉS DE TRANSFERT EN FRANÇAIS DES LOCUTIONS PHRASÉOLOGIQUES TIRÉES DES CONTES ROUMAINS(Editura USM, 2023) Grădinaru, AngelaArticolul de față reprezintă o analiză a procedeelor de traducere în limba franceză a locuțiunilor frazeologice preluate din poveștile Harap Alb și Punguța cu doi bani, scrise de Ion Creangă, și a dificultăților de traducere generate de aceste locuțiuni. Locuțiunile frazeologice își asumă un rol foarte important în procesul comunicativ al personajelor unei povești. Problema traducerii frazeologice constă în a le putea înțelege în ansamblu în limba sursă și a găsi echivalența în limba țintă. Chiar dacă franceza și româna au caracteristici înrudite care manifestă o dimensiune universală (definită de lingviști ca frazeologii universale), traducerea frazeologiei rămâne oproblemă complexă. Dificultățile impuse de îmbinările fixe de cuvinte vizează transferul de sens şi a valențelorexpresive. Așadar, cea mai mare dificultate nu o reprezintă cuvintele, unitățile de cuvinte, pentru care nu există unechivalent potrivit, ci realitățile la care se referă. Prin urmare, acest studiu va arăta calea traductologică valabilăpentru a găsi echivalente frazeologice prin aplicarea diferitelor tehnici de traducere ținând cont de particularitățileformale, semantice, stilistice, culturale și funcționale ale universului frazeologic.Item LA SPÉCIFICITÉ DE LA TRADUCTION DU TEXTE AGROALIMENTAIRE(CEP USM, 2023) Grădinaru, AngelaAcest articol tratează particularitățile pragmatico-semantice, stilistice, lexicale și de traducere ale textelor agroalimentare. Studiul textelor agroalimentare și terminologia agroalimentară prezintă implicit un interes atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic. Scopul acestui articol este de a atrage atenția publicului care utilizează materialul lingvistic în diverse situații asupra ambiguităților care pot apărea în înțelegerea și traducerea textelor agroalimentare, dificultăți legate adesea de migrațiile conceptuale. Limbajul agroalimentar se caracterizează printr-o varietate de teme și printr-un vocabular specific. Este un domeniu activ și dinamic care se îmbogățește din punct de vedere lingvistic aproape zilnic. Limbajul agroalimentar fiind asaltat de neologisme și împrumuturi care s-au infiltrat cândva în limbă au reușit în cele din urmă să se impună ca fenomene lingvistice și ca mijloc de îmbogățire a vocabularului. Se afirmă că decodificarea termenilor agroalimentari este o necesitate a comunicării agroalimentare atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic și o sursă de creativitate lexicală. Principalele probleme prezentate în articol sunt: problema sensului lexical și efectul sensului, probleme de cercetare interlingvistică - dificultățile și tehnicile de traducere a textelor agroalimentare.Item NUMELE PROPRIU ÎN TRADUCEREA AUDIOVIZUALĂ: A FACE CA LIMBA CELUILALT SĂ FIE ÎNȚELEASĂ ÎN PROPRIA LIMBĂ(CEP USM, 2022-04-14) Grădinaru, AngelaObiectivul principal al studiului este acela de a oferi o imagine globală asupra fenomenului traducerii numelor proprii și asupra tehnicilor de traducere aplicate de traducători. În opinia unor traductologi numele proprii nu ar trebui traduse. Traducerea audiovizuală oferă diverse dovezi ale posibilității și chiar necesității traducerii acestora. Majoritatea numelor proprii sunt traductibile și traduse. Există și nume proprii care pun probleme specifice de traducere dintr-o limbă în alta. Ne propunem să studiem modalitatea traducerii numele proprii în subtitrarea comediilor din limba franceză în limba română, tipologia eventualelor diferențe dintre forma din română și forma pe care o traduce, să sugerăm soluții pentru unificarea traducerii numelor proprii în limba română în procesul traducerii audiovizuale.Item UMORUL ÎN COMEDIILE FRANCEZE: A TRADUCE FĂRĂ A TRĂDA EMOȚIA(CEP USM, 2021) Grădinaru, AngelaTraducerea este un proces de comunicare interculturală, o mediatoare între două culturi care transmite o bună parte a culturii Celuilalt. Acest fapt ne determină să regândim rolul elementelor socioculturale din filme, căci una dintre principalele provocări în traducerea audiovizuală rămâne transferul umorului. Acest articol reprezintă un studiu al traducerii umorului și al transformărilor realizate în timpul transferului dintr-o limbă/cultură în alta. Transferul umorului și înțelegerea lui în traducerea audiovizuală poate avea loc la nivel nonverbal (imagini, sunete, efecte sonore) și verbal (expresii umoristice, jocuri de cuvinte). Umorul poate fi condiționat de cuvintele care sunt utilizate intenționat (jocuri de cuvinte), dar și neintenționat; prin urmare, a traduce aceste cuvinte prin înlocuirea lor cu alte cuvinte (sinonime, echivalente) determină uneori pierderea efectului comic al cuvântului. Cuvântul implicat într-o ordine a discursului audiovizual nu urmărește convingerea receptorului, ci obținerea unei emoții estetice care condiționează râsul. Mesajul este interpretat la nivel plurisemiotic prin efortul comun al limbajului verbal și al caracteristicilor nonverbale ale comunicării, adică acțiunile și cuvintele care coexistă simultan în construirea comicului. A traduce înseamnă a crea pentru publicul receptor un „echivalent” al filmului original, adică un film, cu cea mai mică distorsiune posibilă a conținutului din varianta originală. Prin urmare, ne-am propus să analizăm modul în care comicul este tradus pe ecran în comedia La ch’tite famille subtitrată în limba română. Un rol important în procesul transferului revine traducătorului ca expert atât în receptarea, cât şi în producerea umorului, într-un context în care triada imagine/ cuvânt/ sunet trebuie transferată între două culturi. Traducătorul trebuie să identifice intenția celui care râde de celălalt, care ironizează, pentru a fi fidel sursei și pentru a adapta umorul publicului ţintă.Item MIJLOACELE DE ECHIVALARE A ENUNȚURILOR PAREMIOLOGICE ÎN COMEDIILE FRANCEZE SUBTITRATE ÎN LIMBA ROMÂNĂ(CEP USM, 2020) Grădinaru, AngelaAcest articol reprezintă un studiu al proverbelor în traducerea audiovizuală. În comedie, proverbele joacă un rol important în procesul de comunicare al personajelor. Chiar dacă franceza și româna au caracteristici conexe care manifestă o dimensiune universală (definită de lingviști ca frazeologii universale), traducerea paremiilor rămâne o problemă complexă. Dificultățile impuse de paremii vizează transferul sensului și al valențelor expresive. Subtitrorul își propune să ajute tespectatorul să depășească barierele lingvistice și culturale. Prin urmare, cea mai mare dificultate reprezintă nu cuvintele, unitățile de cuvinte, pentru care nu există un echivalent adecvat, ci realitățile la care acestea se referă. Scopul traducerii audiovizuale este de a stabili o echivalență între textul limbii sursă și cel al limbii țintă (ambele trebuie să însemne același lucru), ținându-se cont de un anumit număr de constrângeri. Procesul este complet dacă finalitatea textului vizat coincide cu cea a textului sursă, cu alte cuvinte, dacă primul are aceeași funcție comunicativă într-un context cultural echivalent. Prin urmare, acest studiu va arăta calea de traducere valabilă pentru găsirea echivalentelor paremiologice. Ea constă în aplicarea diferitor tehnici de traducere, ținându-se cont de particularitățile formale, semantice, stilistice, culturale și funcționale ale universului paremiologic. Studiul este ilustrat de numeroase exempleâ din diverse comedii franceze cu subtitrare în limba română.