Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Dezvoltarea serviciilor de pediatrie primară în sistemul de sănătate al Republicii Moldova [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Dicusară, Natalia
This paper analyzes the current state of primary pediatric care services in the Republic of Moldova, highlighting their essential role in disease prevention and child health promotion. It explores the broader context of healthcare reforms and outlines both best practices and ongoing challenges. A case study focused on AMT Botanica illustrates the local implementation of the National Program for the Prevention and Control of Noncommunicable Diseases. The paper proposes strategic measures to improve the efficiency, accessibility, and sustainability of pediatric healthcare services.
Analiza politicii comerciale a Uniunii Europene în contextul tensiunilor internaţionale [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Chiriac-Sautron, Tatiana
Cooperarea dintre Uniunea Europeană și sistemul Organizației Națiunilor Unite: multilateralism, securitate globală și dezvoltare durabilă
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Petrașcu, Sanda
Cooperarea dintre Uniunea Europeană și sistemul Organizației Națiunilor Unite reprezintă unul dintre pilonii centrali ai guvernanței globale contemporane. Într-o ordine internațională marcată de conflicte armate, crize umanitare, schimbări climatice, migrație, insecuritate alimentară, amenințări hibride, încălcări ale drepturilor omului și fragmentare geopolitică, parteneriatul UE–ONU dobândește o importanță strategică deosebită. Uniunea Europeană susține un multilateralism eficient, întemeiat pe dreptul internațional, Carta ONU, cooperare instituțională și reguli comune. Articolul analizează fundamentele juridice și politice ale cooperării UE–ONU, statutul Uniunii Europene în cadrul Organizației Națiunilor Unite, rolul Delegației UE la ONU, dimensiunea parteneriatului în domeniul păcii și securității, cooperarea pentru dezvoltare durabilă, acțiunea umanitară, drepturile omului, statul de drept, schimbările climatice, sănătatea globală și gestionarea crizelor. Cercetarea evidențiază că UE și ONU sunt actori complementari: ONU oferă legitimitate universală și cadru normativ global, iar UE contribuie prin resurse financiare, capacități diplomatice, instrumente civile și militare, politici de dezvoltare, expertiză instituțională și promovarea valorilor democratice. Totodată, articolul analizează limitele cooperării: fragmentarea instituțională, constrângerile birocratice, diferențele de priorități, competiția geopolitică, deficitul de finanțare și dificultatea aplicării eficiente a deciziilor multilaterale. Se concluzionează că aprofundarea cooperării UE–ONU este indispensabilă pentru consolidarea unei ordini internaționale bazate pe reguli, pace, securitate, drepturile omului și dezvoltare durabilă.
Capacitatea Uniunii Europene de a aborda dezinformarea, manipularea informațiilor și interferențele străine [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Strochin, Anastasia
Dezinformarea, manipularea informațiilor și interferențele străine reprezintă provocări majore pentru securitatea democratică, reziliența societală și funcționarea instituțiilor Uniunii Europene. În contextul digitalizării accelerate, al extinderii rețelelor sociale, al conflictelor hibride și al utilizării inteligenței artificiale generative, informațiile false sau manipulative pot fi produse, amplificate și distribuite cu o viteză fără precedent. Articolul analizează capacitatea Uniunii Europene de a preveni, detecta, contracara și sancționa dezinformarea și manipularea informațională, cu accent pe cadrul conceptual FIMI - Foreign Information Manipulation and Interference - și pe instrumentele instituționale dezvoltate după 2015. Sunt examinate rolul Serviciului European de Acțiune Externă, grupurile StratCom, sistemul de alertă rapidă, Planul de acțiune împotriva dezinformării, Codul de conduită privind dezinformarea, Regulamentul privind serviciile digitale, European Media Freedom Act, instrumentele de protecție electorală și acțiunile de consolidare a rezilienței societale. Cercetarea evidențiază că UE nu tratează dezinformarea doar ca problemă de comunicare, ci ca amenințare hibridă care afectează procesele democratice, securitatea informațională, încrederea publică, sănătatea, politica externă și relațiile cu statele partenere. Se concluzionează că eficiența UE depinde de coordonarea dintre instituții, state membre, platforme digitale, mass-media, societatea civilă, cercetători și parteneri internaționali, precum și de menținerea echilibrului dintre combaterea manipulării și protecția libertății de exprimare.
Mecanismele Uniunii Europene de monitorizare a statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Toporeț, Alexandra
Statul de drept, democrația și drepturile fundamentale constituie nucleul normativ al Uniunii Europene și condiția esențială pentru funcționarea ordinii juridice europene. Articolul analizează mecanismele prin care Uniunea Europeană monitorizează, evaluează și protejează respectarea acestor valori în statele membre, precum și în acțiunea sa externă. Sunt examinate fundamentele juridice consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu accent pe art. 2, art. 3, art. 7 și art. 21 TUE, art. 258–260 TFUE, precum și pe rolul Cartei în protecția drepturilor fundamentale. Cercetarea evidențiază principalele instrumente europene: procedura prevăzută de art. 7 TUE, procedura de infringement, raportul anual privind statul de drept, rapoartele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, regimul de condiționalitate privind protecția bugetului UE, strategiile privind aplicarea Cartei, instrumentele de protecție a libertății mass-media și mecanismele de promovare a democrației. Articolul subliniază că aceste mecanisme au un rol esențial în prevenirea regresului democratic, combaterea corupției, protejarea independenței justiției, garantarea libertății presei și consolidarea încrederii reciproce între statele membre. Totodată, se constată că eficiența lor depinde de voința politică a statelor membre, de coerența instituțională a UE și de capacitatea Uniunii de a transforma monitorizarea în acțiuni corective concrete.