Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Politica fiscală privind taxele locale. Cazul mun. Chişinău [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Starov, Alexandrina
The respective article presents approaches to fiscal matters with reference to: the conceptual evolution of tax policy and the principles of fiscal policy, the regulatory framework governing taxation at the local level, the procedural and decision – making aspects of local tax establishment, as well as specific tangential aspects concerning the municipality of Chișinău in relation to certain categories of taxes and their applicability within the administrative-territorial unit. It aims to clarify key aspects of the influence and contribution of local taxes in strengthening the local budget and in ensuring a more equitable distribution of expenditures for public services provided to residents/consumers of services offered by local public authorities.
Competențele Comisiei Europene în domeniul politicii externe și securității comune [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Fedeleș, Alexandra
Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale acțiunii externe europene, având ca scop promovarea intereselor, valorilor și obiectivelor Uniunii pe scena internațională. În cadrul acestei politici, Comisia Europeană nu deține aceeași poziție instituțională ca în politicile comunitare clasice, deoarece PESC păstrează un caracter predominant interguvernamental, iar rolul central aparține Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Totuși, Comisia Europeană are competențe importante în asigurarea coerenței acțiunii externe, gestionarea instrumentelor financiare, implementarea sancțiunilor, administrarea bugetului, coordonarea politicilor externe sectoriale, propunerea și aplicarea programelor de cooperare externă, precum și în promovarea interesului general al Uniunii. Articolul analizează fundamentul juridic al competențelor Comisiei Europene în raport cu PESC, rolul său în arhitectura instituțională a acțiunii externe, relația cu Înaltul Reprezentant și Serviciul European de Acțiune Externă, contribuția la instrumentele financiare externe, gestionarea sancțiunilor, bugetul UE, cooperarea pentru dezvoltare, politica de vecinătate și provocările actuale generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, competiția geopolitică, amenințările hibride și necesitatea unei politici externe europene mai coerente. Se concluzionează că, deși Comisia nu conduce PESC în sens strict, ea rămâne un actor indispensabil pentru eficiența, continuitatea și credibilitatea acțiunii externe a Uniunii Europene.
Uniunea Europeană — spațiu de libertate, securitate și justiție: fundamente juridice, valori democratice și mecanisme instituționale [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Cotruță, Camelia
Articolul analizează Uniunea Europeană ca spațiu de libertate, securitate și justiție, evidențiind fundamentele juridice, valorile democratice și mecanismele instituționale care garantează drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. Spațiul de libertate, securitate și justiție reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene, deoarece combină libera circulație a persoanelor, protecția drepturilor fundamentale, cooperarea polițienească, cooperarea judiciară, gestionarea frontierelor externe, politica de azil și migrație, protecția datelor cu caracter personal și combaterea amenințărilor transfrontaliere. Sunt examinate valorile Uniunii Europene consacrate în art. 2 TUE, obiectivele prevăzute de art. 3 TUE, cadrul juridic al TFUE, rolul Cartei drepturilor fundamentale, impactul Tratatului de la Lisabona, precum și distincția dintre sistemul Uniunii Europene și sistemul Consiliului Europei. O atenție distinctă este acordată rolului instituțiilor și agențiilor europene, precum Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Europol, Eurojust, Frontex, Agenția pentru Drepturi Fundamentale și mecanismele de cooperare judiciară și polițienească. Articolul subliniază că spațiul de libertate, securitate și justiție nu poate funcționa eficient decât prin echilibrul dintre libertățile individuale, protecția drepturilor, securitatea internă și încrederea reciprocă între statele membre. Se concluzionează că UE a creat un cadru normativ și instituțional avansat, însă acesta se confruntă cu provocări generate de migrație, criminalitate organizată, terorism, dezinformare, amenințări cibernetice, protecția datelor și tensiunea dintre securitate și libertate.
Politica de securitate și apărare a Uniunii Europene: evoluție, fundament juridic și organizare [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Colac, Alexandrina
Politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale acțiunii externe europene, având ca obiectiv consolidarea capacității Uniunii de a contribui la securitatea internațională, gestionarea crizelor, prevenirea conflictelor și promovarea păcii. Evoluția acestei politici reflectă transformările sistemului internațional, de la perioada post-Război Rece până la actualul context marcat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, amenințări hibride, atacuri cibernetice, terorism, insecuritate energetică și instabilitate regională. Articolul analizează principalele etape ale dezvoltării Politicii de securitate și apărare comună, de la Tratatul de la Maastricht și Tratatul de la Lisabona până la Busola strategică, Cooperarea structurată permanentă, Fondul European de Apărare și Facilitatea Europeană pentru Pace. Sunt examinate fundamentul juridic al PSAC, rolul instituțiilor europene, misiunile civile și operațiunile militare ale UE, raporturile UE–NATO, provocările autonomiei strategice și cooperarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova în domeniul securității și apărării. Se concluzionează că PSAC constituie un instrument esențial pentru afirmarea UE ca actor de securitate, însă eficiența sa depinde de coeziunea statelor membre, capacitatea de decizie comună, investițiile în apărare, complementaritatea cu NATO și consolidarea parteneriatelor cu statele din vecinătatea estică.
Domeniile cooperării Uniunii Europene cu Republica Populară Chineză: parteneriat, concurență economică și rivalitate sistemică [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Cebotari, Alina
Articolul analizează principalele domenii ale cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză, într-un context internațional marcat de interdependență economică, competiție geopolitică, rivalitate sistemică, transformări tehnologice și crize globale. Relațiile UE–China sunt caracterizate printr-o dublă logică: pe de o parte, China rămâne un partener indispensabil pentru soluționarea unor probleme globale, precum schimbările climatice, tranziția energetică, securitatea alimentară, sănătatea globală și stabilitatea economică; pe de altă parte, diferențele privind modelul politic, drepturile omului, concurența economică, accesul la piață, subvențiile industriale, tehnologiile strategice și poziționarea Chinei față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei au determinat Uniunea Europeană să o definească simultan ca partener de cooperare, concurent economic și rival sistemic. Sunt examinate cadrul politic al relațiilor UE–China, Acordul Cuprinzător pentru Investiții, cooperarea comercială, domeniul drepturilor omului, securitatea economică, tranziția verde, energia, schimbările climatice, cercetarea și inovarea, politica digitală și cooperarea pentru dezvoltare. Articolul evidențiază că relațiile UE– China nu pot fi reduse nici la cooperare economică, nici la confruntare strategică, ci reprezintă o relație complexă, în care dialogul trebuie combinat cu apărarea intereselor europene, promovarea reciprocității și protejarea ordinii internaționale bazate pe reguli.