Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Evoluția cercetării științifice în domeniul rezoluției și lichidării bancare în perioada contemporană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Ţurcan, Corina
Articolul include o analiză succintă a etapelor principale în evoluția cercetării științifice în domeniul lichidării și rezoluției bancare, începând cu sfârșitul secolului XX și până în perioada prezentă. Se realizează o trecere în revistă a evenimentelor-cheie din această perioadă, care au trasat direcții noi în cercetarea științifică a acestor subiecte și care au determinat, subsecvent, revirimente în reglementarea conceptelor fundamentale pentru acest domeniu de studiu. Pe lângă analiza din perspectivă istorică și comparată a evoluției cercetării științifice a elementelor definitorii pentru cadrul rezoluției și lichidării bancare, articolul prezintă și un sumar al problemelor actuale și al direcțiilor de cercetare a acestor subiecte.
Grupurile financiar-industriale în economia internațională [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Trocin, Ludmila
În cercetarea respectivă sunt analizate grupurile financiar-industriale ca formă corporativă complexă de organizare economică internațională, bazată pe capitalul industrial și financiar. Scopul cercetării este de a evidenția dimensiunile de dezvoltare a grupurilor financiar-industriale și statutul lor juridic, modul de organizare a corporațiilor. De asemenea, este redată analiza istorică aprofundată a procesului de interacțiune a grupurilor financiar-industriale cu organele de stat, ceea ce permite identificarea situațiilor de concentrare pentru dezvoltarea economică. În acest sens, este redat caracterul relațiilor exprimate prin ,,capitalul financiar-industrial”, compus dintr-un conglomerat unic de legături de diferite tipuri între subiecții săi în raport cu obiectele corespunzătoare. Această integrare este analizată ca legături reciproce interdependente între subiecți, adică între structurile financiare, pe de o parte, și întreprinderile industriale, pe de altă parte.
Regimul juridic general al termenelor de decădere [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Şargarovschi, Mariana
Articolul este dedicat analizei termenului de decădere în dreptul civil al Republicii Moldova, evidențiind rolul său ca mecanism strict și imperativ care conduce la stingerea definitivă a dreptului subiectiv civil neexercitat în termen, protejând stabilitatea, previzibilitatea și ordinea raporturilor juridice, precum și siguranța părților implicate în raporturile civile. Sunt prezentate funcțiile, clasificările, natura juridică și regimul juridic al termenelor de decădere, incluzând criteriile de stabilire, izvorul, obiectul și domeniul de aplicare al acestora, precum și diferențele esențiale față de termenele de prescripție extinctivă, subliniindu-se importanța lor în disciplinarea exercitării drepturilor, prevenirea incertitudinii și protecția intereselor părților vulnerabile în diverse situații juridice.
Incluziunea persoanelor cu dizabilități – între realități și perspective [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Strelciuc, Viorica
În articol se analizează conceptul de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, situându-l la intersecția dintre cadrul normativ și realitățile practice cotidiene. Lucrarea explorează caracterul social al dizabilității, care plasează barierele în mediul exterior, nu în individ. Sunt identificate progresele semnificative înregistrate (legislația anti-discriminare, creșterea accesibilității) și, în același timp, sunt evidențiate provocările persistente (bariere atitudinale, segregarea pe piața muncii, lacune în educația incluzivă). Concluziile formulează perspectivele de dezvoltare axate pe promovarea unei culturi incluzive, investiții în tehnologia asistivă și consolidarea serviciilor comunitare. Totodată, în prezentul articol se analizează dinamica procesului de incluziune a persoanelor cu dizabilități, explorând tranziția de la modelul medical, bazat pe deficiență, către modelul social, centrat pe drepturile omului. Se evidențiază discrepanța dintre cadrul legislativ teoretic și barierele practice (arhitecturale, atitudinale și economice) cu care se confruntă această categorie socială. În final, sunt propuse direcții strategice pentru transformarea incluziunii dintr-un concept dezirabil într-o realitate sustenabilă.
Educația civică ca un tampon împotriva rușinii discursive în Uniunea Europeană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Goudenhooft, Gabriela
Narațiunile contemporane despre Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai mult modelate de discursuri moralizatoare care operează prin practici de judecată publică, comparație și sancționare simbolică. Încadrate ca o formă de rușine, acestea acționează ca un factor suplimentar de stres pentru reziliența democratică europeană, transformând modul în care UE este reprezentată și evaluată în sfera publică. În loc să încurajeze responsabilitatea constructivă, narațiunile moralizatoare mută adesea atenția de la performanța instituțională la ierarhiile morale, reconfigurând identitatea europeană de-a lungul unei axe instabile care oscilează între mândrie și îndoială de sine, onoare și rușine. Această lucrare susține că astfel de presiuni discursive nu numai că contestă legitimitatea Uniunii Europene, dar testează și capacitatea acesteia de a susține o înțelegere de sine democratică coerentă și încrezătoare. În acest context, educația civică apare ca un mecanism crucial de mediere,capabil să reformuleze discursul moralizator dintr-o sursă de delegitimare într-o oportunitate de reflecție critică și învățare democratică. Prin dotarea cetățenilor cu instrumente interpretative pentru a naviga prin judecata normativă și presiunea simbolică, educația civică poate consolida reziliența democratică, mai degrabă decât să o submineze. Bazându-se pe analiza discursului unor narațiuni contemporane selectate despre UE, lucrarea examinează modul în care umilirea remodelează identitatea, legitimitateași reziliența democratică, subliniind în același timp rolul esențial al educației civice în moderarea acestor efecte în sfera publică europeană.