Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Evaluarea sistemului de servicii sociale și a situației familiilor vulnerabile social: cazul raionului Dubăsari [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Matas, Viorica; Oceretnîi, Anastasia
Articolul „Evaluarea sistemului de servicii sociale și a situației familiilor vulnerabile social: cazul raionului Dubăsari” evidențiază specificul serviciilor sociale și a dificultăților pe care le întâmpină familiile social vulnerabile din zonă. Raionul Dubăsari, prin specificul său geografic, demografic și social, reflectă o serie de provocări specifice în ceea ce privește accesul, calitatea și diversitatea serviciilor sociale destinate copiilor aflați în situație de risc și familiilor social vulnerabile. Cercetarea scoate în evidență nevoile specifice ale familiilor social vulnerabile, serviciile sociale existente, precum și serviciile sociale necesare a fi dezvoltate pentru a răspunde situației din raion. Cercetarea desfășurată servește autorităților publice centrale și locale pentru planificarea acțiunilor și serviciilor sociale necesare a fi dezvoltate în zonă.
Determinanții intențiilor de emigrare în Republica Moldova: satisfacția față de locul de muncă, percepțiile asupra pieței muncii și rețelele familiale [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Mamolea, Aurelia
Acest articol examinează determinanții intenției de emigrare în Republica Moldova printr-un cadru analitic integrat micro-meso-macro. Studiul explorează modul în care satisfacția individuală față de condițiile de muncă, percepțiile asupra condițiilor generale de muncă din țară și existența membrilor familiei în diaspora interacționează în modelarea intenției de emigrare. Analiza se bazează pe datele unui sondaj național reprezentativ, realizat față în față în perioada ianuarie-februarie 2026 (N = 1,027). Rezultatele indică că 9% dintre respondenți intenționează să emigreze în următorii trei ani, cu niveluri mai ridicate în rândul tinerilor. Deși 62% dintre respondenții ocupați se declară mulțumiți de condițiile proprii de muncă, doar 22% apreciază pozitiv condițiile generale ale pieței muncii, evidențiind un decalaj perceptiv micro–macro pronunțat. Insatisfacția ocupațională și rețelele migratorii sunt asociate pozitiv cu intenția de emigrare, sugerând că mobilitatea este determinată atât de factori individuali, cât și de percepții sistemice și de capitalul social transnațional.
Analiza nevoilor și necesităților de sprijin ale femeilor victime ale violenței în familie [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Isac, Oxana
Autorul analizează nevoile și necesitățile de sprijin ale femeilor victime ale violenței în familie, pe baza unei cercetări calitative realizate prin focus grupuri. Studiul urmărește identificarea principalelor dificultăți întâmpinate în procesul de ieșire din relațiile abuzive și în accesarea serviciilor de suport. Rezultatele evidențiază caracterul structural al fenomenului, determinat de norme patriarhale persistente, dependență economică și toleranță socială față de comportamentele violente, precum și transmiterea intergenerațională a modelelor abuzive. Participantele semnalează obstacole semnificative în accesarea serviciilor specializate, lipsa informațiilor, neîncrederea în instituțiile responsabile și insuficiența mecanismelor de protecție existente. Sunt evidențiate nevoi urgente privind asigurarea siguranței imediate, consilierea psihologică, sprijinul juridic, asistența socială și dezvoltarea autonomiei economice. De asemenea, este subliniată importanța programelor de intervenție adresate agresorilor pentru prevenirea recidivei. Concluziile studiului susțin necesitatea unei abordări sistemice, multidisciplinare și integrate, orientate spre prevenirea violenței, protecția eficientă a victimelor și facilitarea reintegrării lor sociale și economice.
Modernizarea mecanismelor de determinare a costurilor în sectorul serviciilor sociale din Republica Moldova în contextul reformei ,,Restart” [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Grecu, Ala
Autoarea analizează diverse metode de determinare a costurilor utilizate în sectorul prestării serviciilor, evidențiind modelele care pot fi adaptate și aplicate în domeniul serviciilor sociale din Republica Moldova. În contextul implementării reformei „Restart”, este argumentată necesitatea stringentă a elaborării unor mecanisme clare și transparente de calcul al costurilor serviciilor sociale, ca fundament pentru o alocare eficientă a resurselor publice și pentru asigurarea sustenabilității intervențiilor sociale. Se examinează cadrul normativ existent și se propun ajustări legislative menite să faciliteze procesul de reformare și să asigure coerența între politicile sociale și bugetarea bazată pe costuri reale. Astfel, articolul contribuie la consolidarea bazei teoretice și practice necesare pentru modernizarea sistemului de protecție socială din Republica Moldova.
Evoluția istoriografică a cercetărilor asupra fenomenului copiilor străzii: contextualizări internaționale și particularități din Republica Moldova [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Elineţchi, Larisa
În articol se analizează evoluția științifică a cercetărilor privind fenomenul „copiii străzii” printr-o abordare istoriografică de tip genealogic, urmărind modul în care cunoașterea asupra acestui fenomen social a fost configurată de schimbările paradigmelor epistemologice și instituționale. Pornind de la premisa că „copiii străzii” reprezintă o categorie socio-conceptuală construită istoric, cercetarea evidențiază transformarea discursului științific de la interpretările moral-reformiste, criminologice și medicalizante ale secolelor XIX–XX către paradigma contemporană a protecției copilului și a incluziunii sociale. În plan global, studiul analizează rolul organizațiilor internaționale în standardizarea discursului asupra copilăriei vulnerabile, inclusiv contribuția doctrinară a UNICEF (United Nations International Children’s Emergency Fund) la consolidarea modelului bazat pe drepturi. Particularitatea cercetării constă în integrarea istoriografiei regionale a Republicii Moldova într-un cadru analitic comparativ, demonstrând coexistența inerțiilor epistemice post-sovietice cu influențele paradigmelor occidentale contemporane. Articolul propune o reconstrucție conceptuală a evoluției cercetării fenomenului, contribuind la clarificarea statutului teoretic al studiilor asupra copiilor străzii în spațiul științelor sociale.