Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Universitatea ca actor al rezilienței democratice: între autonomie academică și responsabilitate social [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Ciobanu, Rodica
Articolul susține necesitatea unei schimbări de paradigmă,prin care universitatea devine un agent activ al modernizării și al creșterii rezilienței democratice, contribuind direct la dezvoltarea unui stat funcțional și durabil. Pe acest fundal, articolul evidențiază că tendința decomercializare a învățământului superior generează riscul devierii de lamisiunea sa civică, reducând procesul educațional la unul strict utilitarși economic. Prin urmare, universitatea este chemată să își asume activ funcția de formare a unui cetățean critic și responsabil, capabil să susțină valorile democratice în fața provocărilor contemporane. Această asumare presupune realizarea unui echilibru real între libertatea academică și obligațiade a răspunde nevoilor societății, transformând universitatea într-o instituție relevantă pentru consolidarea democrației și a coeziunii sociale.
Suspendarea și încetarea mandatului șefului statului în arhitectura constituțională contemporană a Republicii Moldova [Rezumat]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Balaban, Mihai; Slusarenco, Svetlana (conducător de doctorat)
Scopul lucrării constă în cercetarea aprofundată a instituției suspendării și încetării mandatului șefului statului în vederea conturării principiilor și particularităților care le caracterizează, prin realizarea unei abordări comparative a reglementărilor constituționale și a practicii constituționale din Republica Moldova și din alte state cu scopul identificării modelelor constituționale existente și a formulării unor propuneri de lege ferenda pentru perfecționarea cadrului normativ național. Obiectivele cercetării: elucidarea particularităților referitoare la suspendarea mandatului șefului statului; identificarea temeiurilor și condițiilor constituționale ale încetării mandatului șefului statului ca garant al legitimității funcționării mecanismului de stat; analiza comparativă a modelelor constituționale cu privire la mandatul șefului statului, cu evidențierea similitudinilor și deosebirilor de reglementare a suspendării și încetării mandatului; examinarea jurisprudenței relevante a Curții Constituționale în domeniu; elucidarea esenței funcțiilor instituției șefului statului ca instituție etatică și personală în cadrul puterilor de stat.
Rolul educației civice în edificarea unei societăți democratice bazate pe dreptate, echitate și egalitate [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Mărgineanu, Valentin
Educația civică reprezintă un pilon fundamental în edificarea unei societăți democratice bazate pe dreptate, echitate și egalitate.Într-un context marcat de transformări politice și sociale, formarea cetățenilor conștienți de drepturile și responsabilitățile lor devine esențială pentru consolidarea democrației participative. Educația civică contribuie la înțelegerea și respectarea principiului statului de drept, promovând accesul echitabil la justiție și responsabilitatea față de lege. Totodată, ea favorizează dezvoltarea unei culturi a echității, prin cultivarea solidarității și a empatiei sociale, reducând inegalitățile și sprijinind incluziunea grupurilor vulnerabile. În același timp, educația civică are un rol decisiv în promovarea egalității, prin combaterea discriminării, susținerea egalității de gen și respectarea diversității culturale. Republica Moldova, aflată pe drumul integrării europene, are oportunitatea de a valorifica educația civică ca instrument strategic pentru consolidarea instituțiilor democratice și pentru apropierea de valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Prin programe educaționale moderne, parteneriate între administrația publică, societatea civilă și mediul academic, precum și prin campanii de sensibilizare, edu entate spre dreptate socială. În concluzie, educația civică nu este doar un proces de instruire, ci un mecanism de transformare profundă a societății.
Pacea ca prioritate: intervenţia Uniunii Europene în conflictul din Ucraina [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Spivacencu, Mădălina
Articolul de față prezintă aderarea la Uniunea Europeană (UE) din perspectiva consolidării păcii și securității pe continentul european, subliniind importanța respectării normelor internaționale și a valorilor democratice comune. Integrarea europeană a fost, încă de la începuturile sale, un proiect de pace. Învățămintele tragice ale celor două războaie mondiale au determinat statele europene să adopte un nou model de cooperare, bazat pe solidaritate, interdependență economică și supremația dreptului. Aderarea unui stat la UE implică asumarea unui set de valori fundamentale: democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protejarea minorităților, toate acestea fiind piloni esențiali ai păcii durabile. În contextul actual, invazia Federației Ruse în Ucraina, declanșată în februarie 2022, a reprezentat un test major pentru coeziunea, capacitatea de reacție și solidaritatea dintre statele membre ale UE. Criza generată de acest act de agresiune nu a fost doar una militară, ci și una profund geopolitică, întrucât a pus în discuție ordinea internațională bazată pe reguli și respectarea suveranității statelor. În fața acestei provocări, UE a demonstrat că este capabilă să acționeze nu doar ca un actor normativ — care promovează valori și standarde — ci și ca un actor strategic, capabil să mobilizeze resurse militare, economice și politice pentru a apăra pacea și stabilitatea regională. Prin crearea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace, adoptarea a numeroase pachete de sancțiuni împotriva Federației Ruse, sprijinirea militară și umanitară a Ucrainei, precum și oferirea statutului de țară candidată în timp record, Uniunea a arătat că pacea în Europa este o voință politică colectivă, susținută prin acțiuni concrete. Articolul este elaborat în cadrul implementării proiectului Jean Monnet Chair „EU’s role in the emerging international system” (EUREIS), nr. 101126798.
Contribuţia Uniunii Europene la pacea şi securitatea global [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026)
Articolul investighează evoluția Uniunii Europene dintr-un „actor civil” în furnizor de securitate cu vocație globală, în contextul multiplicării amenințărilor hibride, al competiției geopolitice și al războiului din Ucraina. Analiza pornește de la fundamentele juridice – de la PESC instituționalizată prin Tratatul de la Maastricht la PSAC și Busola Strategică – și evidențiază rolul noilor instrumente: PESCO, Agenția Europeană de Apărare și Facilitatea Europeană pentru Pace. Studiul arată că UE a desfășurat peste 35 de misiuni civile și militare în Balcanii de Vest, Sahel, Cornul Africii și Orientul Mijlociu, combinând formarea forțelor locale, monitorizarea frontierelor și operațiuni navale precum EUNAVFOR Atalanta. Parteneriatul cu NATO rămâne pivotul apărării colective, însă Uniunea își urmărește autonomia strategică prin consolidarea capacităților proprii și diversificarea parteneriatelor cu ONU, UA și ASEAN. Diferențele de viziune dintre statele membre, lipsa unei armate europene și cerința unanimității în Consiliu limitează viteza de reacție și coerența externă. Crizele energetice, atacurile cibernetice și dezinformarea scot în evidență vulnerabilitățile interne, dar și necesitatea unei coordonări politico-militare mai strânse. Concluzia subliniază că, pentru a deveni un actor strategic credibil, UE trebuie să armonizeze interesele naționale, să investească durabil în capacități comune și să îmbine instrumentele civile și militare sub o viziune geopolitică unitară. Articolul este elaborat în cadrul implementării proiectului Jean Monnet Chair „EU’s role in the emerging international system” (EUREIS), nr. 101126798.