Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Traducerea literară: între creativitate (libertate) și „trădare” – o abordare macro și micro textuală [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Zbanț, Cristina
Binomul traducere liberă vs traducere literală constituie din cele mai vechi timpuri un subiect de dezbateri practice și teoretice. Noțiunea de fidelitate în traducere a fost și continuă să rămână în miezul acestor dezbateri, acumulând noi argumente teoretice. Totuși, în traducerea textului literar pare să domine abordarea care privilegiază libertatea alegerii traducătorului. Este clar că această libertate oferă un spațiu deschis pentru creativitatea traducătorului, care se manifestă atât în demersul macro, cât și micro textual în procesul de stabilire a echivalentelor de traducere. În articol ne propunem examinarea efectelor comunicative ale interferențelor posibile între ambele demersuri în procesul traducerii textelor literare.
The renaissance as a revolution of european consciousness and the reflection of humanist ideals in William Shakespeare’s works [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Taragan, Elena
The article discusses the factors that facilitated the development of an unprecedented, large-scale phenomenon such as the Renaissance. This flourishing era, which repositioned humankind in relation to science and knowledge, lifting it out of the darkness of the feudal Middle Ages, was established both due to economic transformations and to the emergence of a new vision of the human being—as a rational, creative, and dignified individual. The humanist movement supported this shift. In this context, the William Shakespeare’s works stand out as an emblematic expression of the Renaissance spirit. The great English playwright portrayed in his plays the human being in all its multiple facets and vast spiritual universe, without omitting the abyss within the human soul. His works pay tribute to love, the joy of living, forgiveness and reconciliation, and to humanity’s capacity to shape its own destiny.
The establishment of synonymic series in medical terminology from the perspective of “difference” [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Mincu, Eugenia; Costin, Viorica
Medical terminology constitutes a conceptual system where precision is crucial, as medicine studies human beings and health. Synonymy generates debate, since the ideal of one-to-one correspondence between concept and term is challenged by pragmatic constraints and evolving specialized knowledge. This study analyzes synonymy in medical terminology through Coseriu’s theory of specialized “things” and the additional effort of acquiring domainspecific knowledge, alongside Wüsterian theory, which permits denominational variation without compromising semantic accuracy. Synonymy is examined as “difference,” understood as mismatches within the system: denomination versus definition, concept versus linguistic registers, acronym versus full term, literary versus regional or dialectal variants. The phenomenon presupposes an adaptive mechanism shaped by the dynamics of specialized knowledge and pragmatic needs of domain-specific communication, highlighting how medical terminology negotiates precision, flexibility, and linguistic variation.
Considerații privind istoria cuvintelor: etimologia populară [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Manolii, Adela
Explicarea originii și căilor de evoluție a unui cuvânt constituie o problemă din cele mai dificile, dar în transformările lexicului unei limbi, în istoria cuvintelor, se reflectă istoria societății, a poporului care vorbește limba dată. Așadar, etimologia, ca ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor, constată și contactele cu alte popoare, și influențele dintre limbi. Etimologia populară (falsa etimologie) este fenomenul de apropiere semantică și fonetică, de modificare a formei unui cuvânt împrumutat sub influența unui cuvânt mai cunoscut cu care are asemănări de formă (rareori de sens). Etimologia populară a fost considerată ca o reacție împotriva caracterului nemotivat al semnului lingvistic. Etimologia populară are un rol important la formarea numirilor de plante și insecte.
Entre langues et cultures: les techniques de médiation linguistique et socioculturelle dans la traduction en français de la pièce Grădina de sticlă d’après le roman de Tatiana Țîbuleac [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Grădinaru, Angela
Cet article analyse les techniques de médiation linguistique et socioculturelle mobilisées dans la traduction en français de la pièce Grădina de sticlă, adaptée du roman de Tatiana Țîbuleac. Profondément ancrée dans la réalité moldave postsoviétique, l’oeuvre se distingue par un bilinguisme roumain-russe, de nombreuses références socioculturelles et un style poétique singulier. La traduction théâtrale, confrontée à ces spécificités, doit trouver un équilibre entre fidélité au texte source et adaptation au public francophone, tout en préservant l’oralité, la dimension scénique et la charge symbolique. L’étude propose une typologie des références culturelles (socioculturelles, linguistiques, matérielles et symboliques) et identifie les principales stratégies traductives: traduction littérale, adaptation culturelle, équivalence créative, maintien ou substitution des termes culturels. L’analyse montre que l’adaptation culturelle domine, soulignant le rôle du traducteur comme médiateur interculturel et créateur.