Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Tendințe de hibridizare și schematizare în limbajul actual românesc [Teză]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Galben, Inga; Molea, Viorica (conducător științific)
Scopul lucrării este investigarea și explicarea fenomenului de hibridizare și schematizare a limbii române în contextul comunicării profesionale digitale din organizațiile multinaționale din Republica Moldova prin identificarea mecanismelor lingvistice, cognitive și sociale care guvernează aceste procese și evaluarea implicațiilor pentru parcursul viitor al limbii române. Noutatea științifică a lucrării rezidă în documentarea empirică pentru prima dată a tiparelor de hibridizare trilingvă (română – engleză – rusă) în comunicarea profesională digitală din Republica Moldova prin analiza unui corpus de conversații autentice de pe platformele MS Teams și Slack. Originalitatea constă în combinarea analizei discursului digital cu cercetarea cantitativă și cu observația etnografică, oferind un cadru analitic integrat aplicabil altor comunități lingvistice din spațiul post-sovietic.
Transformări geopolitice și de securitate în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Sprincean, Serghei
Se va analiza conexiunea dintre parcursul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană și evoluția conceptului de securitate umană în contextul unor transformări geopolitice și securitare profunde. Cercetarea este ancorată în paradigma securității centrate pe persoană și valorifică o abordare integrată, care corelează documentele de viziune strategică regională, dinamica proceselor europene de extindere și vulnerabilitățile structurale interne. Prin aplicarea metodei analizei documentare și de conținut, investigația scoate în evidență decalajul dintre angajamentele normative și realitățile sistemice ce afectează calitatea vieții în Republica Moldova. Rezultatele indică persistența unor riscuri sistemice precum sărăcia multidimensională, migrația, instabilitatea politică și fragilitatea instituțiilor. De asemenea, presiunile geopolitice externe și crizele suprapuse (economică, energetică, sanitară) accentuează insecuritatea umană și fragilizează coeziunea socială. Discuția demonstrează că securitatea umană nu poate fi abordată secundar în procesul de integrare europeană, ci trebuie asumată ca un imperativ strategic. Concluziile subliniază necesitatea unei viziuni coerente pentru consolidarea rezilienței sociale în fața amenințărilor contemporane
Republica Moldova în etapa de pre-aderare: implicaţiile juridice şi politico-economice ale statutului de stat candidat la Uniunea Europeană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Palagniuc, Vladislav
Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o direcție strategică esențială a politicii externe și interne a statului, consolidată printr-un proces evolutiv început odată cu proclamarea independenței în 1991. Parcursul european al Republicii Moldova a fost marcat de momente semnificative, de la semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare din 1994, la implementarea Planului de Acțiuni Republica Moldova - UE (2005), participarea activă în Parteneriatul Estic (2009) și semnarea Acordului de Asociere (2014). Obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană în iunie 2022 a reprezentat un moment istoric, confirmând orientarea pro-europeană consacrată constituțional și deschizând o nouă etapă în raporturile bilaterale. Studiul evidențiază progresele realizate între 2022 și 2025 în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției, reforma electorală și relațiile co- merciale externe. Analiza relevă o consolidare a cadrului juridic și instituțional, reflectată în adoptarea mecanismului de vetting, intensificarea anchetelor anticorupție și implementarea unui nou Cod electoral. În paralel, UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând peste 53% din volumul total al schimburilor comerciale și 65% din exporturi. Concluzia principală este că perspectivele de aderare depind în mod direct de viteza și profunzimea reformelor interne, de consolidarea statului de drept și de menținerea angajamentului constant față de valorile democratice și standardele europene. Articolul este elaborat în cadrul implementării proiectului Jean Monnet Chair „EU’s role in the emerging international system” (EUREIS), nr. 101126798.
Tendințe de hibridizare și schematizare în limbajul actual românesc [Rezumat]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Galben, Inga; Molea, Viorica (conducător științific)
Scopul lucrării este investigarea și explicarea fenomenului de hibridizare și schematizare a limbii române în contextul comunicării profesionale digitale din organizațiile multinaționale din Republica Moldova prin identificarea mecanismelor lingvistice, cognitive și sociale care guvernează aceste procese și evaluarea implicațiilor pentru parcursul viitor al limbii române. Noutatea științifică a lucrării rezidă în documentarea empirică pentru prima dată a tiparelor de hibridizare trilingvă (română – engleză – rusă) în comunicarea profesională digitală din Republica Moldova prin analiza unui corpus de conversații autentice de pe platformele MS Teams și Slack. Originalitatea constă în combinarea analizei discursului digital cu cercetarea cantitativă și cu observația etnografică, oferind un cadru analitic integrat aplicabil altor comunități lingvistice din spațiul post-sovietic.
Eeducația civică și formarea identității europene în Republica Moldova în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Corețchi, Boris; Cucoș, Lida
Procesul de integrare europeană a generat transformări semnificative în dezvoltarea politică, socială și instituțională a Republicii Moldova. În acest context, educația civică capătă un rol tot mai important în formarea atitudinilor democratice, în consolidarea înțelegerii valorilor europene și în dezvoltarea unei identități europene în rândul cetățenilor. Prezentul studiu analizează relația dintre educația civică și procesul de formare a identității europene în Republica Moldova în contextul parcursului de aderare la Uniunea Europeană. Cercetarea urmărește modul în care educația civică contribuie la promovarea principiilor democratice, la respectarea drepturilor omului și la conștientizarea responsabilităților asociate cetățeniei europene. O atenție deosebită este acordată rolului instituțiilor educaționale, politicilor publice și inițiativelor civice în stimularea participării active a cetățenilor la viața democratică și în facilitarea unei mai bune înțelegeri a procesului de integrare europeană. Studiul se bazează pe analiza literaturii de specialitate, a documentelor de politici publice și a rapoartelor elaborate de instituții naționale și europene, pre- cum și pe examinarea evoluțiilor recente din mediul educațional și socio-politic al Republicii Moldova. Rezultatele evidențiază faptul că educația civică reprezintă un instrument esențial pentru consolidarea rezilienței democratice și pentru dezvoltarea sentimentului de apartenență la spațiul european.