Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Cooperarea Uniunii Europene cu țările vecine din Caucazul de Sud: Georgia, Armenia și Azerbaidjan [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Gortolomei, Sorin
Articolul analizează cooperarea Uniunii Europene cu statele din Caucazul de Sud — Georgia, Armenia și Azerbaidjan - într-un context geopolitic marcat de conflicte regionale, competiție între mari puteri, tranziții politice, dependențe energetice și transformări ale politicii europene de vecinătate. Regiunea Caucazului de Sud are o importanță strategică deosebită pentru Uniunea Europeană, fiind situată la intersecția dintre Europa de Est, Asia de Vest, Marea Neagră, Marea Caspică, Federația Rusă, Turcia și Iran. Cooperarea UE cu această regiune s-a dezvoltat treptat, de la asistența umanitară și tehnică acordată după destrămarea Uniunii Sovietice, la Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere cu Georgia, Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat cu Armenia și parteneriatul energetic cu Azerbaidjan. Articolul examinează particularitățile fiecărei relații bilaterale, evidențiind faptul că Georgia are cel mai pronunțat parcurs european, Armenia urmărește o apropiere graduală de UE în condițiile menținerii unor constrângeri geopolitice, iar Azerbaidjan dezvoltă o cooperare pragmatică, axată în special pe energie, transport, comerț și conectivitate. Sunt analizate, de asemenea, conflictele regionale - Abhazia, Osetia de Sud și Nagorno-Karabah — și impactul acestora asupra acțiunii externe a UE. Se concluzionează că Uniunea Europeană este un actor important, dar nu dominant, în Caucazul de Sud, iar eficiența cooperării depinde de capacitatea UE de a combina instrumentele normative, economice, diplomatice, energetice și de securitate într-o strategie regională coerentă.
Activitatea actorilor politici din Republica Moldova în contextul aderării la Uniunea Europeană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Vacarciuc, Luca-Darius
This thesis addresses various aspects of the concept of political actor and its connection to the process of European integration. The research is based on the conclusions of various authors who have studied the concept of European integration, as well as those who have explored the notion of political actor. The thesis offers a unification of these two areas of study in the context of the Republic of Moldova’s accession to the European Union.
Managementul hibrid al frontierelor externe ale Uniunii Europene: între securitate, liberă circulație și protecția drepturilor fundamentale [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Dragan, Vlad
Articolul analizează managementul hibrid al frontierelor externe ale Uniunii Europene, cu accent pe raportul dintre libertatea de circulație, securitatea frontierelor, rolul agențiilor europene și protecția drepturilor fundamentale. Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene, deoarece eliminarea controalelor la frontierele interne este compensată printr-un sistem comun de gestionare a frontierelor externe. În același timp, crizele recente - migrația din 2015, pandemia COVID-19, agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și intensificarea amenințărilor hibride - au demonstrat vulnerabilitățile sistemului Schengen și necesitatea unei cooperări consolidate între statele membre, instituțiile UE și agenții precum Frontex. Cercetarea examinează cadrul juridic al managementului integrat al frontierelor, Schengen Borders Code, Regulamentul Frontex, rolul Gărzii Europene de Frontieră și Coastă, cooperarea cu state terțe, inclusiv cu Republica Moldova, precum și problemele de responsabilitate juridică generate de caracterul hibrid al administrării frontierelor. Articolul subliniază că eficiența controlului la frontieră nu poate fi separată de respectarea statului de drept, dreptului la azil, principiului nereturnării și mecanismelor de control democratic. Se concluzionează că managementul hibrid al frontierelor externe trebuie consolidat prin transparență, răspundere instituțională, protecția drepturilor fundamentale și cooperare operațională echilibrată între nivelul european și cel național.
Politica fiscală privind taxele locale. Cazul mun. Chişinău [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Starov, Alexandrina
The respective article presents approaches to fiscal matters with reference to: the conceptual evolution of tax policy and the principles of fiscal policy, the regulatory framework governing taxation at the local level, the procedural and decision – making aspects of local tax establishment, as well as specific tangential aspects concerning the municipality of Chișinău in relation to certain categories of taxes and their applicability within the administrative-territorial unit. It aims to clarify key aspects of the influence and contribution of local taxes in strengthening the local budget and in ensuring a more equitable distribution of expenditures for public services provided to residents/consumers of services offered by local public authorities.
Competențele Comisiei Europene în domeniul politicii externe și securității comune [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Fedeleș, Alexandra
Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale acțiunii externe europene, având ca scop promovarea intereselor, valorilor și obiectivelor Uniunii pe scena internațională. În cadrul acestei politici, Comisia Europeană nu deține aceeași poziție instituțională ca în politicile comunitare clasice, deoarece PESC păstrează un caracter predominant interguvernamental, iar rolul central aparține Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Totuși, Comisia Europeană are competențe importante în asigurarea coerenței acțiunii externe, gestionarea instrumentelor financiare, implementarea sancțiunilor, administrarea bugetului, coordonarea politicilor externe sectoriale, propunerea și aplicarea programelor de cooperare externă, precum și în promovarea interesului general al Uniunii. Articolul analizează fundamentul juridic al competențelor Comisiei Europene în raport cu PESC, rolul său în arhitectura instituțională a acțiunii externe, relația cu Înaltul Reprezentant și Serviciul European de Acțiune Externă, contribuția la instrumentele financiare externe, gestionarea sancțiunilor, bugetul UE, cooperarea pentru dezvoltare, politica de vecinătate și provocările actuale generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, competiția geopolitică, amenințările hibride și necesitatea unei politici externe europene mai coerente. Se concluzionează că, deși Comisia nu conduce PESC în sens strict, ea rămâne un actor indispensabil pentru eficiența, continuitatea și credibilitatea acțiunii externe a Uniunii Europene.