Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

  • Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
  • The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

    Recent Submissions

    • Item type: Item ,
      Derivat vinil-triazolic (z)-1-(2,4-diclorfenil)-3-(piridin-3- il)-2-(1h-1,2,4-triazol-1-il)prop-2-en-1-ol cu proprietăți antifungice în condiții in Vitro [Articol]
      (Ion Creangă Pedagogical State University, 2025) Lupașcu, Lucian; Lupașcu, Galina; Stîngaci, Eugenia; Cristea, Nicolae; Macaev, Fliur
      Pathologies caused by fungi in various agricultural plants cause great damage throughout the world, including in the Republic of Moldova. Some of the most acute problems at the moment for common wheat (Triticum aestivum L.) are root and spike diseases, manifested by the development of root rot, grain shrinkage and weight loss, embryo rot, pollution with mycotoxins of colonizing fungi. Chemical methods of plant protection are often ineffective due to the adaptation of the fungal agents to pesticides. The research of the antifungal activity (Fusarium sambucinum) of the vinyl triazole derivative-(z)-1-(2,4-dichlorophenyl)-3-(pyridin-3-yl)-2-(1h-1,2,4-triazol-1-yl)prop-2-en-1-ol presented an increased degree of its activity in relatively low concentrations (0,005…0,02%), which makes it promising for its use in plant protection measures. The assessment of the antifungal activity was carried out by measuring the diameter of the colonies (2 perpendicular diameters, the average of which served as a biometric index) in comparison with the control variant and was carried out on days 6 and 7 after sowing.
    • Item type: Item ,
      Aprecierea descendenților de in obtinuți prin mutageneza indusă cu raze gamma după conținutul de ulei [Articol]
      (Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă", 2025) Cuțitaru, Doina; Harciuc, Oleg; Ganea, Anatolie; Brindza, Ján
      Actualele cercetările științifice au drept scop crearea de noi varietăți de in performante. Pentru realizarea acestui obiectiv am selectat ca metodă de bază mutageneza fizică. Care constă în iradierea materialului semincer de in cu raze gamma (γ), radiațiile au fost emise de izotopul radioactiv 60Co. Formele mutante de in (Linum usitatissimum L.) din M5 (in pentru ulei) și M4 (in pentru fibre) au fost semănate, evaluate, caracterizate morfologic și selectate timp de 4 și 5 ani consecutivi. De asemenea a fost determinat conținutul de ulei în semințe prin metoda RMN. Astfel, dintre descendenți cea mai mare concentrație de ulei s-a semnalat la forma Belinka (M4) iradiată cu doza de 600 Gy – 33,37%, după acest parametru toate formele mutante Belinka au depășit martorul. Pentru descendenții genotipului Kaufmann din generația M5, doar o formă a avut valoare echivalentă cu cea a martorului – 39,43%, iar procentul de ulei a celorlalte forme a fost înregistrat sub valoare soiului martor.
    • Item type: Item ,
      Studiul caracterelor ce contribuie la randamentul genotipurilor pentru ameliorare a năutului (Cicer arietinum L.) [Articol]
      (Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă", 2025) Curșunji, Dmitri; Ganea, Anatolie
      Prezenta investigație a fost efectuată asupra genotipurilor de năut (12 linii consangvinizate recombinante și 2 soiuri Botna și Ichel) în perioada anilor 2023-2024. Zece caractere cantitative și anume, numărul de zile până la 50% de înflorire, durata fazei reproductive, numărul de zile până la maturitate, numărul de ramuri primare per plantă, numărul de ramuri secundare per plantă, înălțimea plantei, numărul de păstăi și semințe per plantă, numărul de semințe per păstaie și greutatea a o sută de semințe au fost studiate pentru a evidenția productivitatea de semințe per plantă. Studiile de corelație au demonstrate că randamentul de semințe a fost într-o asociere pozitivă semnificativă cu numărul de păstăi per plantă (r=0,639) și numărul de semințe per plantă (r =0,702). Analiza descriptivă a arătat că 4 caractere, adică numărul de păstăi și semințe per plantă, numărul de semințe per păstaie și greutatea a o sută de semințe au avut efecte directe pozitive semnificative asupra producției de semințe. Regresia a confirmat faptul că randamentul de semințe a înregistrat o relație pozitivă și liniară cu numărul de păstăi per plantă (R2=0,409) și numărul de semințe per plantă (R2= 494). Pe baza rezultatelor a 3 analize ale caracterelor s-a constatat că numărul de păstăi per plantă, numărul de semințe per plantă, greutatea a o sută de semințe și numărul de semințe per păstaie trebuie luate în considerare pentru optimizarea randamentului.
    • Item type: Item ,
      Grapevine genotypes with potential for reducing the carbon footprint in the atmosphere and cultivation in a biological system [Articol]
      (International Viticulture and Enology Society, 2025) Alexandrov, Eugeniu; Gaina, Boris
      The concentration of CO2 in the atmosphere is increasing from year to year. Taking into account the calculations of the greenhouse gas inventory, it was found that approximately 70% of CO2 in the atmosphere is absorbed by vegetation (forests, agricultural land, etc.). In the Republic of Moldova, agricultural land constitutes 75% of the total area of the country. The use of agricultural land with genotypes of agricultural plants that have a high potential for capturing CO2 from the atmosphere would significantly contribute to reducing the volume of this gas in the atmosphere. The use of agricultural land with genotypes of agricultural plants that have a high potential for capturing CO2 from the atmosphere would significantly contribute to reducing the volume of this gas in the atmosphere. The purpose of the study is to determine the capacity for absorbing carbon from the atmosphere by grapevine genotypes, using the light saturation curve method for photosynthesis. At the same time, it allows us to identify plant genotypes resilient to climatic factors with the possibility of cultivation in a biological system. The interspecific grapevine genotypes (Vitis vinifera L. ssp. sativa D.C. x Muscadinia rotundifolia Michx.) were used as the object of study: Amethyst, Alexandrina, Augustina, etc. and the intraspecific grapevine genotypes (Vitis vinifera L. ssp. sativa D.C.): Muscat of Alexandria, Sauvignon, Cabernet, etc. Using the light saturation curve method for photosynthesis, it was found that the interspecific genotypes: Amethyst, Alexandrina, etc. have a CO2 absorption capacity from the atmosphere twice as high as the intraspecific grapevine genotypes: Muscat of Alexandria, Sauvignon, Cabernet, etc. At the same time, the interspecific genotypes Amethyst, Alexandrina, etc. allow cultivation in a biological system without the use of phytosanitary products for the prevention and control of diseases and pests.
    • Item type: Item ,
      Reducerea amprentei de carbon din atmosferă utilizând potențialul genotipurilor de plante agricole [Articole]
      (Ion Creangă Pedagogical State University, 2025) Alexandrov, Eugeniu
      În prezent cantitatea de CO2 din atmosferă a depășit cota de 430 ppm. Pornind de la calculele inventarului gazelor cu efect de seră, s-a constatat, că terenurile cu destinație forestieră, agricolă etc. dețin o pondere de circa 70 % de sechestrare a gazelor cu efect de seră din atmosferă. Prin urmare sectorul agricol reprezintă principala sursă de securitate alimentară și este foarte sensibil la schimbările climatice, de aceea se cere întreprinderea acțiunilor concrete pentru redresarea situației: - crearea genotipurilor de plante cu potențial sporit de captare a carbonului din atmosferă; - posibilitatea de cultivare în sistem organic; - reducerea emisiilor directe și indirecte a gazelor cu efect de seră. În rezultatul încrucișării interspecifice a Vitis vinifera L. ssp. sativa D.C. cu Muscadinia rotundifolia Michx. a fost posibilă crearea în BC3 a genotipurilor interspecifice: Ametist, Alexandrina etc. cu reziliență sporită la factorii climatici. Utilizând metoda curbei de saturație a luminii pentru fotosinteză, s-a constatat că genotipurile interspecifice: Ametist, Alexandrina etc. dețin un coeficient dublu de captare a carbonului din atmosferă față de genotipurile intraspecifice. Totodată, aceste genotipuri permit cultivarea în sistem biologic fără utilizarea de produse chimice fitosanitare.