Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Talchiu-Chiriţa, Adela
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026)
Având în vedere că Republica Moldova se află într-o zonă de intersecție între influențele din Est și cele din Vest, acest stat a traversat un drum complex în căutarea identității sale naționale și a integrării în structuri internaționale, după obținerea independenței sale. În acest context, mai intai, aderarea la Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) din 1997, și în același an, semnarea unui acord de sediu între Agenția universitară a Franco- foniei (AUF) și Guvernul Republicii Moldova, pentru instalarea la Chisinău a reprezentanței AUF, au jucat un rol esențial în promovarea valorilor europene, democratice și culturale. Astfel, Francofonia a devenit un instrument strategic în procesul de integrare europeană a Moldovei, influențând educația, cultura, diplomația și relațiile internaționale ale țării și a contribuit la determinarea obiectivelor sale strategice. Reprezintând un ansamblu de valori, o platformă de cooperare internațională și o solidaritate activă, Francofonia devine o rampă de lansare pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, oferind atât recunoaștere și vi- zibilitate internațională, cât și susținere în procesele de reformă internă și un sprijin in dome- niul educației și a invățământului superior. Pe plan diplomatic, Republica Moldova a reușit să își consolideze relațiile bilaterale cu statele francofone, dar și cu numeroase organizații internaționale obținând sprijin pentru aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeana. În contextul geopolitic actual, Francofonia oferă, în continuare, Moldovei o platformă stabilă pentru afirmarea pozițiilor sale europene în foruri internaționale. Apartenența la Francofo- nie rămâne o expresie a orientării ireversibile a Moldovei către un viitor european, bazat pe libertate, democrație și respect reciproc. Articolul este elaborat în cadrul implementării proiectului Jean Monnet Chair „EU’s role in the emerging international system” (EUREIS), nr. 101126798. Située au carrefour des influences orientales et occidentales, la République de Moldavie a parcouru, depuis son indépendance, un chemin complexe à la recherche de son identité nationale et de son intégration dans les structures internationales. Dans ce contexte, l'adhésion à l'Organisation internationale de la Francophonie (OIF) en 1997 et, la même an- née, la signature d'un accord de siège entre l'Agence universitaire de la Francophonie (AUF) et le Gouvernement de la République de Moldavie pour l'accueil du bureau de l'AUF à Chi- sinau, ont joué un rôle essentiel dans la promotion des valeurs européennes, démocratiques et culturelles. La Francophonie est ainsi devenue un instrument stratégique dans le processus d'intégration européenne de la Moldavie, influençant l'éducation, la culture, la diplomatie et les relations internationales du pays, et a contribué à la définition de ses objectifs stra- tégiques. Représentant un ensemble de valeurs, une plateforme de coopération internationale et de solidarité active, la Francophonie devient un tremplin pour l'intégration européenne de la Moldavie, offrant à la fois une reconnaissance et une visibilité internationales, ainsi qu'un soutien dans les processus de réforme interne et un appui dans le domaine de l'éducation et de l'enseignement supérieur. Sur le plan diplomatique, la République de Moldavie a réus- si à renforcer ses relations bilatérales avec les pays francophones et avec de nombreuses organisations internationales, ayant obtenu ainsi un soutien à ses aspirations d'adhésion à l'Union européenne. Dans le contexte géopolitique actuel, la Francophonie continue d'offrir à la Moldavie une plateforme stable pour affirmer ses positions européennes dans les enceintes internationales. L'appartenance à la Francophonie reste l'expression de l'orientation irréver- sible de la Moldavie vers un avenir européen fondé sur la liberté, la démocratie et le respect mutuel. L’article a été préparé dans le cadre de la mise en œuvre du projet de Chaire Jean Monnet « EU’s Role in the Emerging International System » (EUREIS), n° 101126798. Situated at the crossroads between Eastern and Western influences, the Re- public of Moldova has followed a complex path in its search for national identity and inte- gration into international structures since gaining independence. In this context, the country's accession to the International Organization of La Francophonie (OIF) in 1997, along with the signing in the same year of a headquarters agreement between the Francophone University Agency (AUF) and the Government of the Republic of Moldova to establish the AUF re- presentation in Chișinău, played a key role in promoting European, democratic, and cultural values. La Francophonie has thus become a strategic instrument in Moldova’s European in- tegration process, influencing the country’s education, culture, diplomacy, and international relations, and contributing to the definition of its strategic objectives. Representing a set of values, a platform for international cooperation, and active solidarity, Francophonie serves as a springboard for the European integration of the Republic of Moldova, offering both inter- national recognition and visibility, as well as support for internal reform processes and in the fields of education and higher learning. At the diplomatic level, the Republic of Moldova has succeeded in strengthening its bilateral relations with Francophone countries, as well as with numerous international organizations, gaining support for its aspirations to join the European Union. In the current geopolitical context, Francophonie continues to provide Moldova with a stable platform for asserting its European positions in international forums. Membership in Francophonie’s structures remains an expression of Moldova’s irreversible orientation toward a European future based on freedom, democracy, and mutual respect. The article has been prepared within the framework of the implementation of the Jean Monnet Chair project “EU’s Role in the Emerging International System” (EUREIS), No. 101126798.
The role of halogen bonding in the synthesis and design of tap complexes [Articol]
(2026) Shikhaliyev, Namiq; Niyazova, Ayten; Maharramov, Abel; Askerov, Agaisa; Zeynalli, Nazrin; Khrustalev, Viktor; Huseynova, Peri
Halogenated 1,3,5-triazapentadiene (TAP) complexes are important coordination compounds with diverse structures and tunable electronic properties. This review examines the role of halogen bonding in their synthesis, structural organization, and functional design. Key concepts, including the σ-hole model and directional C–X···Lewis base interactions, are discussed. Synthetic routes such as ligand complexation, metal-templated condensation, and solvothermal methods are summarized. The cooperative effects of coordination, hydrogen, and halogen bonds in stabilizing molecular and supramolecular structures are highlighted. Studies of Mn, Fe, Co, Ni, Cu, Zn, and Pd complexes show that halogen bonding influences crystal packing and network formation. Computational analyses support the importance of these interactions. Applications in catalysis, crystal engineering, supramolecular chemistry, and functional materials are also reviewed. Overall, halogen bonding is a powerful tool for designing and controlling TAP-based metal complexes.
Tendințe de hibridizare și schematizare în limbajul actual românesc [Teză]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Galben, Inga; Molea, Viorica (conducător științific)
Scopul lucrării este investigarea și explicarea fenomenului de hibridizare și schematizare a limbii române în contextul comunicării profesionale digitale din organizațiile multinaționale din Republica Moldova prin identificarea mecanismelor lingvistice, cognitive și sociale care guvernează aceste procese și evaluarea implicațiilor pentru parcursul viitor al limbii române. Noutatea științifică a lucrării rezidă în documentarea empirică pentru prima dată a tiparelor de hibridizare trilingvă (română – engleză – rusă) în comunicarea profesională digitală din Republica Moldova prin analiza unui corpus de conversații autentice de pe platformele MS Teams și Slack. Originalitatea constă în combinarea analizei discursului digital cu cercetarea cantitativă și cu observația etnografică, oferind un cadru analitic integrat aplicabil altor comunități lingvistice din spațiul post-sovietic.
Transformări geopolitice și de securitate în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Sprincean, Serghei
Se va analiza conexiunea dintre parcursul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană și evoluția conceptului de securitate umană în contextul unor transformări geopolitice și securitare profunde. Cercetarea este ancorată în paradigma securității centrate pe persoană și valorifică o abordare integrată, care corelează documentele de viziune strategică regională, dinamica proceselor europene de extindere și vulnerabilitățile structurale interne. Prin aplicarea metodei analizei documentare și de conținut, investigația scoate în evidență decalajul dintre angajamentele normative și realitățile sistemice ce afectează calitatea vieții în Republica Moldova. Rezultatele indică persistența unor riscuri sistemice precum sărăcia multidimensională, migrația, instabilitatea politică și fragilitatea instituțiilor. De asemenea, presiunile geopolitice externe și crizele suprapuse (economică, energetică, sanitară) accentuează insecuritatea umană și fragilizează coeziunea socială. Discuția demonstrează că securitatea umană nu poate fi abordată secundar în procesul de integrare europeană, ci trebuie asumată ca un imperativ strategic. Concluziile subliniază necesitatea unei viziuni coerente pentru consolidarea rezilienței sociale în fața amenințărilor contemporane
Republica Moldova în etapa de pre-aderare: implicaţiile juridice şi politico-economice ale statutului de stat candidat la Uniunea Europeană [Articol]
(Universitatea de Stat din Moldova, 2026) Palagniuc, Vladislav
Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o direcție strategică esențială a politicii externe și interne a statului, consolidată printr-un proces evolutiv început odată cu proclamarea independenței în 1991. Parcursul european al Republicii Moldova a fost marcat de momente semnificative, de la semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare din 1994, la implementarea Planului de Acțiuni Republica Moldova - UE (2005), participarea activă în Parteneriatul Estic (2009) și semnarea Acordului de Asociere (2014). Obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană în iunie 2022 a reprezentat un moment istoric, confirmând orientarea pro-europeană consacrată constituțional și deschizând o nouă etapă în raporturile bilaterale. Studiul evidențiază progresele realizate între 2022 și 2025 în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției, reforma electorală și relațiile co- merciale externe. Analiza relevă o consolidare a cadrului juridic și instituțional, reflectată în adoptarea mecanismului de vetting, intensificarea anchetelor anticorupție și implementarea unui nou Cod electoral. În paralel, UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând peste 53% din volumul total al schimburilor comerciale și 65% din exporturi. Concluzia principală este că perspectivele de aderare depind în mod direct de viteza și profunzimea reformelor interne, de consolidarea statului de drept și de menținerea angajamentului constant față de valorile democratice și standardele europene. Articolul este elaborat în cadrul implementării proiectului Jean Monnet Chair „EU’s role in the emerging international system” (EUREIS), nr. 101126798.