2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Author: search.filters.author.Grădinaru, AngelaStart date: 2006

Search Results

Now showing 1 - 10 of 25
  • Thumbnail Image
    Item
    Techniques de traduction des textes injonctifs dans l’industrie cosmétique: un équilibre entre précision et attractivité
    (CEP USM, 2024) Grădinaru, Angela
    Dans l’industrie cosmétique, une communication efficace est essentielle pour transmettre des instructions, des descriptions et des messages promotionnels aux consommateurs. L’article explore le processus de traduction de textes injonctifs dans le domaine cosmétique. Il s’agit de traduire des instructions qui guident les consommateurs dans l’utilisation sûre et efficace des produits de beauté. L’article souligne l’importance de la sensibilité culturelle et des nuances linguistiques dans la traduction, en particulier dans le contexte de l’industrie cosmétique, qui opère à l’échelle mondiale. Il met en évidence les défis auxquels sont confrontés les traducteurs lorsqu’ils restituent le langage injonctif dans la langue cible tout en préservant la clarté et l’efficacité. Les techniques de traduction décrites dans l’article englobent diverses considérations linguistiques et culturelles, visant à garantir que les textes traduits trouvent un écho auprès du public cible tout en restant fidèles au message d’origine. Des techniques telles que l’emprunt, l’équivalence, la modulation, la transposition, l’adaptation culturelle et l’optimisation linguistique sont explorées pour combler le fossé entre les langues et les cultures, facilitant ainsi une communication fluide dans le domaine cosmétique. De plus, l’article met l’accent sur le rôle des traducteurs en tant que médiateurs culturels qui facilitent la communication interculturelle et améliorent l’accessibilité des produits cosmétiques à divers marchés du monde entier. En utilisant des techniques de traduction efficaces, les entreprises de cosmétiques peuvent favoriser la confiance, la crédibilité et la satisfaction des consommateurs, contribuant ainsi à leur succès sur le marché mondial.
  • Thumbnail Image
    Item
    Stratégies d’adaptation des curricula universitaires en formation des traducteurs aux attentes du marché de travail local et international
    (CEP USM, 2024) Zbanț, Ludmila; Roșcovan, Nina; Grădinaru, Angela
    Les réalités sociales qui cadrent l’activité humaine à l’heure actuelle sont marquées par les présences de la globalisation qui génère de nouveaux types de relations dans tous les secteurs économiques, mais aussi dans la gestion de la santé publique (les pandémies), l’éducation (la tendance à assurer les conditions des mobilités académiques grâce au système des crédits académiques, des doubles diplômes, de l’harmonisation des curricula, etc.). On pourrait donc accepter un monde presque sans frontières au propre et au figuré. Les universités se retrouvent dans la situation d’une coordination de plus en plus aiguillée vers le monde du travail, vers l’internationalisation des formations universitaires qui se veulent très proches des conditions de l’activité professionnelle dans différents secteurs. Nous voulons mettre en valeur les changements qualitatifs qui ont lieu dans les formations universitaires (analyse de l’actualisation et de la mise en place des curricula) des traducteurs et des interprètes de conférences, en particulier au niveau du master. Sans doute, le rôle du numérique s’avère très important et les changements des curricula se produisent indubitablement sous l’impact des réalités sociales nouvelles. Les formations à distance et les plateformes didactiques sont des instruments qui contribuent au bon fonctionnement de ces formations et à l’autonomie des formés, tout cela dans le souci de la construction de l’avenir des futures générations, y compris des professionnels de la traduction.
  • Thumbnail Image
    Item
    TRANSFERTS INTERSÉMIOTIQUES ET TRANSFERT DES SENS DANS LES COMÉDIES FRANÇAISES SOUS-TITRÉES EN ROUMAIN
    (2023) Grădinaru, Angela
    Cet article se focalise sur l’étude de la traduction de l’humour dans le domaine audiovisuel. Notre objectif est d’explorer la manière dont certains types d’humour sont traduits du français vers le roumain via le sous-titrage de la comédie La ch’tite famille, d’identifier les problèmes rencontrés par le traducteur dans le processus du transfert des expressions humoristiques, des jeux de mots dans ces productions audiovisuelles, de déterminer les solutions existantes auxquelles le traducteur peut recourir pour résoudre ces problèmes. La traduction de l’humour dans le domaine audiovisuel pose des défis qui sont soulignés par les contraintes propres à ce domaine et par les particularités du type de production audiovisuelle analysé. Le transfert de l’humour d’une langue à une autre et sa compréhension en traduction audiovisuelle peuvent se produire au niveau non verbal (images, sons, effets sonores) et au niveau verbal (expressions humoristiques, jeux de mots) qui sont des éléments importants pour recevoir et reproduire l’humour au niveau intralinguistique et interlinguistique. Le contenu sémiotique de la production audiovisuelle qui comporte quatre canaux: verbalauditif (dialogue, bruit de fond, etc.), non verbal-auditif (sons naturels, effets sonores, musique), verbal-visuel (sous-titrage, tout texte apparaissant dans le film comme des lettres, des livres, des journaux, de la publicité, etc.) et non verbaux-visuels (la composition de l’image, la position et le mouvement des caméras vidéo, etc.) contribuent à construire le sens et obligent le traducteur à condenser les éléments transmis dans le message à travers une seule dimension (le texte écrit). L’humour peut être conditionné par les mots qui sont utilisés intentionnellement (jeu de mots) et involontairement. Par conséquent, la simple substitution de ces mots par d’autres comme des synonymes ou des équivalents est parfois propice à la perte de l’effet humoristique. La majorité des problèmes auxquels un traducteur peut être confronté trouvent également leur origine dans des connotations socioculturelles. Les stratégies utilisées par le traducteur pour transférer des séquences comiques sont illustrées par des exemples tirés de la comédie française La ch’tite famille. The present article represents a study of humour in audiovisual translation. Our aim is to explore the way certain types of humour are translated from French into Romanian via subtitling of the comedy La ch’tite famille (English title: Family is Family), to identify the problems the translator encounters in the process of rendering humour in these audiovisual productions, to determine the existent solutions the translator can resort to in order to solve these problems. Rendering humour in audiovisual translation poses some challenges which are emphasised by the constraints specific of this domain and by the peculiarities of the type of audiovisual production under analysis. The transfer of humour from one language into another and its understanding in audiovisual translation can occur at nonverbal level (images, sounds and sound effects) and at verbal level (humourous expressions, wordplay) which are important elements in receiving and reproducing humour at intralinguistic and interlinguistic level. The semiotic content of the audiovisual production that contains four channels: verbal-auditory (dialogue, background noise, etc.), nonverbal-auditory (natural sounds, sound effects, music), verbalvisual (subtitling, any text that appears in the film like letters, books, newspapers, advertising, etc.) and nonverbal-visual (the composition of the image, the position and movement of video cameras, etc.) contribute to building the meaning and compel the translator to condense the elements transmitted in the message through a single dimension (the written text). Humour can be conditioned by the words that are used intentionally (wordplay) and unintentionally. Therefore, the mere substitution of these words with others like synonyms or equivalents is sometimes conducive to the loss of the humorous effect. The majority of the problems a translator may face also originate in sociocultural connotations. The strategies used by the translator in transferring humorous units of meaning are illustrated through examples from the French comedy Family is Family.
  • Thumbnail Image
    Item
    ENTRE MOTS ET CULTURES: LES PROVERBES SUR LES FEMMES EN FRANÇAIS ET LEUR TRADUCTION EN ROUMAIN
    (CEP USM, 2024) Grădinaru, Angela
    Le présent article explore la manière dont les proverbes liés aux femmes sont utilisés dans la langue française et comment ils sont traduits en roumain. Les proverbes, en tant que forme de sagesse populaire, reflètent les valeurs et les croyances d’une culture. Cet article examine les nuances culturelles et linguistiques qui influent sur la transmission des énoncés parémiques d’une langue à l’autre. En se penchant sur des exemples spécifiques, l’article met en lumière la diversité des perceptions et des stéréotypes associés aux femmes dans ces deux langues. Il met en évidence les défis de la traduction interculturelle, soulignant comment les proverbes peuvent refléter des attitudes sociales et des normes de genre différentes. L’article offre une analyse approfondie des proverbes sur les femmes dans le contexte français et roumain, mettant en avant les intrications entre langage, culture et perception des genres. Dans cet article, nous explorons comment ces particularités linguistiques et culturelles peuvent être préservées ou adaptées lors de la traduction des proverbes sur les femmes d’une langue à une autre.
  • Thumbnail Image
    Item
    TRADUCEREA NUMELOR DE PERSONAJE DIN DESENE ANIMATE: DINCOLO DE FRONTIERELE LINGVISTICE
    (CEP USM, 2023) Grădinaru, Angela
    Traducerea numelor de personaje din desene animate reprezintă o provocare semnificativă, deoarece implică considerații lingvistice și culturale. Atunci când aduc conținut animat unui public global, creatorii se confruntă cu provocarea de a se asigura că numele rezonează corespunzător în diferite limbi și culturi. Acest proces depășește simpla conversie lingvistică, deoarece necesită o înțelegere nuanțată a variațiilor culturale și adaptabilitate fonetică. Traducătorii trebuie să atingă un echilibru între a rămâne fideli intenției inițiale a numelor personajelor și a se asigura că acestea pot fi identificate cu publicul țintă. Unele nume pot suferi modificări minore pentru a menține armonia fonetică sau pentru a transmite conotații culturale specifice. Traducerea numelor personajelor joacă un rol crucial în implicarea publicului, influențând modul în care spectatorii percep și se conectează cu lumea animată. Necesită o interacțiune delicată între acuratețea lingvistică și sensibilitatea culturală, sporind în cele din urmă experiența privitorului de a se transpune într-o altă lume/realitate și promovând un sentiment de familiaritate. Traducerea cu succes a numelor personajelor contribuie la atracția interculturală a desenelor animate, făcându-le accesibile și plăcute pentru diverse audiențe din întreaga lume
  • Thumbnail Image
    Item
    DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ A TERMINOLOGIEI DIN DOMENIUL ARHITECTURII ÎN BAZA ROMANULUI ÎNGERI ȘI DEMONI DE DAN BROWN
    (CEP USM, 2024) Grădinaru, Angela
    Acest articol reprezintă un studiu al aspectelor semantico-pragmatice a terminologiei din domeniul arhitecturii în baza romanului Îngeri și demoni de Dan Brown. Terminologia din domeniul arhitecturii care predomină în lexicul romanului, reprezintă o dificultate în procesul de comprehensiune, de receptare a mesjului și de traducere. Prin urmare, atât cititorul, cât și traducătorul se confruntă cu un număr mare de termeni specializați pe care, în anumite situații, nu îi pot decoda și traduce corect. Unii termeni din domeniul arhitecturii sunt utilizați de către autor în scopuri stilistice pentru a crea o imagine artistică deosebită. Menționăm, astfel, rolul contextului care poate dezambiguiza mesajul dar și competențele lingvistice, disciplinare ale cititorului, traducătorului în receptarea și comprehensiunea mesajului. Decodarea termenilor constituie o necesitate a comunicării atât la nivel intralingual cât și interlingual.
  • Thumbnail Image
    Item
    LES PROCÉDÉS DE TRANSFERT EN FRANÇAIS DES LOCUTIONS PHRASÉOLOGIQUES TIRÉES DES CONTES ROUMAINS
    (Editura USM, 2023) Grădinaru, Angela
    Articolul de față reprezintă o analiză a procedeelor de traducere în limba franceză a locuțiunilor frazeologice preluate din poveștile Harap Alb și Punguța cu doi bani, scrise de Ion Creangă, și a dificultăților de traducere generate de aceste locuțiuni. Locuțiunile frazeologice își asumă un rol foarte important în procesul comunicativ al personajelor unei povești. Problema traducerii frazeologice constă în a le putea înțelege în ansamblu în limba sursă și a găsi echivalența în limba țintă. Chiar dacă franceza și româna au caracteristici înrudite care manifestă o dimensiune universală (definită de lingviști ca frazeologii universale), traducerea frazeologiei rămâne oproblemă complexă. Dificultățile impuse de îmbinările fixe de cuvinte vizează transferul de sens şi a valențelorexpresive. Așadar, cea mai mare dificultate nu o reprezintă cuvintele, unitățile de cuvinte, pentru care nu există unechivalent potrivit, ci realitățile la care se referă. Prin urmare, acest studiu va arăta calea traductologică valabilăpentru a găsi echivalente frazeologice prin aplicarea diferitelor tehnici de traducere ținând cont de particularitățileformale, semantice, stilistice, culturale și funcționale ale universului frazeologic.
  • Thumbnail Image
    Item
    L’IMPLICITE COMME STRATÉGIE DISCURSIVE DANS LE DISCOURS PUBLICITAIRE
    (Editura USM, 2023) Grădinaru, Angela
    This article is dedicated to the study of the implicit as a discursive strategy in advertising discourse. Special attention is granted to functioning mechanisms of the implicit in the context of discursive interaction. An act of language is not always explicit and the intention underlying it is not always accessible, its meaning being always dependant on extra-linguistic factors (context, knowledge and interests of the interlocutors). Today what is said becomes less important than how it is said. What is not stated directly (the implicit contents) represents a major aspect of the communicational process sometimes able to state more and produce a stronger effect than an explicit message. The implicit phrase does not make the speaker liable directly for what s/he stated. Nowadays, in the advertising discourse, we are witnesses to a real art of manipulating the implicit based on innuendoes about the quality of the product which, in the event of a lack of proofs can be denied (I did not say that). At the same time, the implicit is inside and outside language, expressed or not. The speaker resorts to the implicit when, in the current communicative practices, there is not enough evidence to prove what is wanted to be said, when one hesitates to make direct remarks for which the speaker could be held liable. Innuendoes, allusions, the polyphonic dimension of messages are practiced in the advertising discourse. The implied contents can be classified into presupposed and understood. The direct correspondence: signified – signifier is almost always an illusion because the elements of an arbitrary system of conventions cannot provide an infinity of extra-linguistic circumstances through one-to-one equivalence.
  • Thumbnail Image
    Item
    LA SPÉCIFICITÉ DE LA TRADUCTION DU TEXTE AGROALIMENTAIRE
    (CEP USM, 2023) Grădinaru, Angela
    Acest articol tratează particularitățile pragmatico-semantice, stilistice, lexicale și de traducere ale textelor agroalimentare. Studiul textelor agroalimentare și terminologia agroalimentară prezintă implicit un interes atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic. Scopul acestui articol este de a atrage atenția publicului care utilizează materialul lingvistic în diverse situații asupra ambiguităților care pot apărea în înțelegerea și traducerea textelor agroalimentare, dificultăți legate adesea de migrațiile conceptuale. Limbajul agroalimentar se caracterizează printr-o varietate de teme și printr-un vocabular specific. Este un domeniu activ și dinamic care se îmbogățește din punct de vedere lingvistic aproape zilnic. Limbajul agroalimentar fiind asaltat de neologisme și împrumuturi care s-au infiltrat cândva în limbă au reușit în cele din urmă să se impună ca fenomene lingvistice și ca mijloc de îmbogățire a vocabularului. Se afirmă că decodificarea termenilor agroalimentari este o necesitate a comunicării agroalimentare atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic și o sursă de creativitate lexicală. Principalele probleme prezentate în articol sunt: problema sensului lexical și efectul sensului, probleme de cercetare interlingvistică - dificultățile și tehnicile de traducere a textelor agroalimentare.
  • Thumbnail Image
    Item
    NUMELE PROPRIU ÎN TRADUCEREA AUDIOVIZUALĂ: A FACE CA LIMBA CELUILALT SĂ FIE ÎNȚELEASĂ ÎN PROPRIA LIMBĂ
    (CEP USM, 2022-04-14) Grădinaru, Angela
    Obiectivul principal al studiului este acela de a oferi o imagine globală asupra fenomenului traducerii numelor proprii și asupra tehnicilor de traducere aplicate de traducători. În opinia unor traductologi numele proprii nu ar trebui traduse. Traducerea audiovizuală oferă diverse dovezi ale posibilității și chiar necesității traducerii acestora. Majoritatea numelor proprii sunt traductibile și traduse. Există și nume proprii care pun probleme specifice de traducere dintr-o limbă în alta. Ne propunem să studiem modalitatea traducerii numele proprii în subtitrarea comediilor din limba franceză în limba română, tipologia eventualelor diferențe dintre forma din română și forma pe care o traduce, să sugerăm soluții pentru unificarea traducerii numelor proprii în limba română în procesul traducerii audiovizuale.