2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
1503 results
Search Results
Item Interpreting-related technologies: a literature review(CEP USM, 2024) Bodean-Vozian, OleseaThe digital tools available for interpreters and their usage and advantages has become a topic of interest in the field of interpreting and research has intensified in the last couple of years. Nevertheless, the studies, theoretical approaches or categorisations of the tools, in particular, computer-assisted interpreting (CAI) tools have not been that numerous. This article aims to contribute to the investigation of CAI tools, examine the available sources which touch upon the evolution of these instruments and describe their benefits. Our goal is to conduct an analysis of different perspectives, considering the pros and cons and see which are the perspectives related to the exploration of CAI tools. Professionals need to become more aware of CAI benefits and limitations, need to have a better understanding of such mechanisms to know how to embed them into their activity. Additionally, the article explores remote and machine interpreting as well as interpreters’ concerns regarding the future of their profession in the context of the technological turn. Contrary to translators, who have embraced CAT tools, interpreters enjoy the traditional modus operandi and have difficulties in accepting the technology as part of their profession. Some professors and practitioners are encouraging interpreters to consider these tools and use them in their workflow, while others expressed their concern that the things we have today shape this domain in a detrimental manner and interpreters work in environments that fail to meet the best working practices.Item The problem of abbreviations in specialized translation(CEP USM, 2024) Gobjila, NataliaThe aim of this paper is to examine the problem of abbreviations and the strategies used to ensure clarity and accuracy in specialized translation. Being used in expert communication with the aim of increasing conciseness and efficiency, abbreviations present a unique challenge that stems from the difficulty of disambiguation and correlation with the extended terminological unit. Therefore, using appropriate strategies of translation will aid the translator in avoiding errors and reflecting accurately the concept in the target text.Item Întoarcere la bătălia pentru roman. Complexele literaturii române și problematica traducerilor în viziunea lui Camil Petrescu(CEP USM, 2024) Fărmuș, IoanComplexele (de inferioritate) ale literaturii române au fost discutate pe larg în cartea pe care un critic strălucit precum Mircea Martin i-o dedica lui G. Călinescu. Astăzi constatările sale au devenit repere fundamentale în studiul interbelicului: tinerețea culturii române, plasarea ei într-o geografie europeană marginală, constatarea existenței unor decalaje între marea literatură europeană și cea autohtonă. În timp, ele vor genera nu doar conștiința unui handicap, ci și o suită de anxietăți care se vor acutiza pe măsură ce literatura noastră intra, în interbelicului târziu, în etapele ultime ale sincronizării. Acestei dezbateri, care punea în centru problema internaționalizării literaturii române, i se alătură, în diverse intervenții publicistice, și Camil Petrescu. Alături de prezentificare, ca strategie de urcare a romanului autohton pe scena literară internațională, teoreticianul aducea în discuție și problematica spinoasă a traducerilor. Articolul de mai jos discută tocmai felul cum un scriitor care se bucură încă de titlul de inovator cultural se poziționează față de strategiile culturale și politicile editoriale ale momentului, într-un efort de a da literaturii române anvergură.Item Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller(CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, AncaCărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.Item Idiom and culture. Challenges regarding strategies of translation(CEP USM, 2024) Corcodel, SvetlanaThe world of English idiomatic expressions is huge and diverse, and every aspect of their study certainly deserves attention. In order to understand the depth of this process, it has been necessary to find out what an ‘idiom’ is from both: linguistic and cultural perspectives. The study stresses the importance of idiomatic translation that is probably one of the most challenging types of translation because there are no expressions for which dictionaries have exact equivalents. The most important thing to keep in mind is the cultural difference the translator encounters during the translation process as well as understanding all the peculiarities, similarities and differences of the two languages in order to choose the appropriate translation strategies and achieve the same meaning as in the source text. Besides, the translator requires creativity, skills, willingness, and perseverance to search for the best equivalent.Item Relaţii contextuale în textul fragmentat cioranian şi dependenţa lor de limitele acestui tip de text(CEP USM, 2024) Căpățînă, OxanaScopul acestui articol este de a determina în ce mod fragmentele separate, ce ţin de o temă generală, se pot combina conceptual, pentru a exprima un singur înțeles, dar pot fi, în acelaşi timp, considerate şi texte independente, în corelație cu contextul social global. Pentru a ilustra acest fenomen, avem nevoie de o strategie concretă de analiză: se purcede, mai întâi, la determinarea statutului contextual al fragmentelor din textele lui Emil Cioran, pentru a trece ulterior la conceptul de „context social global”, demonstrând corelația acestuia cu fragmentele separate din aceste texte. În final, abordăm „limitele” textelor fragmentate cioraniene și încercăm să elucidăm câteva probleme care apar atunci când fixăm aceste limite. În acest context, putem conchide că problema „limitelor textelor fragmentate” rămâne deschisă, din cauza opiniilor divergente despre autonomia acestora. Am putea, totuşi, încerca să ilustrăm, prin diverse scheme, în ce mod interacțiunea noțională și conceptuală funcționează în textele fragmentate cioraniene, având ca scop să arătăm corelația dintre fragmentele separate și contextul global. Opinia noastră este că textul fragmentat în mod intenţionat este considerat „coerent”, deoarece poate fi conceput drept structură limitată și totuși relevantă pentru un context global. Când vorbim despre textul fragmentat cioranian, putem concluziona că relevanța fragmentelor este în proporție directă cu coerenţa acestora. Cu cât fragmentul este mai coerent, cu atât va fi mai relevant și poate fi considerat un text independent. În concluzie, fragmentele cioraniene depind direct de contextul social global și pot fi considerate texte independente, dacă se respectă gradul de relevanță atunci când încercăm să definim și să conturăm limitele lor.Item Assessing the post-pandemic impact of on-line learning on translation students: insights from thrid-year undergraduates at Moldova State University(CEP USM, 2024) Sîtnic, InaThis paper investigates the impact of online learning on translation students, focusing on the skills they developed and their adaptation process during the post-pandemic period. It contributes to the existing body of research in translator training by offering new insights into students’ experiences with online learning throughout the COVID-19 pandemic and its aftermath (R. Kasperė, 2021; E. Perez, S. Hodáková, 2021; M. Seresi, R. Eszenyi, E. Robin, 2021; N. Burkšaitienė, 2023). A questionnaire consisting of seventeen questions was administered to 15 third-year undergraduate students enrolled in the Translation and Interpreting programme at the Department of Translation, Interpretation, and Applied Linguistics, Moldova State University. The survey was designed to examine students’ experiences and attitudes during and after the pandemic, assess their satisfaction with the online teaching and learning process, and gather perspectives on the skills they acquired, along with feedback on the educational experience in the post-pandemic contextItem Composés rares et créations lexicales gigognes dans le texte poétique: problèmes de traduction et interprétation(CEP USM, 2024) Manoli, IonLe mot français comme le mot en général a une grande série de caractéristiques en commençant par le mot phonétique, mot graphique, mot syntaxique, mot vide de sens. Suivent les qualités phoniques du mot: esthétique, expressivité, volume de mot : mots longs et mots courts, mots brefs/isolés, longueur exploitée du mot, mot dénotatifconnotatif. Bref, ,,la qualité du mot est en fonction de sa forme et de sa nature”. Le langage poétique a ses lois, ses règles et son code. Les normes poétiques y sont pour beaucoup. Parmi ses lois, il y a une qui s’impose: les mots doivent être monosyllabiques et polysyllabiques, mais leur longueur ne doit en principe dépasser trois ou quatre syllabes. Ceux qui ont une longueur exagérée sont à éviter surtout dans la poétique et leurs noms ont une connotation dépréciative : mot-gigogne, mot-centaure, mot-fantôme, mot-trop-plein, mot ultra sauvage, mot-valise. Ce dernier a déjà l’allure d’un terme et il est fixé et défini par des sources lexicographiques (Rheims, 1969 ; Manoli, 2022). Au bout du compte, le mot-gigogne (chemin-de-ferresque – (Léon-Paul Fargue); abracadabrantesque (A. Rimbaud), ou le surcomposé (rien-qu’à la voir-passer-on-lui-disait-merci – H. Bazin) apparaît comme un type d’interaction spécifique, et sa gestion dans divers registres reste à être toujours rare et délicate: leur traduction et leur interprétation exigent de prudence, goût philologique et expérience.Item Particularități și provocări în traducerea verbelor frazale aferente educației(CEP USM, 2024) Solovei, VictoriaTraducerile specializate de calitate vizează asigurarea corespondenței între textul sursă și textul țintă, dar și stabilirea unei relații de consistență cu textele aferente în domeniul specializat, altfel spus, asigurarea „coerenței intertextuale”. Pe lângă convențiile de gen, adecvarea contextuală și pragmatică, aspectul lexical/terminologic este o componentăcheie în orice traducere specializată. În acest articol ne propunem să analizăm dificultățile și procedeele de traducere a verbelor frazale din domeniul educației. Or, acestea constituie o parte esențială a lexicului uzual și specializat al limbii engleze și în multe cazuri reprezintă o provocare în identificarea unor echivalente pertinente.Item Etichetele de produse alimentare – traducere, terminologie și specific cultural(CEP USM, 2024) Mucerschi, NataliaEtichetele produselor alimentare sunt mai mult decât simple texte, imagini și cifre. Acestea reprezintă o interfață între producător și consumator și furnizează informații esențiale despre produsele alimentare. În acest articol ne propunem să analizăm rolul și importanța etichetelor în comunicarea cu consumatorul și tipul de informații pe care le oferă acestea despre produsele alimentare. De asemenea, ne propunem se explorăm rolul traducătorului în asigurarea unei comunicări eficiente între producător și consumator, abordând aspecte legate de terminologia specifică industriei alimentare, elemente ce țin de adaptarea culturală, subliniind, în același timp, importanța producerii unor traduceri exacte, din punct de vedere al formei și conținutului, conforme reglementărilor și standardelor în vigoare.