Şcoala Doctorală Ştiinţe Umaniste şi ale Educaţiei
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11245
Browse
212 results
Search Results
Item Perspective pragmatiste în comunicare: interpretări semiotice [Rezumat](2025) Bogatu, Eugenia; Saharneanu, Eudochia (conducător științific)Scopul lucrării. Prin recuperarea valorilor filosofiei pragmatiste clasice și contemporane, americane și europene, lucrarea are drept scop realizarea unei analize teoretice, în măsură să devină temei pentru rezolvarea unor aspecte practice din Republica Moldova, de natură filosofică și educațională, social-culturală, economică și politică. Noutatea și originalitatea științifică. Lucrarea este o noutate în contextul științific și educațional din Republica Moldova, urmărind posibilitatea de a aplica teoria generală a pragmatismului pentru identificarea unor soluții concrete, specifice problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. Noutatea și originalitatea lucrării este reprezentată de cercetarea și aplicarea teoriei generale a pragmatismului în contextul comunicării, educației, dezvoltării personale. Astfel, a fost realizată o sinteza curentă a teoriilor clasice si contemporane, americane si europene; au fost valorificate aceste sinteze prin aplicarea lor la cazul Republicii Moldova; în mod particular, utilizând aceste aspecte generale este abordată comunicarea în contextul filosofiei pragmatiste; sunt evidențiate contribuțiile lui Peirce, James, Dewey, Mead, Rorty, Habermas; sunt accentuate realizările filosofiei pragmatiste pentru o comunicare eficientă; este definit modul în care strategia pragmatistă contribuie la performanțele educației, ale cercetării științifice etc.Item Perspective pragmatiste în comunicare: interpretări semiotice [Teză](2025) Bogatu, Eugenia; Saharneanu, Eugenia (conducător științific)Scopul lucrării: Prin recuperarea valorilor filosofiei pragmatiste clasice și contemporane, americane și europene, lucrarea are drept scop realizarea unei analize teoretice, în măsură să devină temei pentru rezolvarea unor aspecte practice din Republica Moldova, de natură filosofică și educațională, social-culturală, economică și politică. Obiectivele cercetării: 1. studierea și analiza stadiului cercetărilor cu privire la pragmatism; 2. Justificarea contribuției distinctive a pragmatismului la înțelegerea și studiul comunicării performante; 3. Interpretarea principalelor concepte ale reprezentanților filosofiei pragmatiste cu privire la o viziune integratoare asupra lucrului bine făcut; 4. investigarea realismului epistemologic al pragmatismului clasic și contemporan; 5. analiza accepțiunilor semiotice ale conceptelor de simbol și limbaj simbolic; 6. analiza semnificațiilor semiotice ale ideilor în procesul de comunicare simbolică; 7. realizarea unei conjuncții eficiente între contextul social și practica discursivă; 8. identificarea rațiunilor actuale ale pragmatismului educațional; 9. evidențierea demersului pragmatic ca proces de analiză situațională; 10. evaluarea relațiilor dintre obiectivele și strategiile acțiunii pragmatice; 11. urmărirea scopurilor și a finalităților demersului pragmatic; 12. promovarea în continuare a cercetării privind pragmatica procesului comunicativ; 13. Interpretarea dimensiunilor esențiale ale pragmatismului educațional; 14. determinarea unor aspecte integratoare cu privire la valorificarea pragmatismului filosofic; 15. dezvoltarea abordărilor academice contemporane de studiere a comunicării din perspectiva pragmatismului. Noutatea şi originalitatea științifică: lucrarea este o noutate în contextul științific și educațional din Republica Moldova, urmărind posibilitatea de a aplica teoria generală a pragmatismului pentru identificarea unor soluții concrete, specifice problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. 1. Sinteza curentă a teoriilor clasice si contemporane, americane si europene. 2. Valorificarea acestor sinteze prin aplicarea lor la cazul Republicii Moldova. 3. În mod particular, folosind aceste aspecte generale am reușit: să abordez comunicarea în contextul filosofiei pragmatiste; să interpretez contribuțiile aduse de Peirce, James, Dewey, Mead, Rorty, Habermas; să argumentez contribuțiile filosofiei pragmatiste pentru o comunicare eficientă; să precizez modul în care strategia pragmatistă contribuie la performanțele educației, ale cercetării științifice etc.Item Satul moldovenesc din stânga Nistrului: de la o comunitate țărănească la comuna agricolă (1924 - 1940) [Rezumat](2025) Molcosean, Alexandru; Cojocaru, Gheorghe (conducător științific)Scopul și obiectivele tezei. Având în vedere gradul complex de cercetare și caracterul amplu al problemei, în funcție de sursele identificate în fondurile arhivistice, ne-am propus să investigăm politica de ansamblu și activitatea instituțiilor care au avut misiunea de a așeza viața rurală din stânga Nistrului pe noi temelii politice, administrative, economice, sociale și culturale în perioada anilor 1924 - 1940. Cadrul cronologic și geografic al cercetării. Cadrul cronologic al cercetării cuprinde anii 1924 - 1940. Prin urmare, jalonul cronologic inferior al studiului realizat îl reprezintă data formării RASSM la 12 octombrie 1924, iar limita cronologică superioară – anul 1940 – marchează anexarea Basarabiei a Nordului Bucovinei și Ținutului Herța în urma ultimatumului sovietic înaintat României, așa încât, la 2 august același an, teritoriul Basarabiei (cu excepția județelor Hotin, Ismail și Cetatea Albă) și o porțiune din RASSM au format RSSM. Începând cu anul 1924, se atestă prezența primelor comune agricole (De la întuneric la lumină și Lenin) care, împreună cu alte colective agricole, organizate după aceleași criterii, vor contribui la implementarea procesului de colectivizare, acestea fiind desființate în anii `30 (ultima reorganizată în artel agricol (1935) va fi comuna Maiak, din raionul Ocna - Roșie). Intervalul 1935 - 1940 reprezintă spațiul cronologic care permite comparația între modul de organizare a comunelor agricole și evoluția acestora sub forma unor arteluri agricole. Din punct de vedere geografic, teritoriul supus cercetării este situat în partea stângă a Nistrului. Ipoteza de lucru. Ipoteza de lucru, supusă verificării în demersul nostru, pune accentul pe rolul determinant jucat de factorul politic și ideologic în dislocarea vechiului regim în mediul tradițional și în propagarea noului sistem, prin intermediul comunelor agricole în calitate de modele sociale și economice pentru viața rurală a satului moldovenesc din stânga Nistrului în anii 1924 - 1940. Experimentul comunei, ca model al tranziției de la satul constituit istoricește la agricultura etatizată socialistă, nu s-a confirmat, astfel încât după 1935 autoritățile sovietice au efectuat colectivizarea sectorului agricol de o manieră brutală, nemaifiind aplicată etapa tranzitorie (comuna).Item Satul moldovenesc din stânga Nistrului: de la o comunitate țărănească la comuna agricolă (1924 - 1940) [Teză](2025) Molcosean, Alexandru; Cojocaru, Gheorghe (conducător științific)Scopul tezei vizează investigarea cursului politic și a activității instituțiilor care au avut misiunea de a reașeza viața rurală din stânga Nistrului pe noi temelii administrative, economice,sociale și culturale în perioada anilor 1924 - 1940.Obiectivele lucrării: cercetarea și sistematizarea istoriografiei problemei și a surselor referitoare la comunele agricole din RASSM; identificarea procesului de constituire, dezvoltare și dizolvare a comunelor agricole din stânga Nistrului în anii 1924 - 1940; reflectarea cotidianului și a activităților comunarzilor în colectivele de muncă; evidențierea modului în care autoritățile sovietice au urmărit să reorganizeze satul din stânga Nistrului, atribuindu-i un caracter exclusive colectivist și etatist; ilustrarea proceselor social - economice din RASSM care au marcat spațiul rural prin intermediul constituirii comunelor agricole.Importanța teoretică a cercetării rezidă în elucidarea fenomenului complex al constituirii, funcționării și dizolvării comunelor agricole din RASSM.Noutatea și originalitatea științifică a lucrării rezultă din examinarea surselor și documentelor de arhivă, edite și inedite, și a celor existente în spațiul muzeal, care conțin informații relevante privind activitatea comunelor agricole din RASSM. Din perspectivă istoriografică, prezenta temă a fost tratată sporadic, demersul nostru reprezentând un efort științific de pionierat în domeniu.Item Studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă [Rezumat](2025) Celpan-Patic, Natalia; Ciobanu, Anatol (conducător științific)Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul rezidă în identificarea și analiza trăsăturilor semantice și a potențialului sintagmatic al verbelor de mișcare în limbile română, franceză și rusă,prin evidențierea asemănărilor și deosebirilor în utilizarea structurilor formate cu aceste verbe. poteza de cercetare porneşte de la premisa că verbele de mişcare din cele trei limbi vizate în prezentul studiu formează structuri tipologice asemănătoare, atunci când sunt însoţite de adverbe postpuse sau substantive (cu sau fără prepoziţii) şi structuri distincte, când sunt urmate de un alt verb (sau alte verbe). În acest context, se presupune că, din punct de vedere tipologic, limbile franceză şi rusă manifestă mai multe similitudini structurale ale îmbinărilor cu verbele de mişcare,decât româna în raport cu franceza. De asemenea, se urmărește evidențierea diferențelor în modul de constituire a acestor structuri care trebuie luate în considerare atât în procesul de traducere, cât şi în cel de predare – învăţare a limbilor respective.Metodologia cercetării ştiinţifice. Metodele de cercetare utilizate la elaborarea tezei sunt generale: documentarea științifică, observația, metoda descriptivă, analiza contextuală, sinteza,comparația, chestionarea, inducția și deducția; specifice: metoda lexicografică, contrastivă,tipologică; moderne: analiza semică, distributivă, transformațională, statistico-matematică.Metoda de bază aplicată în lucrare este cea contrastivă, întrebuințată pentru a compara configurația semantică a verbelor de mișcare și structurile lor sintactice în cele trei limbi: română, franceză și rusă, urmărind stabilirea asemănărilor și a deosebirilor acestora.Item Studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă [Teză](2025) Celpan-Patic, Natalia; Ciobanu, Anatol (conducător științific)Scopul lucrării rezidă în identificarea și analiza trăsăturilor semantice și a potențialului sintagmatic al verbelor de mișcare în limbile română, franceză și rusă, prin evidențierea asemănărilor și deosebirilor în utilizarea structurilor formate cu aceste verbe. Obiectivele cercetării includ: investigarea aportului lingvisticii contrastive la noile direcții ale cercetării lingvistice și evidențierea rolului metodei contrastiv-tipologice aplicate la studiul fenomenelor de limbă; analiza statutului tipologic al limbilor română, franceză și rusă prin prisma structurilor cu verbele mișcării; delimitarea trăsăturilor semantice ale verbelor de mișcare; stabilirea criteriilor de clasificare a verbelor de mișcare din diverse perspective: morfologică, semantică, valențială, tipologică; studiul comportamentului sintactico-semantic al verbelor de mișcare din perspectiva trăsăturilor de tranzitivitate și cauzativitate; determinarea tipologiei structurilor cu verbele mișcării în cele trei limbi studiate prin evidențierea simetriei și asimetriei lor, a interferențelor lingvistice ce pot surveni în procesul utilizării lor în comunicarea orală sau scrisă; formularea unor recomandări glotodidactice pentru cercetători și profesori de limbi străine, în contextul actual de modernizare a educației lingvistice. Noutatea și originalitatea științifică este determinată de faptul că studiul reprezintă o primă încercare de a realiza o analiză semantică și sintagmatică a structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă dintr-o perspectivă contrastivă și, totodată, printr-o abordare interdisciplinară, integrând finalități lingvistice, didactice și traductologice.Item Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea) [Rezumat](2025) Șibaev, Dmitri; Șlapac, Mariana (conducător științific)Scopul prezentei lucrări constă în determinarea rolului desenului artistic în cadrul parcursului istoric al artelor plastice din Republica Moldova de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea prin examinarea, sistematizarea și analiza surselor bibliografice în care a fost abordată direct sau tangențial tema desenului artistic din perioada cercetată, raportate la valorificarea operelor desenate, atât publicate, cât și inedite.Item Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea) [Teză](2025) Șibaev, Dmitri; Șlapac, Mariana (conducător științific)Scopul lucrării: constă în determinarea rolului desenului artistic în cadrul parcursului istoric al artelor plastice din Republica Moldova de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea prin examinarea, sistematizarea și analiza surselor bibliografice în care direct sau tangențial a fost abordată tema desenului artistic din perioada examinată, raportate la valorificarea operelor desenate atât publicate, cât și inedite. Obiectivele propuse: 1. Analiza istoriografiei universale, sovietice şi naţionale în care sunt reflectate mijloacele de expresie plastică și particularitățile estetice specifice diverselor tehnici ale desenului conform perioadelor de evoluție ale artelor plastice. 2. Valorificarea textelor scrise de plasticieni pe marginea problemelor ce țin de desen în contextul creației artistice. 3. Investigarea desenelor realizate de creatorii moldoveni. 4. Identificarea specificului desenului artistic în diferite perioade de evoluție ale artelor plastice naționale. 5. Elaborarea portretelor de creaţie ale unor personalităţi marcante în domeniul culturii plastice naţionale în perioada enunţată. Noutatea și originalitatea științifică: constă în prezentarea în premieră a unei sinteze a evoluției desenului artistic în cadrul artelor plastice naționale în segmentul temporal al anilor 1891-2000, fundamentată pe o vastă bază istoriografică. Caracterul novator al lucrării este determinat de punerea în circuitul ştiinţific şi artistic a unor opere de referinţă. Rezultatele obținute contribuie la soluționarea unei probleme ştiinţifice importante propunând familiarizarea cu diverse puncte de vedere asupra problemei abordate, precum și examinarea operelor de artă ale desenatorilor moldoveni din perspectivă istorică şi valorică.Item Preoți basarabeni în România comunistă [Rezumat](2024) Buțcu, Maria; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul propus în teză a fost cel de a analiza di¬mensiunea unui fenomen social generat de intruziunea ideologiei bolșevice pe teritoriul Basarabiei care a făcut victime în rândul clerului ortodox și a determinat refugiul său în Romania în 1940 și 1944 și de a urmări evoluția acestui fenomen în România de după 1948, în dimensiunea sa generală, dar și particularitățile unor destine pe care am ales să le aprofundăm în studiile de caz.Având în vedere actualitatea și complexitatea subiectului, dar mai ales modul în care tema a fost tratată în literatura istorică, ne-am propus următoarele obiective principale: analiza și înțelegerea fenomenului celor două refugii (1940, 1944) ale preoților basarabeni pe teritoriul României; analiza efectului noilor politici religioase din România comunistă asupra clerului ortodox, precum represiunea și vio¬lența asupra preoților, nașterea fenomenului rezistenței și atitudinea de compromis și negociere din partea instituției sau a unor membri ai Bisericii; exemplificarea și aprofundarea unor studii de caz, privind destinul unor membri ai Bisericii Ortodoxe basarabene în România, după 1948.Urmărind obiectivele propuse, am considerat important să analizăm modalitatea în care preoții basarabeni s-au refugiat în România și s-au adaptat condițiilor și realităților social politice impuse. Numărul preoților refugiați, în cele două exoduri, este dificil de stabilit cu exactitate, deoarece sursele disponibile oferă date și statistici variate. Cele expuse în teză prezintă estimări aproximative, reflectând dificul¬tatea înregistrării și monitorizării fluxului de refugiați în 1940, respectiv, în 1944. Cifrele rămân orientative, fără a exista o statistică unanim acceptată pentru numărul preoților refugiați. Cu toate acestea, în baza surselor analizate, observăm că refugiul preoților basarabeni în anul 1944 a avut o amploare mai mare, prin comparație cu anul 1940.Politica religioasă a regimului comunist și rolul pe care l-au avut organele de Securitate în menținerea acestuia reprezintă un alt capitol important al acestui studiu. Persecuțiile și represiunile în rândurile preoților au fost forme extreme de luptă îm¬potriva religiei, însă au existat și forme de compromis, negociere, opoziție și rezis¬tență. Se știe că Securitatea a urmărit clerul și a pus sub presiune Biserica, în general folosind toate mijloacele disponibile, inclusiv agentură, filaj și tehnică operativă. Acest lucru arată că Biserica era considerată un pericol de către puterea comunistă și aparatul represiv al Securității, motiv pentru care trebuia să fie controlată în mod constant. Toți ierarhii erau urmăriţi, iar notele informative probează cu prisosință acest lucru.Item Preoți basarabeni în România comunistă [Teză](2024) Buțcu, Maria; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul studiului vizează destinul preoților basarabeni a căror parcurs social și duhovnicesc a fost marcat de cele două exoduri în România, încercările prin care au trecut aceștia pentru a supraviețui politicii antireligioase, fie prin inteligența de a se adapta condițiilor, fie prin a se manifesta subversiv.Obiectivele tezei: analiza evenimentelor politice care au precedat și succedat cele două refugii (1940 și 1944): cauze și consecințe; anexarea Basarabiei și politica regimului sovietic față de cultele religioase; guvernarea Antonescu și opera de refacere instituțională în teritoriul românesc eliberat;parcursul preoților basarabeni refugiați în România, încadrarea acestora în viața socială și duhovnicească; persecuția religioasă și metodele de reeducare practicate de regimul comunist; „repatrierea” forțată a preoților basarabeni; formele de protest și rezistență a clerului basarabean împotriva regimului pro-sovietic, văzute din perspectiva studiilor de caz propuse analizei.Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezultă chiar din titlul demersului științific: Preoții basarabeni în România comunistă, ca urmare a raptului sovietic din 28 iunie 1940 și reocupării Basarabiei din 1944. Dramatismul acestor destine decurge din însăși drama României, care este lăsată, după război,pradă Uniunii Sovietice, fiind transformată într-un stat-satelit. Sunt aduse în discuție și puse în circuitul științific un șir de documente de arhivă (laice și bisericești), jurnale și memorii ale supraviețuitorilor, care vin cu o percepție personală asupra evenimentelor istorice trăite, raportate la scară individuală, din perspectiva studiilor de caz prezentate. Este pentru prima dată când se realizează o analiză complexă privind încadrarea preoților basarabeni în societatea românească,contextualizată la raportul Biserică-Stat din perioada comunistă. Un aspect aparte este rezervat relației intre Securitate și culte, întregului arsenal de metode represive aplicate, care constituie subiecte pe care am încercat să le valorificăm într-o abordare sistemică, fundamentată științific.