Şcoala Doctorală Ştiinţe Umaniste şi ale Educaţiei
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11245
Browse
198 results
Search Results
Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI)(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI)(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul tezei: cercetarea procesului de formare teritorială a Țării Moldovei în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în raport cu propriile regiuni de frontieră și cu entitățile social-politice de cealaltă parte a hotarelor atât în perioadele pașnice, cât și în episoadele de crize, soldate cu litigii și conflicte între domnii Moldovei și vecinii lor pe diverse segmente de frontieră comună. Obiectivele tezei: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns treptat în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției puterii teritoriale a voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale pe care aceștia le gestionau în numele voievozilor de la Suceava; precizarea locației anumitor localități amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate în diferite perioade de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea apariției anumitor trăsături în raporturile bilaterale dintre Țara Moldovei și vecinii săi, care ar sugera o tranziție de la conceptul medieval al frontierei spre delimitările tot mai stricte sub formă de tratate și înțelegeri, tipice pentru hotarele statelor din epoca modernă timpurie. Noutatea și originalitatea științifică: teza reprezintă o sinteză complexă a genezei evoluției teritoriale a Țării Moldovei de la întemeierea sa la mijlocul secolului XIV și până la stabilizarea hotarelor și zonelor frontaliere cu vecinii săi către mijlocul secolului XVI. În cadrul său au fost aduse precizări și contribuții oferite în evoluția frontierei moldo-polon (problemele bătăliei de la Plonini și a Țării Șipenițului, creșterea importanței Hotinului și a dregătorilor săi în ochii domniei, tranziția de la frontiera medievală spre modificarea hotarelor vechi a Pocuției în raporturile moldo-polone), istoria administrației domnești a Cetății Albe, problema Chiliei și Licostomului, evoluția frontierei moldo-muntene și specificul frontierei montane cu Transilvania.Item RAPORTURILE DINTRE CENTRU ȘI PERIFERIE ÎN IMPERIUL RUS: STRATEGIILE DE COOPTARE ALE ELITEI BASARABENE(2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)Scopul acestei cercetări este de a realiza o analiză detaliată a relațiilor Centru-periferie în contextul Basarabiei din perioada 1812-1828, concentrându-se pe 8 strategiile de cooptare și asimilare a elitei locale. Studiul examinează modul în care Imperiul Rus a integrat și a negociat cu elita basarabeană pentru a consolida controlul asupra regiunii, investigând atât mecanismele de guvernare și administrare, cât și impactul acestor politici asupra structurii sociale și economice locale. Obiectivele cercetării se concentrează pe mai multe aspecte esențiale ale dinamicii puterii și guvernării în Basarabia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul obiectiv este analiza structurilor și modelelor de guvernare locale și modul în care elitele basarabene au fost integrate în aceste structuri. Al doilea obiectiv constă în investigarea teoretică a politicilor imperiale și evaluarea implementării practice a acestora în Basarabia, concentrându-se pe interacțiunea dintre Centru și Periferie. Un alt obiectiv este examinarea modalităților prin care elita locală a negociat și și-a asigurat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere impuse de Imperiul Rus. De asemenea, se va evalua modul în care sistemul de privilegii nobiliare a fost utilizat de Imperiu pentru a coopta și fideliza elita locală, menținând astfel stabilitatea și controlul imperial. Cercetarea va analiza și rolul elitei basarabene în administrația regională și contribuția ei la implementarea politicilor imperiale în teritoriu. În final, se va investiga procesul prin care elita locală a fost structurată, integrată și transformată în subiect imperial, cu accent pe procesul de confirmare a statutului nobiliar. Ipoteza de cercetare pornește de la observația că, în procesul de „construire” a Imperiului (raportarea dintre Centru și Periferie), legitimitatea nu se bazează exclusiv, poate doar inițial, pe factorul forței (puterea politică). Ulterior, în viziunea Centrului, această supremație politică, fundamentată pe forță, cucerire și expansiune, trebuia transformată în acceptarea supremației civilizaționale de către elitele locale – adică acceptarea de facto a unui statut de dominare/subordonare în cadrul unor practici sociale.O primă etapă a colaborării între metropolă și periferie o constituie percepția diferențelor dintre elitele imperiale și cele locale, iar asimilarea culturală a fost, de fapt, un instrument de legitimare a metropolei în raport cu periferia. Aici apar primele tensiuni, deoarece existau anumite limite pe care, la început, boierii basarabeni nu erau dispuși să le depășească, riscând astfel pierderea identității — adică a legitimității care le conferă statutul de elită dominantă în teritoriu. Așadar, în concepția relațiilor dintre Centru și Periferie, ideea crucială este aceea de „distanță”, nu atât teritorială — deși aceasta este importantă, dar nu definitorie —, cât culturală, „civilizațională”, în sensul superiorității, adică al acceptării relațiilor de dominație/subordonare.Item RAPORTURILE DINTRE CENTRU ȘI PERIFERIE ÎN IMPERIUL RUS: STRATEGIILE DE COOPTARE ALE ELITEI BASARABENE(2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)Scopul lucrării este de a analiza detaliat relațiile Centru-Periferie în Basarabia între anii 1812-1828, concentrându-se pe strategiile de cooptare și integrare a elitei locale de către Imperiul Rus. Obiectivele: Primul obiectiv este analiza structurilor locale și integrarea elitelor basarabene în acestea. Al doilea obiectiv examinează politicile imperiale și implementarea lor practică, axându-se pe interacțiunea dintre centru și periferie. Un alt obiectiv urmărește modul în care elita locală a negociat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere rusești. Se va evalua și utilizarea privilegiilor nobiliare de către Imperiu pentru a coopta elita locală, menținând astfel controlul. Cercetarea va analiza și rolul elitelor în administrația regională și procesul de integrare a acestora ca subiecți imperiali. Noutatea și originalitatea științifică constă în analiza complexă a raporturilor Centru-Periferie din Basarabia prin prisma cooptării elitei locale de către Imperiul Rus, aspect care a fost insuficient abordat în istoriografia locală. Originalitatea constă în perspectiva multidimensională care combină aspecte politice, sociale și culturale, deschizând noi direcții de studiu prin comparația cu strategiile contemporane de influență utilizate de Federația Rusă.Item PSYCHO-PEDAGOGICAL AND METHODOLOGICAL BENCHMARKS OF MULTILINGUAL EDUCATION OF STUDENTS FROM A MOTIVATIONAL PERSPECTIVE IN ISRAEL AND THE REPUBLIC OF MOLDOVA(2024) Wittman, Hana; Darii, Ludmila( conducător științific)The relevance and importance of the research topic. The period in which we live is marked by complexity. Various social phenomena, alongside global economic crises, have a direct or indirect impact on the schools - institutions integrated within the broader social system. These phenomena influence not only the educational processes the schools carry out but also the way in which social actors perceive the value of education. Consequently, formal education has become subject to evolving conceptions, perspectives, and reforms aimed at modernizing the educational system, an institution increasingly viewed as out of step with contemporary needs. Bilingual (or multilingual) education, in general terms, refers to the use of two or more languages as mediums of instruction for part or all of the school curriculum. This definition excludes programs that merely involve the bilingual students without actually implementing bilingual (or multilingual) instruction. For a program to qualify as bilingual, both languages must be used as mediums of instruction. As scientific research has demonstrated, bilingual education becomes effective when multiple languages are used not only for teaching them as subjects in isolation but also for teaching the content of the curriculum, such as mathematics, social sciences, or the humanities. Bilingualism (or multilingualism) cannot be examined solely in relation to the language itself; it must always be understood in the broader social context, considering the specific circumstances of the linguistic communities concerned. These communities, in turn, occupy quite different position within the society, with varying degrees of access to power, recognition and opportunities. Internationally, multilingual education has been established as a priority in numerous educational policy documents, such as Common European Framework of Reference for Languages and the Key Competences for Lifelong Learning, which emphasize the importance of multilingual competences. These skills pertain to the effective and appropriate use of multiple languages for communication. Multilingual competences integrate linguistic, historical, and intercultural components and are grounded in the ability to mediate between different languages and modes of communication.Item PSYCHO-PEDAGOGICAL AND METHODOLOGICAL BENCHMARKS OF MULTILINGUAL EDUCATION OF STUDENTS FROM A MOTIVATIONAL PERSPECTIVE IN ISRAEL AND THE REPUBLIC OF MOLDOVA(2024) Wittman, Hana; Darii, Ludmila( conducător științific)The Purpose of the Research: establishment of the psycho-pedagogical and methodological benchmarks of multilingual education of middle school students from the motivational perspective. Research Objectives: analyse specialized literature with reference to the studied phenomena; conceptualize students' multilingual education from a motivational perspective; develop a methodology for motivating students to learn multiple languages as a dimension of multilingual education; experimentally validate the methodology for motivating students to learn multiple languages. The scientific novelty and originality of the research lie in: redefining the concept of multilingual education and identifying the particularities of learning multiple languages among middle school students of Jewish origin; developing an approach to simultaneous language learning based on the principles of transposition, transfer, and active, situational communication; establishing a motivational framework for multilingual education of middle school students based on personal, methodological and social factors.Item REGIMUL COMUNIST ÎN OLTENIA. IMPACTUL ACESTUI REGIM ASUPRA BISERICII ȘI SLUJITORILOR EI ÎN JUDEȚUL OLT ÎN PERIOADA 1944–1989(2025) Enachi, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea, estimarea rolului și contribuția regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din județul Olt în anii 1944–1989. În vederea realizării scopului propus ne-am fixat următoarele obiective ale cercetării: 1) analiza istoriografiei problemei și a surselor documentare în vederea identificării nivelului de cercetare a impactului regimului comunist asupra bisericii și slujitorilor ei în județul Olt în anii 1944–1989; 2) cercetarea impactului avut de regimul comunist asupra B.O.R. și al slujitorilor săi din perspectiva factorilor politic, educațional, ideologic și opresiv; 3) stabilirea rolului și locului regimului comunist în Oltenia (județele Olt și Romanați) în raport cu B.O.R.; 4) identificarea interdependenței dintre modificările în structura organizatorică a instituțiilor ecleziastice ca urmare a ingerinței organelor instituțiilor de stat; 5) aprecierea vieții religioase în Oltenia (jud. Olt și Romanați) în procesul de instituționalizare și consolidare a regimului comunist din perspectiva resursei umane și celei patrimoniale.Item REGIMUL COMUNIST ÎN OLTENIA. IMPACTUL ACESTUI REGIM ASUPRA BISERICII ȘI SLUJITORILOR EI ÎN JUDEȚUL OLT ÎN PERIOADA 1944–1989(2025) Enache, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea, estimarea rolului și contribuția regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din județul Olt în anii 1944–1989.Item REGIMUL COMUNIST ÎN OLTENIA. IMPACTUL ACESTUI REGIM ASUPRA BISERICII ȘI SLUJITORILOR EI ÎN JUDEȚUL OLT ÎN PERIOADA 1944–1989(2025) Enachi, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea și estimarea rolului și contribuției regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din jud. Olt în anii 1944–1989.Item REALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA COMPETENȚEI DE RELAȚIONARE A PROFESORILOR ȘI ELEVILOR DIN GIMNAZIU PRIN JOCUL DE ROL. CERCETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI ROMÂNIA(2024) Pascu, Maria-SînzianaScopul cercetăriieste fundamentarea si valorificarea concepului de relaționare profesor-elev de gimnaziu prin jocul de rol, a metodei Teatrului Social –la toate disciplinele.