ŞCOLI DOCTORALE
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11244
Browse
759 results
Search Results
Item Satul moldovenesc din stânga Nistrului: de la o comunitate țărănească la comuna agricolă (1924 - 1940) [Rezumat](2025) Molcosean, Alexandru; Cojocaru, Gheorghe (conducător științific)Scopul și obiectivele tezei. Având în vedere gradul complex de cercetare și caracterul amplu al problemei, în funcție de sursele identificate în fondurile arhivistice, ne-am propus să investigăm politica de ansamblu și activitatea instituțiilor care au avut misiunea de a așeza viața rurală din stânga Nistrului pe noi temelii politice, administrative, economice, sociale și culturale în perioada anilor 1924 - 1940. Cadrul cronologic și geografic al cercetării. Cadrul cronologic al cercetării cuprinde anii 1924 - 1940. Prin urmare, jalonul cronologic inferior al studiului realizat îl reprezintă data formării RASSM la 12 octombrie 1924, iar limita cronologică superioară – anul 1940 – marchează anexarea Basarabiei a Nordului Bucovinei și Ținutului Herța în urma ultimatumului sovietic înaintat României, așa încât, la 2 august același an, teritoriul Basarabiei (cu excepția județelor Hotin, Ismail și Cetatea Albă) și o porțiune din RASSM au format RSSM. Începând cu anul 1924, se atestă prezența primelor comune agricole (De la întuneric la lumină și Lenin) care, împreună cu alte colective agricole, organizate după aceleași criterii, vor contribui la implementarea procesului de colectivizare, acestea fiind desființate în anii `30 (ultima reorganizată în artel agricol (1935) va fi comuna Maiak, din raionul Ocna - Roșie). Intervalul 1935 - 1940 reprezintă spațiul cronologic care permite comparația între modul de organizare a comunelor agricole și evoluția acestora sub forma unor arteluri agricole. Din punct de vedere geografic, teritoriul supus cercetării este situat în partea stângă a Nistrului. Ipoteza de lucru. Ipoteza de lucru, supusă verificării în demersul nostru, pune accentul pe rolul determinant jucat de factorul politic și ideologic în dislocarea vechiului regim în mediul tradițional și în propagarea noului sistem, prin intermediul comunelor agricole în calitate de modele sociale și economice pentru viața rurală a satului moldovenesc din stânga Nistrului în anii 1924 - 1940. Experimentul comunei, ca model al tranziției de la satul constituit istoricește la agricultura etatizată socialistă, nu s-a confirmat, astfel încât după 1935 autoritățile sovietice au efectuat colectivizarea sectorului agricol de o manieră brutală, nemaifiind aplicată etapa tranzitorie (comuna).Item Satul moldovenesc din stânga Nistrului: de la o comunitate țărănească la comuna agricolă (1924 - 1940) [Teză](2025) Molcosean, Alexandru; Cojocaru, Gheorghe (conducător științific)Scopul tezei vizează investigarea cursului politic și a activității instituțiilor care au avut misiunea de a reașeza viața rurală din stânga Nistrului pe noi temelii administrative, economice,sociale și culturale în perioada anilor 1924 - 1940.Obiectivele lucrării: cercetarea și sistematizarea istoriografiei problemei și a surselor referitoare la comunele agricole din RASSM; identificarea procesului de constituire, dezvoltare și dizolvare a comunelor agricole din stânga Nistrului în anii 1924 - 1940; reflectarea cotidianului și a activităților comunarzilor în colectivele de muncă; evidențierea modului în care autoritățile sovietice au urmărit să reorganizeze satul din stânga Nistrului, atribuindu-i un caracter exclusive colectivist și etatist; ilustrarea proceselor social - economice din RASSM care au marcat spațiul rural prin intermediul constituirii comunelor agricole.Importanța teoretică a cercetării rezidă în elucidarea fenomenului complex al constituirii, funcționării și dizolvării comunelor agricole din RASSM.Noutatea și originalitatea științifică a lucrării rezultă din examinarea surselor și documentelor de arhivă, edite și inedite, și a celor existente în spațiul muzeal, care conțin informații relevante privind activitatea comunelor agricole din RASSM. Din perspectivă istoriografică, prezenta temă a fost tratată sporadic, demersul nostru reprezentând un efort științific de pionierat în domeniu.Item Reglementarea juridică privind plasarea în câmpul muncii a străinilor [Rezumat](2025) Furculiță, Andrei; Romandaș, Nicolai (conducător științific)Scopul lucrării: constă în realizarea unei cercetări aprofundate a situațiilor ce reclamă necesitatea plasării în câmpul muncii a cetățenilor străini și a modalităților de reglementare juridică ce se aplică în cazurile de încheiere a raporturilor juridice dintre aceste persoane și angajatorii autohtoni prin prisma instrumentelor internaționale, a legislației naționale și a opiniilor doctrinare.Obiectivele cercetării: obiectivele de bază ale prezentului studiu constau în următoarele: analiza doctrinei de specialitate și a lucrărilor care au abordat problemele privind angajarea cetățenilor străini pe teritoriul altor state, analiza cadrului legislativ al RM aplicabil în situațiile referitoare la plasarea în câmpul muncii a cetățenilor străini, analiza drepturilor și obligațiilor în sfera muncii a angajatorului moldovean în cazul încadrării cetățenilor străini, definirea noțiunii de cetățean și lucrător străin, analiza multiaspectuală a contractului individual de muncă cu element de extranietate ce se încheie de către angajatorul autohton cu un cetățean străin, prezentarea particularităților material-financiare de plasare în câmpul muncii din RM a cetățenilor străini, precum și formularea propunerilor de lege ferenda, întru perfecționarea cadrului legislativ național. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în faptul că aceasta reprezintă primul studiu amplu autohton în care s-a încercat să realizăm o analiză complexă a problemei ce vizează reglementarea juridică privint plasarea în câmpul muncii a străinilor pe teritoriul RM. În procesul elaborării prezentului studiu s-a făcut trimiterea la o varietate de opinii și concepții doctrinare. A fost scos în evidență unele eficiențe ale cadrului legislativ național și înaintarea propunerii de lege ferenda care ar spori eficiența la plasarea în câmpul muncii a străinilor. Problematica științifică soluționată constă în tratarea multiaspectuală a cazurilor și, implicit, problemelor privind reglementarea juridică în RM a muncii străinilor pe teritoriul țării, prin prisma instrumentelor inter-naționale, a legislațiilor RM, României și, tangential, Austriei, ceea ce a contribuit la evidențierea lacunelor legislative existente în cadrul normativ moldovenesc, în vederea cizelării și racordării acestora la standardele internaționale actuale în domeniu.Item Reglementarea juridică privind plasarea în câmpul muncii a străinilor [Teză](2025) Furculiță, Andrei; Romandaș, Nicolai (conducător științific)Scopul lucrării: constă în realizarea unei cercetări aprofundate a situațiilor ce reclamă necesitatea plasării în câmpul muncii a cetățenilor străini și a modalităților de reglementare juridică ce se aplică în cazurile de încheiere a raporturilor juridice dintre aceste persoane și angajatorii autohtoni prin prisma instrumentelor internaționale, a legislației naționale și a opiniilor doctrinare.Obiectivele cercetării: obiectivele de bază ale prezentului studiu constau în următoarele: analiza doctrinei de specialitate și a lucrărilor care au abordat problemele privind angajarea cetățenilor străini pe teritoriul altor state, analiza cadrului legislativ al RM aplicabil în situațiile referitoare la plasarea în câmpul muncii a cetățenilor străini, analiza drepturilor și obligațiilor în sfera muncii a angajatorului moldovean în cazul încadrării cetățenilor străini, definirea noțiunii de cetățean și lucrător străin, analiza multiaspectuală a contractului individual de muncă cu element de extranietate ce se încheie de către angajatorul autohton cu un cetățean străin, prezentarea particularităților material-financiare de plasare în câmpul muncii din RM a cetățenilor străini, precum și formularea propunerilor de lege ferenda, întru perfecționarea cadrului legislativ național. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în faptul că aceasta reprezintă primul studiu amplu autohton în care s-a încercat să realizăm o analiză complexă a problemei ce vizează reglementarea juridică privint plasarea în câmpul muncii a străinilor pe teritoriul RM. În procesul elaborării prezentului studiu s-a făcut trimiterea la o varietate de opinii și concepții doctrinare. A fost scos în evidență unele eficiențe ale cadrului legislativ național și înaintarea propunerii de lege ferenda care ar spori eficiența la plasarea în câmpul muncii a străinilor. Problematica științifică soluționată constă în tratarea multiaspectuală a cazurilor și, implicit, problemelor privind reglementarea juridică în RM a muncii străinilor pe teritoriul țării, prin prisma instrumentelor inter-naționale, a legislațiilor RM, României și, tangential, Austriei, ceea ce a contribuit la evidențierea lacunelor legislative existente în cadrul normativ moldovenesc, în vederea cizelării și racordării acestora la standardele internaționale actuale în domeniu.Item Rolul auto-reprezentării în incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități intelectuale din Republica Moldova [Teză](2025) Cojocaru, Natalia; Malcoci, Ludmila (conducător științific)Analiza complexă, multidimensională a fenomenului auto-reprezentării persoanelor cu dizabilități intelectuale și evaluarea impactului său asupra incluziunii sociale a acestor persoane în Republica Moldova. Introducerea și contextualizarea conceptului de auto-reprezentare în cercetarea sociologică din Republica Moldova; dezvoltarea unei definiții proprii a auto-reprezentării persoanelor cu dizabilități intelectuale; elaborarea unui model logic al auto-reprezentării; aplicarea metodologiei cercetării incluzive în toate etapele cercetării.Item Rolul auto-reprezentării în incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități intelectuale din Republica Moldova [Rezumat](2025) Cojocaru, Natalia; Malcoci, Ludmila (conducător științific)Analiza complexă, multidimensională a fenomenului auto-reprezentării persoanelor cu dizabilități intelectuale și evaluarea impactului său asupra incluziunii sociale a acestor persoane în Republica Moldova. Introducerea și contextualizarea conceptului de auto-reprezentare în cercetarea sociologică din Republica Moldova; dezvoltarea unei definiții proprii a auto-reprezentării persoanelor cu dizabilități intelectuale; elaborarea unui model logic al auto-reprezentării; aplicarea metodologiei cercetării incluzive în toate etapele cercetării.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Rezumat](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constă în realizarea unei ample cercetări asupra informaţiilor produs al infracțiunii cu însușiri probatorii şi posibilitatea acestora de a deveni probe, precum şi corelaţia dintre datele obţinute în cadrul procesului penal cu cele obţinute în afara lui şi cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerinţele stipulate de legislaţia naţională şi CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Problema științifică importantă soluționată vizează elucidarea cadrului normativ național privind admisibilitatea probelor în procesul penal prin prisma exigențelor CoEDO și legislației statelor europene, identificarea incoerențelor și coliziunilor de natură să afecteze postulatele justiției penale și elaborarea unor teze și soluții, inclusiv de lege ferenda, urmărind ca finalitate favorizarea aplicării corecte şi uniforme a normelor privind admisibilitatea probelor și contribuind astfel la asigurarea respectării drepturilor persoanei în procesul penal, dar şi la perfecţionarea reglementărilor în materie.Ipoteza de cercetare. Cercetarea are la bază prezumția potrivit căreia insuficiența tratamentului teoretico-normativ și aplicativ privind condițiile admiterii și excluderii informațiilor probante în/din procesul penal, ca și garanție a respectării drepturilor omului, precum și lipsa de unitate privind viziunile doctrinare și de claritate privind criteriile de admisibilitate/inadmisibilitate stabilite de legislația procesual penală generează carențe și contradicții, îngrădind pe alocuri însăși scopul procesului penal, ca atare, iar lipsa de previzibilitate asupra aplicării condițiilor de admisibilitate/inadmisibilitate a probelor, este de natură să conducă la aplicarea lor neuniformă,subzistând riscul afectării drepturilor omului la general și dreptului la un proces echitabil în special, fapt care, în viziunea noastră, determină și justifică oportunitatea și actualitatea elucidării acestei problematici.Ipoteză formulată este probată prin cercetarea științifică de față și anterioare, regăsindu-se în analiza situației în materia admisibilității probelor, în conceptul și abordarea comparativă a probelor și admisibilității acestora, în tratamentul complex al cadrului normativ-procesual, în exigențele CoEDO privind admisibilitatea probelor în procesul penal, precum și în concluziile generale și recomandările formulate.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constăîn relizarea unei ample cercetări asupra informațiilor produs al infracțiunii cu insișiri probatorii și posibilitatea acestora de a deveni probe, precum și corelația dintre datele obținute în cadrul procesului penal cu cele obținute în afară lui și cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerintele stipulate de legislația națională și CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Item Studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă [Rezumat](2025) Celpan-Patic, Natalia; Ciobanu, Anatol (conducător științific)Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul rezidă în identificarea și analiza trăsăturilor semantice și a potențialului sintagmatic al verbelor de mișcare în limbile română, franceză și rusă,prin evidențierea asemănărilor și deosebirilor în utilizarea structurilor formate cu aceste verbe. poteza de cercetare porneşte de la premisa că verbele de mişcare din cele trei limbi vizate în prezentul studiu formează structuri tipologice asemănătoare, atunci când sunt însoţite de adverbe postpuse sau substantive (cu sau fără prepoziţii) şi structuri distincte, când sunt urmate de un alt verb (sau alte verbe). În acest context, se presupune că, din punct de vedere tipologic, limbile franceză şi rusă manifestă mai multe similitudini structurale ale îmbinărilor cu verbele de mişcare,decât româna în raport cu franceza. De asemenea, se urmărește evidențierea diferențelor în modul de constituire a acestor structuri care trebuie luate în considerare atât în procesul de traducere, cât şi în cel de predare – învăţare a limbilor respective.Metodologia cercetării ştiinţifice. Metodele de cercetare utilizate la elaborarea tezei sunt generale: documentarea științifică, observația, metoda descriptivă, analiza contextuală, sinteza,comparația, chestionarea, inducția și deducția; specifice: metoda lexicografică, contrastivă,tipologică; moderne: analiza semică, distributivă, transformațională, statistico-matematică.Metoda de bază aplicată în lucrare este cea contrastivă, întrebuințată pentru a compara configurația semantică a verbelor de mișcare și structurile lor sintactice în cele trei limbi: română, franceză și rusă, urmărind stabilirea asemănărilor și a deosebirilor acestora.Item Studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă [Teză](2025) Celpan-Patic, Natalia; Ciobanu, Anatol (conducător științific)Scopul lucrării rezidă în identificarea și analiza trăsăturilor semantice și a potențialului sintagmatic al verbelor de mișcare în limbile română, franceză și rusă, prin evidențierea asemănărilor și deosebirilor în utilizarea structurilor formate cu aceste verbe. Obiectivele cercetării includ: investigarea aportului lingvisticii contrastive la noile direcții ale cercetării lingvistice și evidențierea rolului metodei contrastiv-tipologice aplicate la studiul fenomenelor de limbă; analiza statutului tipologic al limbilor română, franceză și rusă prin prisma structurilor cu verbele mișcării; delimitarea trăsăturilor semantice ale verbelor de mișcare; stabilirea criteriilor de clasificare a verbelor de mișcare din diverse perspective: morfologică, semantică, valențială, tipologică; studiul comportamentului sintactico-semantic al verbelor de mișcare din perspectiva trăsăturilor de tranzitivitate și cauzativitate; determinarea tipologiei structurilor cu verbele mișcării în cele trei limbi studiate prin evidențierea simetriei și asimetriei lor, a interferențelor lingvistice ce pot surveni în procesul utilizării lor în comunicarea orală sau scrisă; formularea unor recomandări glotodidactice pentru cercetători și profesori de limbi străine, în contextul actual de modernizare a educației lingvistice. Noutatea și originalitatea științifică este determinată de faptul că studiul reprezintă o primă încercare de a realiza o analiză semantică și sintagmatică a structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă dintr-o perspectivă contrastivă și, totodată, printr-o abordare interdisciplinară, integrând finalități lingvistice, didactice și traductologice.