Satul moldovenesc din stânga Nistrului: de la o comunitate țărănească la comuna agricolă (1924 - 1940) [Rezumat]

Abstract

Scopul și obiectivele tezei. Având în vedere gradul complex de cercetare și caracterul amplu al problemei, în funcție de sursele identificate în fondurile arhivistice, ne-am propus să investigăm politica de ansamblu și activitatea instituțiilor care au avut misiunea de a așeza viața rurală din stânga Nistrului pe noi temelii politice, administrative, economice, sociale și culturale în perioada anilor 1924 - 1940. Cadrul cronologic și geografic al cercetării. Cadrul cronologic al cercetării cuprinde anii 1924 - 1940. Prin urmare, jalonul cronologic inferior al studiului realizat îl reprezintă data formării RASSM la 12 octombrie 1924, iar limita cronologică superioară – anul 1940 – marchează anexarea Basarabiei a Nordului Bucovinei și Ținutului Herța în urma ultimatumului sovietic înaintat României, așa încât, la 2 august același an, teritoriul Basarabiei (cu excepția județelor Hotin, Ismail și Cetatea Albă) și o porțiune din RASSM au format RSSM. Începând cu anul 1924, se atestă prezența primelor comune agricole (De la întuneric la lumină și Lenin) care, împreună cu alte colective agricole, organizate după aceleași criterii, vor contribui la implementarea procesului de colectivizare, acestea fiind desființate în anii `30 (ultima reorganizată în artel agricol (1935) va fi comuna Maiak, din raionul Ocna - Roșie). Intervalul 1935 - 1940 reprezintă spațiul cronologic care permite comparația între modul de organizare a comunelor agricole și evoluția acestora sub forma unor arteluri agricole. Din punct de vedere geografic, teritoriul supus cercetării este situat în partea stângă a Nistrului. Ipoteza de lucru. Ipoteza de lucru, supusă verificării în demersul nostru, pune accentul pe rolul determinant jucat de factorul politic și ideologic în dislocarea vechiului regim în mediul tradițional și în propagarea noului sistem, prin intermediul comunelor agricole în calitate de modele sociale și economice pentru viața rurală a satului moldovenesc din stânga Nistrului în anii 1924 - 1940. Experimentul comunei, ca model al tranziției de la satul constituit istoricește la agricultura etatizată socialistă, nu s-a confirmat, astfel încât după 1935 autoritățile sovietice au efectuat colectivizarea sectorului agricol de o manieră brutală, nemaifiind aplicată etapa tranzitorie (comuna).