Rezumate teze de doctorat

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11261

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 25
  • Thumbnail Image
    Item
    Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească
    (2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în studierea evoluției științei din RASSM/RSSM în problema investigării istoriei cercetărilor etno-naționale în perioada expansiunii dictaturii în stânga Nistrului, unde a fost formată RASSM (1924-1940) și a existenței statalității sovietice în Basarabia și în fosta RSSM (1940/1944-1991), precum și în evidențierea specificului procesului de cercetare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite etape ale evoluției sale.
  • Thumbnail Image
    Item
    Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI)
    (2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
    Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.
  • Thumbnail Image
    Item
    RAPORTURILE DINTRE CENTRU ȘI PERIFERIE ÎN IMPERIUL RUS: STRATEGIILE DE COOPTARE ALE ELITEI BASARABENE
    (2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)
    Scopul acestei cercetări este de a realiza o analiză detaliată a relațiilor Centru-periferie în contextul Basarabiei din perioada 1812-1828, concentrându-se pe 8 strategiile de cooptare și asimilare a elitei locale. Studiul examinează modul în care Imperiul Rus a integrat și a negociat cu elita basarabeană pentru a consolida controlul asupra regiunii, investigând atât mecanismele de guvernare și administrare, cât și impactul acestor politici asupra structurii sociale și economice locale. Obiectivele cercetării se concentrează pe mai multe aspecte esențiale ale dinamicii puterii și guvernării în Basarabia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul obiectiv este analiza structurilor și modelelor de guvernare locale și modul în care elitele basarabene au fost integrate în aceste structuri. Al doilea obiectiv constă în investigarea teoretică a politicilor imperiale și evaluarea implementării practice a acestora în Basarabia, concentrându-se pe interacțiunea dintre Centru și Periferie. Un alt obiectiv este examinarea modalităților prin care elita locală a negociat și și-a asigurat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere impuse de Imperiul Rus. De asemenea, se va evalua modul în care sistemul de privilegii nobiliare a fost utilizat de Imperiu pentru a coopta și fideliza elita locală, menținând astfel stabilitatea și controlul imperial. Cercetarea va analiza și rolul elitei basarabene în administrația regională și contribuția ei la implementarea politicilor imperiale în teritoriu. În final, se va investiga procesul prin care elita locală a fost structurată, integrată și transformată în subiect imperial, cu accent pe procesul de confirmare a statutului nobiliar. Ipoteza de cercetare pornește de la observația că, în procesul de „construire” a Imperiului (raportarea dintre Centru și Periferie), legitimitatea nu se bazează exclusiv, poate doar inițial, pe factorul forței (puterea politică). Ulterior, în viziunea Centrului, această supremație politică, fundamentată pe forță, cucerire și expansiune, trebuia transformată în acceptarea supremației civilizaționale de către elitele locale – adică acceptarea de facto a unui statut de dominare/subordonare în cadrul unor practici sociale.O primă etapă a colaborării între metropolă și periferie o constituie percepția diferențelor dintre elitele imperiale și cele locale, iar asimilarea culturală a fost, de fapt, un instrument de legitimare a metropolei în raport cu periferia. Aici apar primele tensiuni, deoarece existau anumite limite pe care, la început, boierii basarabeni nu erau dispuși să le depășească, riscând astfel pierderea identității — adică a legitimității care le conferă statutul de elită dominantă în teritoriu. Așadar, în concepția relațiilor dintre Centru și Periferie, ideea crucială este aceea de „distanță”, nu atât teritorială — deși aceasta este importantă, dar nu definitorie —, cât culturală, „civilizațională”, în sensul superiorității, adică al acceptării relațiilor de dominație/subordonare.
  • Thumbnail Image
    Item
    REGIMUL COMUNIST ÎN OLTENIA. IMPACTUL ACESTUI REGIM ASUPRA BISERICII ȘI SLUJITORILOR EI ÎN JUDEȚUL OLT ÎN PERIOADA 1944–1989
    (2025) Enachi, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea, estimarea rolului și contribuția regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din județul Olt în anii 1944–1989. În vederea realizării scopului propus ne-am fixat următoarele obiective ale cercetării: 1) analiza istoriografiei problemei și a surselor documentare în vederea identificării nivelului de cercetare a impactului regimului comunist asupra bisericii și slujitorilor ei în județul Olt în anii 1944–1989; 2) cercetarea impactului avut de regimul comunist asupra B.O.R. și al slujitorilor săi din perspectiva factorilor politic, educațional, ideologic și opresiv; 3) stabilirea rolului și locului regimului comunist în Oltenia (județele Olt și Romanați) în raport cu B.O.R.; 4) identificarea interdependenței dintre modificările în structura organizatorică a instituțiilor ecleziastice ca urmare a ingerinței organelor instituțiilor de stat; 5) aprecierea vieții religioase în Oltenia (jud. Olt și Romanați) în procesul de instituționalizare și consolidare a regimului comunist din perspectiva resursei umane și celei patrimoniale.
  • Thumbnail Image
    Item
    REGIMUL COMUNIST ÎN OLTENIA. IMPACTUL ACESTUI REGIM ASUPRA BISERICII ȘI SLUJITORILOR EI ÎN JUDEȚUL OLT ÎN PERIOADA 1944–1989
    (2025) Enache, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea, estimarea rolului și contribuția regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din județul Olt în anii 1944–1989.
  • Thumbnail Image
    Item
    CHITARA ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CULTĂ. ISTORIE ȘI CONTEMPORANEITATE
    (2024) Agafița, Mihail
    Scopul tezei constă în extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.
  • Thumbnail Image
    Item
    DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE
    (2024) Grossu, Silvia
    Scopul lucrării vizează investigarea prin optica discursului identitar a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea părintelui-cărturar Gurie Grosu de promovarea reperelor valorice prin discursul identitar se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Circumstanțele social-politice din perioada respectivă au solicitat reprezentanților clerului implicarea tenace în promovarea discursului identitar. Cercetarea urmărește să demonstreze că Mitropolitul Gurie Grosu a fost unul din exponenții de bază ai acestui proces.
  • Thumbnail Image
    Item
    MIȘCĂRILE EVANGHELICE DIN BASARABIA (sec. XIX-XX)
    (2024) Filat, Vasile
    Scopul și obiectivele tezei. Scopul lucrării constă în necesitatea stabilirii perioadei de atestare a mișcărilor evanghelice venite în Basarabia în perioada de aflare a acesteia în componențaImperiului Rus. Obiectivele cercetării constau în analiza istoriografiei și a surselor istorice, examinarea activității administrației țariste în vederea tipăririi Bibliei, traducerii ei în diverse limbi, a încercărilor de a răspândi știința de carte prin școlile lancasteriene și a apariției în Rusia a primilor evangheliști (duhoborilor și molocanilor); studierea credințelor evanghelice aduse de coloniștii germani în Basarabia, locul și influența pietiștilor și ștundiștilor în extinderea teritorială și creșterea numărului evanghelicilor; examinarea apariției primelor comunități ale baptiștilor, a politicii Guvernului țarist față de Biserica Baptistă și a stării de lucruri în anii Primului Război Mondial.
  • Thumbnail Image
    Item
    „RE’ÂYÂ-LELE” OTOMANE PE TERITORIUL ȚĂRII MOLDOVEI: GENEZĂ ȘI EVOLUȚIE (SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XV-LEA – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA)
    (2024) Bercu, Igor
    Teza pe care o propunem are drept scop cercetarea „re,âyâ-lelor” otomane de pe teritoriul Țării Moldovei de la înființarea lor, la sfârșitul secolului al XV-lea, până la lichidarea acestor unități administrativ-teritoriale, la începutul secolului al XIX-lea. În procesul realizării scopului propus, pentru o mai bună înțelegere a proceselor în derulare, s-a ținut cont nu doar de modelul circumscripțiilor otomane înființate la est de Carpați, dar și al celor întemeiate în afara Țării Moldovei .
  • Thumbnail Image
    Item
    ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA)
    (2023) Gulica, Ilie
    Scopul lucrării este studierea evoluției instrucțiunii publice în Basarabia într-un cadru complex: acțiunile autorităților rusești în domeniul instrucțiunii publice rusești în condițiile eforturilor de omogenizare etnică și de proclamare a statului român modern. În același timp, urmărim să evaluăm impactul rusificării asupra analfabetismului copleșitor dintre Prut și Nistru într-un mediu rural aflat sub influența covârșitoare a tradiției.