Rezumate teze de doctorat
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11261
Browse
29 results
Search Results
Item Satul moldovenesc din stânga Nistrului: de la o comunitate țărănească la comuna agricolă (1924 - 1940) [Rezumat](2025) Molcosean, Alexandru; Cojocaru, Gheorghe (conducător științific)Scopul și obiectivele tezei. Având în vedere gradul complex de cercetare și caracterul amplu al problemei, în funcție de sursele identificate în fondurile arhivistice, ne-am propus să investigăm politica de ansamblu și activitatea instituțiilor care au avut misiunea de a așeza viața rurală din stânga Nistrului pe noi temelii politice, administrative, economice, sociale și culturale în perioada anilor 1924 - 1940. Cadrul cronologic și geografic al cercetării. Cadrul cronologic al cercetării cuprinde anii 1924 - 1940. Prin urmare, jalonul cronologic inferior al studiului realizat îl reprezintă data formării RASSM la 12 octombrie 1924, iar limita cronologică superioară – anul 1940 – marchează anexarea Basarabiei a Nordului Bucovinei și Ținutului Herța în urma ultimatumului sovietic înaintat României, așa încât, la 2 august același an, teritoriul Basarabiei (cu excepția județelor Hotin, Ismail și Cetatea Albă) și o porțiune din RASSM au format RSSM. Începând cu anul 1924, se atestă prezența primelor comune agricole (De la întuneric la lumină și Lenin) care, împreună cu alte colective agricole, organizate după aceleași criterii, vor contribui la implementarea procesului de colectivizare, acestea fiind desființate în anii `30 (ultima reorganizată în artel agricol (1935) va fi comuna Maiak, din raionul Ocna - Roșie). Intervalul 1935 - 1940 reprezintă spațiul cronologic care permite comparația între modul de organizare a comunelor agricole și evoluția acestora sub forma unor arteluri agricole. Din punct de vedere geografic, teritoriul supus cercetării este situat în partea stângă a Nistrului. Ipoteza de lucru. Ipoteza de lucru, supusă verificării în demersul nostru, pune accentul pe rolul determinant jucat de factorul politic și ideologic în dislocarea vechiului regim în mediul tradițional și în propagarea noului sistem, prin intermediul comunelor agricole în calitate de modele sociale și economice pentru viața rurală a satului moldovenesc din stânga Nistrului în anii 1924 - 1940. Experimentul comunei, ca model al tranziției de la satul constituit istoricește la agricultura etatizată socialistă, nu s-a confirmat, astfel încât după 1935 autoritățile sovietice au efectuat colectivizarea sectorului agricol de o manieră brutală, nemaifiind aplicată etapa tranzitorie (comuna).Item Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea) [Rezumat](2025) Șibaev, Dmitri; Șlapac, Mariana (conducător științific)Scopul prezentei lucrări constă în determinarea rolului desenului artistic în cadrul parcursului istoric al artelor plastice din Republica Moldova de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea prin examinarea, sistematizarea și analiza surselor bibliografice în care a fost abordată direct sau tangențial tema desenului artistic din perioada cercetată, raportate la valorificarea operelor desenate, atât publicate, cât și inedite.Item Preoți basarabeni în România comunistă [Rezumat](2024) Buțcu, Maria; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul propus în teză a fost cel de a analiza di¬mensiunea unui fenomen social generat de intruziunea ideologiei bolșevice pe teritoriul Basarabiei care a făcut victime în rândul clerului ortodox și a determinat refugiul său în Romania în 1940 și 1944 și de a urmări evoluția acestui fenomen în România de după 1948, în dimensiunea sa generală, dar și particularitățile unor destine pe care am ales să le aprofundăm în studiile de caz.Având în vedere actualitatea și complexitatea subiectului, dar mai ales modul în care tema a fost tratată în literatura istorică, ne-am propus următoarele obiective principale: analiza și înțelegerea fenomenului celor două refugii (1940, 1944) ale preoților basarabeni pe teritoriul României; analiza efectului noilor politici religioase din România comunistă asupra clerului ortodox, precum represiunea și vio¬lența asupra preoților, nașterea fenomenului rezistenței și atitudinea de compromis și negociere din partea instituției sau a unor membri ai Bisericii; exemplificarea și aprofundarea unor studii de caz, privind destinul unor membri ai Bisericii Ortodoxe basarabene în România, după 1948.Urmărind obiectivele propuse, am considerat important să analizăm modalitatea în care preoții basarabeni s-au refugiat în România și s-au adaptat condițiilor și realităților social politice impuse. Numărul preoților refugiați, în cele două exoduri, este dificil de stabilit cu exactitate, deoarece sursele disponibile oferă date și statistici variate. Cele expuse în teză prezintă estimări aproximative, reflectând dificul¬tatea înregistrării și monitorizării fluxului de refugiați în 1940, respectiv, în 1944. Cifrele rămân orientative, fără a exista o statistică unanim acceptată pentru numărul preoților refugiați. Cu toate acestea, în baza surselor analizate, observăm că refugiul preoților basarabeni în anul 1944 a avut o amploare mai mare, prin comparație cu anul 1940.Politica religioasă a regimului comunist și rolul pe care l-au avut organele de Securitate în menținerea acestuia reprezintă un alt capitol important al acestui studiu. Persecuțiile și represiunile în rândurile preoților au fost forme extreme de luptă îm¬potriva religiei, însă au existat și forme de compromis, negociere, opoziție și rezis¬tență. Se știe că Securitatea a urmărit clerul și a pus sub presiune Biserica, în general folosind toate mijloacele disponibile, inclusiv agentură, filaj și tehnică operativă. Acest lucru arată că Biserica era considerată un pericol de către puterea comunistă și aparatul represiv al Securității, motiv pentru care trebuia să fie controlată în mod constant. Toți ierarhii erau urmăriţi, iar notele informative probează cu prisosință acest lucru.Item Evreii din Basarabia în politica imperială rusă în secolul al XIX-lea [Rezumat](2025) Roitman, Alexandr; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul lucrării. Scopul de bază al prezentei teze de doctor îl constituie studierea evoluției comunității evreiești din Basarabia în perioada țaristă și analiza dezvoltării acesteia pe teritoriul dintre Nistru și Prut, prin elucidarea și aprofundarea aspectelor legate de cadrul juridico-coercitiv aparte, cu conexiuni la cel social, statistic,educațional, spiritual, caritativ.Metodologia cercetării. În studiul nostru, am utilizat mai multe metode de cercetare clasică, dar și unele atipice pentru studiile cronologice, printre metodele puse în aplicare fiind: metoda deductivă, metoda inductivă, metoda critică, metoda juridică,metoda tipologizării, metoda empirică, metoda istorică, metoda structural-funcțională,metoda comparativă, metoda statistică, metoda sistemică, particularizarea și generalizarea, analogia și altele. Utilizarea metodelor menționate, prin compararea extinsă a diferitor perioade istorice, marcând principalele procese generale și particulare,și prin aplicarea celorlalte metode clasice, a permis atingerea scopurilor și obiectivelor prezentei teze de doctor şi a dus la rezultatele scontate.Ipoteza de cercetare. În baza analizei surselor documentare primare, a documentelor de arhivă din epocă, dar și a surselor istorice secundare, se constată că politicile confesionale ale Imperiului Rus față de evrei au avut un impact diferit asupra populației evreiești din Basarabia, generând o asimilare mai târzie și creând condiții mai bune pentru cultul mozaic, decât în alte gubernii din cadrul Zonei de Reședință Permanentă a Evreilor (Zona Evreiască). Totuși sistemul juridic-administrativ și coercitiv aplicat de către administrația rusă faţă de această categorie de populaţie nu a putut proteja nici comunitatea evreiască din Basarabia de una din convulsiile sociale ale Imperiului Rus – pogromurile.Item Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească [Rezumat](2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)Scopul lucrării constă în studierea evoluției științei din RASSM/RSSM în problema investigării istoriei cercetărilor etno-naționale în perioada expansiunii dictaturii în stânga Nistrului, unde a fost formată RASSM (1924-1940) și a existenței statalității sovietice în Basarabia și în fosta RSSM (1940/1944-1991), precum și în evidențierea specificului procesului de cercetare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite etape ale evoluției sale.Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Rezumat](2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.Item Raporturile dintre Centru și Periferie în Imperiul Rus: strategiile de cooptare ale elitelor basarabene [Rezumat](2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)Scopul acestei cercetări este de a realiza o analiză detaliată a relațiilor Centru-periferie în contextul Basarabiei din perioada 1812-1828, concentrându-se pe 8 strategiile de cooptare și asimilare a elitei locale. Studiul examinează modul în care Imperiul Rus a integrat și a negociat cu elita basarabeană pentru a consolida controlul asupra regiunii, investigând atât mecanismele de guvernare și administrare, cât și impactul acestor politici asupra structurii sociale și economice locale. Obiectivele cercetării se concentrează pe mai multe aspecte esențiale ale dinamicii puterii și guvernării în Basarabia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul obiectiv este analiza structurilor și modelelor de guvernare locale și modul în care elitele basarabene au fost integrate în aceste structuri. Al doilea obiectiv constă în investigarea teoretică a politicilor imperiale și evaluarea implementării practice a acestora în Basarabia, concentrându-se pe interacțiunea dintre Centru și Periferie. Un alt obiectiv este examinarea modalităților prin care elita locală a negociat și și-a asigurat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere impuse de Imperiul Rus. De asemenea, se va evalua modul în care sistemul de privilegii nobiliare a fost utilizat de Imperiu pentru a coopta și fideliza elita locală, menținând astfel stabilitatea și controlul imperial. Cercetarea va analiza și rolul elitei basarabene în administrația regională și contribuția ei la implementarea politicilor imperiale în teritoriu. În final, se va investiga procesul prin care elita locală a fost structurată, integrată și transformată în subiect imperial, cu accent pe procesul de confirmare a statutului nobiliar. Ipoteza de cercetare pornește de la observația că, în procesul de „construire” a Imperiului (raportarea dintre Centru și Periferie), legitimitatea nu se bazează exclusiv, poate doar inițial, pe factorul forței (puterea politică). Ulterior, în viziunea Centrului, această supremație politică, fundamentată pe forță, cucerire și expansiune, trebuia transformată în acceptarea supremației civilizaționale de către elitele locale – adică acceptarea de facto a unui statut de dominare/subordonare în cadrul unor practici sociale.O primă etapă a colaborării între metropolă și periferie o constituie percepția diferențelor dintre elitele imperiale și cele locale, iar asimilarea culturală a fost, de fapt, un instrument de legitimare a metropolei în raport cu periferia. Aici apar primele tensiuni, deoarece existau anumite limite pe care, la început, boierii basarabeni nu erau dispuși să le depășească, riscând astfel pierderea identității — adică a legitimității care le conferă statutul de elită dominantă în teritoriu. Așadar, în concepția relațiilor dintre Centru și Periferie, ideea crucială este aceea de „distanță”, nu atât teritorială — deși aceasta este importantă, dar nu definitorie —, cât culturală, „civilizațională”, în sensul superiorității, adică al acceptării relațiilor de dominație/subordonare.Item Impactul acestui regim asupra bisericii și slujitorilor ei în județul Olt în perioada 1944–1989 [Rezumat](2025) Enachi, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea, estimarea rolului și contribuția regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din județul Olt în anii 1944–1989. În vederea realizării scopului propus ne-am fixat următoarele obiective ale cercetării: 1) analiza istoriografiei problemei și a surselor documentare în vederea identificării nivelului de cercetare a impactului regimului comunist asupra bisericii și slujitorilor ei în județul Olt în anii 1944–1989; 2) cercetarea impactului avut de regimul comunist asupra B.O.R. și al slujitorilor săi din perspectiva factorilor politic, educațional, ideologic și opresiv; 3) stabilirea rolului și locului regimului comunist în Oltenia (județele Olt și Romanați) în raport cu B.O.R.; 4) identificarea interdependenței dintre modificările în structura organizatorică a instituțiilor ecleziastice ca urmare a ingerinței organelor instituțiilor de stat; 5) aprecierea vieții religioase în Oltenia (jud. Olt și Romanați) în procesul de instituționalizare și consolidare a regimului comunist din perspectiva resursei umane și celei patrimoniale.Item Regimul comunist în Oltenia. Impactul acestui regim asupra bisericii și slujitorilor ei în județul Olt în perioada 1944–1989 [Rezumat](2025) Enache, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea, estimarea rolului și contribuția regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din județul Olt în anii 1944–1989.Item Chitara în creația muzicală cultă. Istorie și contemporaneitate [Rezumat](2024) Agafița, MihailScopul tezei constă în extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.
- «
- 1 (current)
- 2
- 3
- »