Rezumate teze de doctorat

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11261

Browse

Now showing 1 - 20 of 29

Chitara în creația muzicală cultă. Istorie și contemporaneitate [Rezumat]
(2024) Agafița, Mihail
Scopul tezei constă în extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.
COLONIILE BULGARILOR ÎN BASARABIA (ANII 1806-1856)
(2017) Duminica, Ivan
Scopul lucrării constă în studierea cauzelor, a factorilor obiectivi şi subiectivi care au generat emigrarea bulgarilor de la sud de Dunăre în Basarabia, precum și în analiza proceselor de dezvoltare socială, economică, spirituală a bulgarilor în Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
COMUNITATEA GREACĂ DIN BASARABIA ÎN ANII 1812-1829
(2023) Harabara, Valeriu
Scopul lucrării. Teza pe care o propunem are drept scop cercetarea istoriei comunității greceşti în baza unui set nou de documente referitoare la problema abordată. Documentele depistate ne-au permis să studiem unele aspecte noi ale problemei, printre care: repartizarea teritorial-statistică a comunității greceşti din Basarabia, atitudinea administrației ruse faţă de comunitatea greacă, rolul 5 grecilor din Basarabia în organizarea mișcării eteriste din 1821, elucidarea evoluției comunității greceşti prin determinarea cauzelor stabilirii grecilor pe teritoriul Basarabiei, precum şi în analiza proceselor de dezvoltare socială, economică şi culturală a grecilor din acest teritoriu în primul sfert al secolului al XIX-lea.
Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Rezumat]
(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.
CONSTRUCŢIA IDENTITARĂ ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ
(2022) Negru, Elena
Prezentul demers ştiinţific vizează determinarea conținutului și semnificației proiectului identitar din RSS Moldovenească. Obiectivele acestei cercetări rezidă în clarificarea conceptelor de identitate și națiune, esenţei teoriei cu privire la națiunea sovietică și a proiectului identitar sovietic; analiza modului în care proiectul identitar din RASSM a fost transpus în RSSM și instrumentalizat în primul deceniu postbelic; identificarea paradigmelor evoluției sale în anii ,,dezghețului” hrușciovist, între 1965-1985, precum şi în perioada restructurării lui Gorbaciov, atunci când a avut loc demolarea bazelor teoretice ale ,,limbii moldoveneşti”, revenirea la limba română şi la alfabetului latin la sfârşitul lunii august 1989.
DECONSTRUCȚIA IDENTITĂȚII RELIGIOASE ÎN CONTEXTUL MULTICULTURAL CONTEMPORAN
(2023) Barcari, Dina
Scopul tezei constă în deconstrucția identității religioase și examinarea fenomenului religios ca sursă în formarea identității culturale sub influența contextului multicultural contemporan, în special, în evidențierea practicilor religioase și a modului de a forma comportamentul uman prin educația religioasă.
Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea) [Rezumat]
(2025) Șibaev, Dmitri; Șlapac, Mariana (conducător științific)
Scopul prezentei lucrări constă în determinarea rolului desenului artistic în cadrul parcursului istoric al artelor plastice din Republica Moldova de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea prin examinarea, sistematizarea și analiza surselor bibliografice în care a fost abordată direct sau tangențial tema desenului artistic din perioada cercetată, raportate la valorificarea operelor desenate, atât publicate, cât și inedite.
DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE
(2024) Grossu, Silvia
Scopul lucrării vizează investigarea prin optica discursului identitar a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea părintelui-cărturar Gurie Grosu de promovarea reperelor valorice prin discursul identitar se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Circumstanțele social-politice din perioada respectivă au solicitat reprezentanților clerului implicarea tenace în promovarea discursului identitar. Cercetarea urmărește să demonstreze că Mitropolitul Gurie Grosu a fost unul din exponenții de bază ai acestui proces.
EVOLUȚIA NOBILIMII DIN BASARABIA SUB DOMINAȚIE ȚARISTĂ: STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC ŞI MENTALITĂȚI COLECTIVE (1812-1873)
(2018) Gherasim, Cristina
Problema ştiinţifică soluţionată constă în cercetarea și reconstituirea unei imagini complexe a nobilimii din Basarabia în perioada anilor 1812-1873, fiind analizată evoluția statutului politic, social-economic și a mentalității acestei categorii sociale sub influența politicii promovate de administrația țaristă, ceea ce a condus la completarea subiectului de cercetare cu date noi despre dezvoltarea social-economică și spirituală a nobilimii, permițând valorizarea materialului documentar depistat în diferitefonduri de arhivă ce vizează tema cercetată.
Evreii din Basarabia în politica imperială rusă în secolul al XIX-lea [Rezumat]
(2025) Roitman, Alexandr; Gumenâi, Ion (conducător științific)
Scopul lucrării. Scopul de bază al prezentei teze de doctor îl constituie studierea evoluției comunității evreiești din Basarabia în perioada țaristă și analiza dezvoltării acesteia pe teritoriul dintre Nistru și Prut, prin elucidarea și aprofundarea aspectelor legate de cadrul juridico-coercitiv aparte, cu conexiuni la cel social, statistic,educațional, spiritual, caritativ.Metodologia cercetării. În studiul nostru, am utilizat mai multe metode de cercetare clasică, dar și unele atipice pentru studiile cronologice, printre metodele puse în aplicare fiind: metoda deductivă, metoda inductivă, metoda critică, metoda juridică,metoda tipologizării, metoda empirică, metoda istorică, metoda structural-funcțională,metoda comparativă, metoda statistică, metoda sistemică, particularizarea și generalizarea, analogia și altele. Utilizarea metodelor menționate, prin compararea extinsă a diferitor perioade istorice, marcând principalele procese generale și particulare,și prin aplicarea celorlalte metode clasice, a permis atingerea scopurilor și obiectivelor prezentei teze de doctor şi a dus la rezultatele scontate.Ipoteza de cercetare. În baza analizei surselor documentare primare, a documentelor de arhivă din epocă, dar și a surselor istorice secundare, se constată că politicile confesionale ale Imperiului Rus față de evrei au avut un impact diferit asupra populației evreiești din Basarabia, generând o asimilare mai târzie și creând condiții mai bune pentru cultul mozaic, decât în alte gubernii din cadrul Zonei de Reședință Permanentă a Evreilor (Zona Evreiască). Totuși sistemul juridic-administrativ și coercitiv aplicat de către administrația rusă faţă de această categorie de populaţie nu a putut proteja nici comunitatea evreiască din Basarabia de una din convulsiile sociale ale Imperiului Rus – pogromurile.
HABITATUL COMUNITĂȚILOR DIN PERIOADA TARDIVĂ A EPOCII BRONZULUI ÎN SPAȚIUL CARPATO-NIPREAN (COMPLEXUL CULTURAL NOUA-SABATINOVKA-COSLOGENI)
(2023) Sîrbu, Mariana
Scopul lucrării constă în elaborarea unui studiu complex privind habitatul comunităților N-S-C din întregul lor areal de răspândire, pornind de la sistematizarea și analiza multilaterală a datelor arheologice, obținute în urma cercetărilor de teren, începând cu anii ’20 ai sec. XX și până în prezent.
Impactul acestui regim asupra bisericii și slujitorilor ei în județul Olt în perioada 1944–1989 [Rezumat]
(2025) Enachi, Ionuț I.; Enciu, Nicolae (conducător științific)
Scopul lucrării constă în cercetarea, identificarea, estimarea rolului și contribuția regimului comunist din Oltenia asupra B.O.R. și destinului clerului din județul Olt în anii 1944–1989. În vederea realizării scopului propus ne-am fixat următoarele obiective ale cercetării: 1) analiza istoriografiei problemei și a surselor documentare în vederea identificării nivelului de cercetare a impactului regimului comunist asupra bisericii și slujitorilor ei în județul Olt în anii 1944–1989; 2) cercetarea impactului avut de regimul comunist asupra B.O.R. și al slujitorilor săi din perspectiva factorilor politic, educațional, ideologic și opresiv; 3) stabilirea rolului și locului regimului comunist în Oltenia (județele Olt și Romanați) în raport cu B.O.R.; 4) identificarea interdependenței dintre modificările în structura organizatorică a instituțiilor ecleziastice ca urmare a ingerinței organelor instituțiilor de stat; 5) aprecierea vieții religioase în Oltenia (jud. Olt și Romanați) în procesul de instituționalizare și consolidare a regimului comunist din perspectiva resursei umane și celei patrimoniale.
ÎNCADRAREA CATEGORIILOR SOCIALE PRIVILEGIATE DIN BASARABIA ÎN SISTEMUL SOCIO-ADMINISTRATIV AL IMPERIULUI RUS, ÎN BAZA DOCUMENTELOR VECHI PĂSTRATE ÎN FAMILII (1812-1847)
(2023) Frumosu, Elena
Scopul lucrării: elucidarea multiaspectuală a problemei și a etapelor încadrării categoriilor privilegiate autohtone din Basarabia, ca elemente ale structurii sociale ale Principatului Moldovei, în sistemul socio-administrativ al Imperiului Rus, în baza documentelor vechi păstrate în familii, în anii 1812-1847.
INSTITUȚIONALIZAREA PUTERII SOVIETICE ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN ANII 1944 – 1946: CONTRIBUȚIA ORGANELOR DE SECURITATE A STATULUI
(2022) Malacenco, Alexandru
Scopul lucrării cercetării este de a identifica și estima rolul și contribuția NKGB-MGB în procesul de restabilire, instituționalizare și consolidare a puterii sovietice în RSSM în perioada 1944 – 1946. Scopul tezei determină necesitatea realizării următoarelor obiective: să analizăm istoriografia problemei și să identificăm gradul de cercetare a rolului și contribuției NKGB-MGB în procesul de restabilire, instituționalizare și consolidare a puterii sovietice în RSSM în anii 1944 – 1946; să analizăm contextul social-politic și situația militară din Basarabia în perioada martie – august 1944; să reconstituim procesul de restabilire a organelor sovietice de securitate în teritoriul RSSM în perioada martie – august 1944; să stabilim interdependența dintre modificările în structura organizatorică a serviciilor sovietice de securitate în RSSM, politica de cadre și sarcinile NKGB-MGB al RSSM în 1944 – 1946; să identificăm sarcinile organelor sovietice de securitate în RSSM și să argumentăm schimbările priorităților în activitatea NKGB-MGB de la o perioadă la alta; să stabilim măsurile și mijloacele de acțiune ale organelor NKGB-MGB și să analizăm specificul aplicării lor în procesul instituționalizării și consolidării puterii sovietice în RSSM; să estimăm rolul și contribuția organelor NKGB-MGB în procesul de instituționalizare și consolidare a puterii sovietice în RSSM în primii ani postbelici.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA)
(2023) Gulica, Ilie
Scopul lucrării este studierea evoluției instrucțiunii publice în Basarabia într-un cadru complex: acțiunile autorităților rusești în domeniul instrucțiunii publice rusești în condițiile eforturilor de omogenizare etnică și de proclamare a statului român modern. În același timp, urmărim să evaluăm impactul rusificării asupra analfabetismului copleșitor dintre Prut și Nistru într-un mediu rural aflat sub influența covârșitoare a tradiției.
Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească [Rezumat]
(2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)
Scopul lucrării constă în studierea evoluției științei din RASSM/RSSM în problema investigării istoriei cercetărilor etno-naționale în perioada expansiunii dictaturii în stânga Nistrului, unde a fost formată RASSM (1924-1940) și a existenței statalității sovietice în Basarabia și în fosta RSSM (1940/1944-1991), precum și în evidențierea specificului procesului de cercetare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite etape ale evoluției sale.
LOCUITORI DIN RASSM (1924-1940) ȘI RSSM (1940-1941, 1944-1956) PE ȘANTIERELE GULAGULUI
(2023) Zinovii, Maria
Scopul și obiectivele tezei. Ținând cont de gradul dificil de cercetare, de complexitatea și caracterul problematicei, de conținutul surselor istorice de care am dispus, ne-am propus ca scop să examinăm în complexitate caracterul muncii prestate de transnistreni și basarabeni pe șantierele Gulagului a condițiilor de trai (de supraviețuire) și a remunerării.
MĂNĂSTIRILE ȘI VIAȚA MONAHALĂ DIN BASARABIA (1813-1918)
(2021) Șalari, Marin
Scopul lucrării: studierea complexă, din perspectivă istorică, a dezvoltării sub aspect economic, social și cultural a vieții mănăstirești și monahale din Basarabia în 1813-1918.
MIȘCĂRILE EVANGHELICE DIN BASARABIA (sec. XIX-XX)
(2024) Filat, Vasile
Scopul și obiectivele tezei. Scopul lucrării constă în necesitatea stabilirii perioadei de atestare a mișcărilor evanghelice venite în Basarabia în perioada de aflare a acesteia în componențaImperiului Rus. Obiectivele cercetării constau în analiza istoriografiei și a surselor istorice, examinarea activității administrației țariste în vederea tipăririi Bibliei, traducerii ei în diverse limbi, a încercărilor de a răspândi știința de carte prin școlile lancasteriene și a apariției în Rusia a primilor evangheliști (duhoborilor și molocanilor); studierea credințelor evanghelice aduse de coloniștii germani în Basarabia, locul și influența pietiștilor și ștundiștilor în extinderea teritorială și creșterea numărului evanghelicilor; examinarea apariției primelor comunități ale baptiștilor, a politicii Guvernului țarist față de Biserica Baptistă și a stării de lucruri în anii Primului Război Mondial.
POLITICA REGIMULUI TOTALITAR FAȚĂ DE INTELECTUALITATEA DIN RASSM (1924-1940)
(2017) Burmenko, Ludmila
Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul lucrării rezidă în cercetarea condiţiilor politice în care s-a format și a activat intelectualitatea din RASSM. Obiectivele: 1. Formularea principalelor direcţii ale politicii totalitare de stat faţă de intelectualitatea multinaţională a URSS; 2.Analizarea importanţei învăţământului în RASSM în procesul de construire naţional-statală a 4 URSS; 3. Evidențierea particularităţilor politicii de cadre în RASSM, rolul intelectualității vechi („burgheze”) în procesul de constituire a republicii, practica promovării cadrelor din rândul muncitorilor și a țăranilor, eforturile de creare a noii intelectualități sovietice moldoveneşti; 4.Identificarea motivelor ideologice şi a argumentelor politicii represive a regimului totalitar faţă de intelectualitatea din RASSM; 5. Depistarea şi analizarea datelor factologice despre acţiunile represive ale totalitarismului în RASSM, indicarea proporţiilor acestor acţiuni şi a pierderilor ireversibile pentru intelectualitatea autonomiei.