2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
8 results
Search Results
Item LIRISMUL CONTEMPLATIV AL PROZEI LUI LUCIAN BLAGA. HRONICUL ȘI CÂNTECUL VÂRSTELOR, LUNTREA LUI CARON(CEP USM, 2024-10-25) Gabura, CarolinaThe contemplative lyricism in Lucian Blaga's prose derives from the emotional-psychological structure of the narrator who shows a predilection for contemplation, which opens his access to existential miracles and allows him visions beyond the phenomenal world in its secret manifestations. Blaga's narrators, constituting bookish alter-egos of L. Blaga, through which he fictionalizes his empirical identity, have the vocation of doubling, perceiving reality through different optics: of the child and the adult, of the „chronicler” and the poet. Hence the alternation of different regimes that individualize the homodiegetic narrative model explored by the author.Item EXPRESII ALE LITERATURII POSTCOLONIALE: ROMANUL CA PROIECȚIE A TENSIUNILOR ȘI ASPIRAȚIILOR IMAGINARULUI EUROPEAN(Editura USM, 2024) Ciocoi, TatianaThis article is a thematic and conceptual analysis of the novel L’Art de perdre (2017) by the Algerian-French writer Alice Zeniter. As a presence in the current landscape of French literature and as an expression of the „changing civilizational balance of the planet”, the novel of emigration is part of the tendency of contemporary French art (and beyond) to renegotiate the foundations of the human and the possibilities of written culture to define and project the tensions, contradictions and aspirations of the European imaginary. Circumscribed to this mosaic, transnational and extra-alucid vision of the aesthetic, the novel of emigration contrasts the frustrated discourse of political and economic calculations with the intimate drama of exodus, of hope and despair, of hostility and fraternisation, of loss and reinvention of self, which exiles, nomads, refugees and castaways bring with them to the old European continent. L’Art de perdre is the novel of an absent country, a forgotten language, an ignored religion and unknown origins, whose quest overlaps with the French odyssey of identity, reinventing the mythical route back to Ithaca.Item METAFORELE CONCEPTUALE COMPUSE ÎN DISCURSUL IDENTITAR GERMAN DE DUPĂ 1989(Pontos, 2019) Prisecari, ValentinaDupă anul 1989 identitatea germană a cunoscut o schimbare din toate punctele de vedere prin metamorfoze, păstrând în același timp drama abolirii barierei de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani. Modificările care au survenit după evenimentul de cotitură în plan social, politic, economic, ca mod de viață, de gândire, sunt reflectate în discursurile prezidențiale (Richard von Weizsäcker (RW), Roman Herzog (RH), Johannes Rau (JR), Horst Köhler (HK), Christian Wulff (CW), Joachim Gauck(JG), discursurile respective fiind o formă de ideologie identitară care au marcat cursul istoric al țării date. Doctrinele politice și filosofia acestora au afectat profund evoluția gândirii și culturii naționale, având un impact puternic asupra dezvoltării ei. Prezentul articol se focusează pe identificarea metaforelor conceptuale în discursul identitar prezidențial (în număr total de 16), care formează identitatea metaforică. Identitatea fiind modul de manifestare al unui popor (comunități omenești), modul de a gândi, de a exista, este și cultura acestuia (cultura – comportament uman direcționat valoric). Vom cerceta modul de funcționare a identității lingvistice prin intermediul metaforelor conceptuale.Item PROIECŢII ŞI STRUCTURI ALE ALTERITĂŢII ÎN POEZIA LUI VASILE ROMANCIUC(CEP USM, 2019) Frunza, OlgaStudiul poeticii discursului impune necesitatea de a stabili relaţia dintre identitatea eului enunţiator din creaţiile lirice ale lui vasile Romanciuc şi receptarea alterităţii. Proiecţiile alterităţii (umbra, masca, oglinda etc.) se reunesc pentru a scoate în evidenţă structura complexă a eului. Raporturile eului liric cu alteritatea se relevă mai des prin dialogism intralocutiv şi interlocutiv, comunicarea fiind unica cale de depăşire a tensiunii psihologice. El conştientizează că permanenta îmbrăcare a măştilor, ca asumare de identităţi străine, provoacă ireversibila degradare a fiinţei, astfel încât prin mişcarea regresivă de aruncare a acestora nu mai este posibilă recuperarea sinelui autentic. Discursul poetic reprezintă o pledoarie pentru apărarea valorilor neperisabile ale umanităţii amenințate de duplicitatea lumii moderne.Item CONSTRUCŢIA IDENTITARĂ A NARATORULUI ŞI LIRICIZAREA REGIMULUI NARATIV ÎN CRAII DE CURTEA-VECHE DE M. CARAGIALE(CEP USM, 2019) Gabura, CarolinaRegimul narativ liric își definește statutul în virtutea câtorva factori fun- damentali: poeticitatea perspectivei și a imaginarului, organizarea sintactică a discursu- lui, factura emoțional-psihologică a locutorului ș.a. În romanul craii de curtea-Veche de Matei Caragiale, liricizarea regimului homodiegetic se datorează, în mare măsură, interiorității afective a naratorului, reflectată spectaculos în narațiune. Povestitorul reali- zează câteva evocări lirice, pretext pentru a plonja în reverie și iluzie. Aceste evocări sunt făcute prin prisma personajelor, niște proiecții ale alterității eului narator, prin intermediul cărora se dezvăluie interioritatea povestitoului însuși, cu vădite disponibilități lirice.Item ABORDAREA COGNITIVĂ A METAFOREI ÎN DISCURSUL DESPRE IDENTITATE (ÎN LIMBILE GERMANĂ ŞI ROMÂNĂ)(CEP USM, 2020) Prisecari, ValentinaIn prezentul articol ne propunem analiza expresiilor metaforice din 35 de discursuri prezidenţiale în limba germană şi 91 de discursuri prezidenţiale în limba română, însumâ nd două corpusuri discursive de peste 100000 de cuvinte pentru fiecare limbă. Discursurile vor fi analizate prin prisma a două modele principale de identitate metaforică: modelul identităţii primordiale (naturale) şi modelul identităţii civice (construite). Pentru identificarea expresiilor metaforice vom utilizametoda MIP (Metaphor Identification Procedure) elaborată de Pragglejaz Group şi metoda onomasiologico-cognitivă elaborată de Olaf Jäkel, iar pentru interpretarea acestora vom folosi o combinaţie de metode,precum:modelul teoretic de interpretare a expresiilor metaforice bazat pe întrebări propus de Zimmermann, precum şi modelul domeniilor metaforice propus de R.Hülsse.Item STRATEGII DE TRADUCERE ȘI DE MEDIERE CULTURALĂ ÎN ROMANUL ACVARIUL DE VICTOR SUVOROV(CEP USM, 2017) Druță, Inga; Șaganean, GabrielaCazul particular al traducerii, care joacă un rol din ce în ce mai important în comunicarea interculturală, trebuie analizat ca mijloc de accesare a procesului de relativizare a realităţii de dincolo de reprezentare, ca activitate conştientă de mediere culturală.În lucrare vor fi analizate strategiile de traducere și mediere culturală aplicate în cazul romanului Acvariul de Victor Suvorov, implicând rezolvarea problemelor de lexic, registru, stil, identitate culturalăItem IDENTITATE ŞI ALTERITATE ÎN POEZIA LEONIDEI LARI(CEP USM, 2016) Usatâi, LudmilaValorificarea diferenţei, a multiplicităţii şi pluralismului în cultură şi literatură aduce în discuţie problema identităţii şi aalterităţii. Inevitabil,trebuie stabilită şi nuanţată relaţia dintre construcţia identitară şi perceperea alterităţii.Relaţia identitate-alteritate se regăseşte adânc infiltrată în gândirea şi profunzimea ideilor promovate de eul liric al Leonidei Lari.Drama unui întreg popor, dezbinarea, durerea, frica, moartea sunt puncte de pornire, un început al modificării identităţii în alteritate.Suferinţa fizică este, în multe dintre versurile poetei şaptezeciste, rezultatul stării interioare de conf lict identitar, starece provoacă o senzaţie puternică de durere.Astfel, putem afirma că în opera Leonidei Lari subiectul liric se caută şi se regăseşte în Celălalt, în umbră, în dublură. Eul priveşte spre Celălalt pentru a se cunoaşte.