2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
15 results
Search Results
Item De l’ambiguïté à la clarté : le contexte au service du traducteur [Articol](CEP USM, 2025) Grădinaru, AngelaAmbiguity is a recurring challenge in translation, requiring the translator to navigate multiple possible interpretations of a text. This article explores the crucial role of context in resolving linguistic ambiguities and ensuring accurate meaning transfer between languages. Contextual elements - ranging from lexical, syntactic, and pragmatic factors to cultural and situational cues - act as guiding tools that help translators clarify meaning and reduce uncertainty. The study examines different types of ambiguities (lexical, syntactic, and pragmatic) and illustrates how context aids in their resolution through concrete examples. Special attention is given to the role of extra linguistic context, including cultural references, speaker intent, and discourse conventions, which significantly influence translation choices. Furthermore, the article highlights the cognitive processes involved in interpreting ambiguous structures and discusses strategies translators use to achieve clarity, such as explicitation, reformulation, and disambiguation techniques. The findings underscore the necessity of a deep contextual understanding to produce accurate and coherent translations. By demonstrating the interplay between ambiguity and context, this research contributes to a broader understanding of translation as an interpretative act. It reinforces the idea that mastering contextual analysis is essential for translators to navigate linguistic complexities effectively.Item Über die rolle des kontextes bei der textanalyse [Articol](CEP USM, 2025) Babin-Rusu, TatianaThis article discusses the role of context in the interpretation of literary texts. Today, German academic literature speaks of intratextual context, intertextual context and extratextual context. By resorting to different contexts, we pursue at least two different methodological functions. First, they serve to understand and explain the text, helping to clarify the content, justifying the peculiarities of the use of language and images, and secondly, they serve to place the text in broader biographical, historical or literary contexts. Such contextual analyses often reveal an interest in knowledge that goes beyond the interpretation of the individual literary work.Item Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller [Articol](CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, AncaCărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.Item LIMBAJE SPECIALIZATE: DIFICULTĂȚILE TRADUCERII ACTELOR NOTARIALE ÎN CONTEXTUL LIMBAJULUI JURIDIC CONTEMPORAN(CEP USM, 2024) Vîntu, OleseaÎn prezența diverselor studii referitoare la traducerea actelor notariale, direcțiile teoretice ale particularităților ei în plan istoric, teoretic și practic de utilizare, denotă un larg și neordinar câmp al cercetărilor, deoarece față de el se aplica o abordare de sinteză, fără a se evidenția într-un domeniu aparte și analizându-se ca o traducere în general sau, pur și simplu, ignorându-se. În lucrările teoreticienilor contemporani din domeniu se demonstrează analiza scrupuloasă a traducerilor juridice, a problemelor din această sferă, în ceea ce privește locul limbajului specializat, traducerii actelor notariale și a traductologiei la nivel internațional, iar dezvoltarea rapidă a ştiinţei, intensitatea schimburilor interculturale, necesitatea de acumulare, stocare şi sistematizare a informaţiilor, conceptelor, cunoştinţelor din varii domenii speciale au contribuit la apariţia, consolidarea şi dezvoltarea terminologiei din domeniul limbajului juridic.Item MACRO- ȘI MICRONIVEL ÎN INVESTIGAREA TRADUCERII DIN PERSPECTIVA TEORIEI PERTINENȚEI(CEP USM, 2022-04-14) Breahnă, IrinaStudierea traducerii în cadrul TP presupune abordarea aspectelor cognitive ale acestui tip de comunicare interlingvistică. În acest sens, ea converge și cu unul dintre cele mai prolifice domenii de cercetare actuale, și anume științele cognitive.Item INTERACȚIUNEA FUNCȚIILOR LIMBII CU LIMBAJUL DIPLOMATIC(CEP USM, 2022) Bobeică, GalinaObiectivul de bază al acestui articol este studiul limbajului diplomatic din perspectiva procesului de comunicare și observarea modului în care funcțiile limbajului descrise de Roman Jakobson se oglindesc în limbajul diplomatic, evidențiind scopul pe care aceste funcții le urmăresc. Totodată, acest articol se centrează pe aserțiunea potrivit căreia nicio activitate de ordin diplomatic nu este posibilă fără comunicare. Comunicarea și cunoașterea ca funcții generale ale limbii sunt esențiale în vederea stabilirii și menținerii relațiilor internaționale dintre state. Canalul de comunicare este de obicei oral (în timpul sesiunilor, întâlnirilor, interviurilor) sau scris (comunicate de presă, declarații, note verbale), care este transmis prin diverse dispozitive tehnice și resurse media.Item TERMS AND TEXTS: THE FUNCTIONALITY OF ROMANIAN EDITORIAL-POLYGRAPHIC TERMS(Print-Caro, 2021) Calaraş, SvetlanaTextul editorial-poligrafic, aparent accesibil, datorită multor cuvinte din limbajul comun, totuși este greu de decodat fără ajutorul unui dicționar explicativ. În fragmentele prezentate în această lucrare observăm prepondereța lexicului nespecializat în detrimentul celui specializat. Contextul editorial–poligrafic creează premisele pentru extinderea sensului lexical al termenului și apariția pe această bază a unui sens specializat. Datorită contextului, termenul dobândește nuanțe lexicale specifice și devine un cuvânt desemnat conotativ. Totuși, pentru un cititor de rând, textul este destul de greu de înțeles, de decodat, păstrându-se o parte substanțială de cod restrictiv, destinat cititorului specializat.Item DELIMITĂRI CONCEPTUALE ȘI ACCEPȚIUNI LIGVISTICE CONSACRATE PRIVIND TERMENUL PRAGMATICĂ(CEP USM, 2021) Eni, MihaelaPragmatica este o știință relativ tânără, care de-a lungul timpului a fost studiată din diverse perspective, generând mai multe interpretări și discuții în rândul cercetătorilor. Cu toate acestea, fundamentul teoretic al disciplinei rămâne în continuare deschis pentru completări și studii. Chiar dacă avem definiții consacrate termenului „pragmatică”, unii cercetători susțin că nu putem vorbi despre o pragmatică la general, ci despre pragmatici; astfel, delimităm între o pragmatică lingvistică și una logică. Cea lingvistică, la rândul ei, poate fi divizată într-o pragmatică a enunțării și una a conversației. Astfel, în articolul dat abordăm conceptul de pragmatică (definiții, interpretări) și stabilirea legăturii acestei discipline cu lingvistica.Item CO(N)TEXTUL DISCURSIV DIN PERSPECTIVĂ SEMANTICO-PRAGMATICA(CEP USM, 2019) Veste, LuciaCo(n)textul este unul din principiile lingvistice aflate la baza textualității și discursivității. Cercetat de numeroși lingviști, de-a lungul mai multor decenii, co(n)textul cunoaște, astăzi, noi abordări, noi tipologii și noi perspective de analiză. În acest articol, ne-am propus să delimităm abordarea semiotică a co(n)textului, implicând circumstanțele creării unui text și relațiile interfrastice; și abordarea pragmatică, în cadrul căreia, contextul implică totalitatea semnificațiilor, ipotezelor, formate de interlocutor în procesul pragmatico-inferențial de interpretare. vom delimita, de asemenea, și problemele legate de ambele perspective de analiză.Item CONSIDERAȚII PRIVIND O SUBUNITATE DE TRADUCERE DIRECȚIONALĂ(CEP USM, 2020) Breahnă, IrinaUnitatea de traducere constituie un instrument teoretic util, în măsura în care pune în valoare elementele de input și output lingvistic, precum și mecanismele inferențiale de procesare ale acestora. Pornind de la procesele inferențiale specializate în determinarea dinamicii temporale, propunem modelul unei subunități de traducere direcționale a cărei funcționare este descrisă atât la macronivel , cât și la micronivel. În primul caz ne referim la principiile pragmatice generale de funcționare a subunității. În al doilea caz ne referim la o problematică studiată pe larg în traductologie –greșeala de traducere. Ambele perspective au, pe lângă o valoarea teoretică, și una practică, de orie ntare didactică, și anume revederea modului în care se predă și se evaluează traducere a temporalității.