Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 12
  • Thumbnail Image
    Item
    Eminescu, lumea valorilor și noi, postmodernii
    (2025) Grati, Aliona; Cimpoi, Mihai
    Dialogul realizat de Aliona Grati cu academicianul Mihai Cimpoi, cunoscut ca eminescolog, pune în discuție aspectele neexplorate ale operei eminesciene, cum ar fi filosofia și axiologia lui Eminescu, subliniind necesitatea de a studia în profunzime publicistica și poeziile inedite ale poetului. Se menționează că, în ciuda cercetărilor realizate, există încă zone în eminescologie care așteaptă să fie investigate, în special în ceea ce privește impactul filosofic și estetic al operei. De asemenea, în cadrul acestei discuții, Mihai Cimpoi reflectează asupra mitului Eminescu, considerându-l un fenomen în continuă dezvoltare, legat de idealurile romantismului și de viziunea filosofică profundă asupra lumii. Se subliniază importanța înțelegerii operei eminesciene prin prisma contrastelor și armonizării contrariilor, elemente esențiale ale gândirii poetului. În plus, se evidențiază influența academicianului Mihai Cimpoi asupra formării unor cercetători și asupra dezvoltării eminescologiei, mai ales în orașele și centrele academice din România și Republica Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    ORFELINATUL ÎN PERIOADA SOVIETICĂ: O COPILĂRIE TERIFIANTĂ
    (CEP USM, 2024) Botnari, Lia
    The communist political system, whose educational priorities lie directly in the transformation of the new man into a “Soviet comrade” is not an exception in this respect. The educational models to which children were subjected in order to be properly indoctrinated are detailed in postmodern novels that we will use as illustrative sources in this respect, the Glass Garden by Tatiana Tibuleac and Satisfaction by Mihaela Perciun. The central characters of these narratives can be studied in various aspects of their childhood evolution at the orphanage, as well as of their subsequent becoming. Both Lastocika and Reghina can be analyzed in terms of the formal education they received at the children’s home, but also outside it, of aspirations, informal education manifested through the entourage of which they were part, of the system of values that have been inoculated to them etc. The new aspects of these narratives that allow their qualification as postmodernist texts will also be highlighted throughout this article, as well as the direct influence of the orphanage space on the becoming of these characters.
  • Thumbnail Image
    Item
    ФУНКЦИИ АЛЛЮЗИЙ В РОМАНЕ Дж. ФАУЛЗА «КОЛЛЕКЦИОНЕР»
    (Editura USM, 2024) Sporîș, Natalia
    The article analyzes the function of allusions in the artistic world of postmodernism, clarifies their place and role in the organization of intertext space, which determines the methodology of postmodernism. The object for considering the function of literary allusion in the emerging literature of postmodernism is the prose of the English classic of literature of the 2nd half of the 20th century, J. Fowles.
  • Thumbnail Image
    Item
    ТИПОЛОГИЯ АЛЛЮЗИЙ В РОМАНЕ М.А. БУЛГАКОВА МАСТЕР и МАРГАРИТА
    (CEP USM, 2024) Спорыш, Наталья
    Articolul examinează structura aluziilor în romanul lui M.A. Bulgakov Maestrul și Margareta și determină caracteristicile lor tipologice care organizează polifonia unică a acestei opere. Este format dintr-o împletire complexă de aluzii literare, culturale, istorice, stilistice, mitologice, folclorico-mitologice, teatrale și muzicale care construiesc partitura artistică a romanului.
  • Thumbnail Image
    Item
    «АЛЛЮЗИВНЫЙ ФОН РОМАНА М.А. БУЛГАКОВА «МАСТЕР И МАРГАРИТА»
    (Editura USM, 2023) Sporîș, Natalia
    Allusion, known to literature since Antiquity, in the artistic practice of modernism and postmodernism has become one of the most important techniques and even methods of constructing textual space, a means of creating deep semantic, ideological and philosophical subtexts. The article analyzes a complex system of allusions that builds the artistic architectonics of M. A. Bulgakov’s novel “The Master and Margarita”.
  • Thumbnail Image
    Item
    ИДЕОЛОГИЯ ТРАПЕЗЫ В ПОВЕСТИ П. ЗЮСКИНДА «ГОЛУБКА»
    (CEP USM, 2023) Sporîș, Natalia
    Articolul „Ideologia mesei din Povestea lui P. Süskind „Porumbelul” este consacrat studiului rolului temelor (motivelor) gastronomice în spațiul artistic al prozei postmoderne. Se analizează în detaliu funcția ideologică și simbolică a motivelor și meselor gastronomice în opera lui P. Süskind. Articolul urmărește antiteza ideologică evidentă dintre imaginile protagonistului poveștii și vagabondul parizian, care se realizează prin alegerea lor gastronomică.
  • Thumbnail Image
    Item
    РОМАН М. А. БУЛГАКОВА «МАСТЕР И МАРГАРИТА» КАК ФЕНОМЕН САМООТРИЦАНИЯ ЭПОХИ
    (Pontos, 2019) Спориш, Наталья
    Articolul cercetează interacțiunea complexă dintre creator și epocă în romanul "Maestrului úi Margareta" de M. A. Bulgakov. Autorul ajunge la concluzia că, în constantele sale temporale, sociale, ideologice și existențiale creatorul și epoca se află într-un conflict radical unul față de celălalt, acesta fiind unul dintre cele mai rar întâlnite precedente în istoria literaturii mondiale.
  • Thumbnail Image
    Item
    CRIZA VALORILOR: CATALIZATOR AL PROCESELOR LITERARE DIN SECOLUL AL XX-LEA
    (Pontos, 2019) Taraburca, Emilia;
    Studiul de față este structurat în trei părți. În prima parte criza valorilor, ca și condiție intrinsecă a procesului literar, este urmărită în context istoric, din epoca Renașterii și până în secolul al XIX-lea. În cea de-a doua sunt cercetate manifestările crizei valorilor în prima jumătate a secolului al XX-lea, în primul rând, ca una din premisele apariției și constituirii modernismului în literatură și artă (cu accentul pe expresionism, dadaism, suprarealism și futurism), precum și a literaturii de factură realistă prin literatura „generației pierdute”. În ultima parte, intitulată ”Criza valorilor în literatura din a doua jumătate a secolului al XX-lea”, premisele, extinderea și consecințele acestui fenomen se observă în mai multe manifestări ale literaturii universale, printre care literatura tinerilor furioși, literatura existențialistă cu derivatele sale – teatrul absurdului și Noul roman, și, desigur, postmodernismul
  • Thumbnail Image
    Item
    LITERATURA DUPĂ UN SECOL DE CONFRUNTĂRI ESTETICE
    (Pontos, 2019) Pavlicenco, Sergiu
    În comunicarea sa autorul scoate în evidență câteva aspecte ale literaturii universale din secolul al XX-lea, considerând că, în evoluția sa de la modernism la postmodernism, literatura s-a transformat într-o teorie, într-un fel de autocomentariu ce poate exista și fără literatură, demonstrând capacitatea sa de a exista úi fără cititor, fiind o literatură mai mult pentru scriitor, iar cea mai mare realizare cu care s-a ales literatura contemporană după un secol de confruntări estetice este fuziunea energiilor creatoare, sinteza postmodernismului și a realismului, ilustrată de cele mai reprezentative opere ale celor mai reprezentativi scriitori, „acaparați” de postmodernism (Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Umberto Eco, John Fowles, Julio Cortázar, Gabriel García Márquez, Milan Kundera, Vladimir Nabokov ș.a.).
  • Thumbnail Image
    Item
    SENTIMENTUL EROTIC ÎN LIRICA LUI NICOLAE DABIJA
    (CEP USM, 2022) Chiscop, Liviu
    Sentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică, dragostea reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai vechi teme întâlnite, în general, în manifestările artistice ale umanității și, în special, în cele cu conținut literar. Temă recurentă în literatura universală, iubirea n-avea cum să lipsească dintr-o creaţie poetică de anvergură ideatică și de bogăție imagistică precum cea aparținând lui Nicolae Dabija. Astfel, nu poate fi decât regretabil faptul că poezia cu mesaj erotic a lui Nicolae Dabija încă n-a ispitit condeiul vreunui universitar care să ne ofere un studiu la temă pertinent și conformat exi- gențelor academice în vigoare. Este ceea ce constata, cu ani în urmă, criticul literar Mihail Dolgan, într-o conferință din 2006, atunci când – omagiindu-l pe Dabija cu prilejul premierii acestuia de către Academia Română – spunea, între altele, că „despre frumoasa lirică de dragoste a autorului încă urmează să se mai scrie aparte”. Conștientizând pe deplin faptul că o abordare exhaustivă a subiectului în cauză excede competențele noastre, încercăm totuși a evidenția, în cele ce urmează, câteva aspecte privind imaginarul erotic în creația poetică a lui Nicolae Dabija, ilustrându-ne aserțiunile cu versuri dintre cele mai izbutite poezii de dragoste ale autorului.