Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
7 results
Search Results
Item DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ A TERMINOLOGIEI DIN DOMENIUL ARHITECTURII ÎN BAZA ROMANULUI ÎNGERI ȘI DEMONI DE DAN BROWN(CEP USM, 2024) Grădinaru, AngelaAcest articol reprezintă un studiu al aspectelor semantico-pragmatice a terminologiei din domeniul arhitecturii în baza romanului Îngeri și demoni de Dan Brown. Terminologia din domeniul arhitecturii care predomină în lexicul romanului, reprezintă o dificultate în procesul de comprehensiune, de receptare a mesjului și de traducere. Prin urmare, atât cititorul, cât și traducătorul se confruntă cu un număr mare de termeni specializați pe care, în anumite situații, nu îi pot decoda și traduce corect. Unii termeni din domeniul arhitecturii sunt utilizați de către autor în scopuri stilistice pentru a crea o imagine artistică deosebită. Menționăm, astfel, rolul contextului care poate dezambiguiza mesajul dar și competențele lingvistice, disciplinare ale cititorului, traducătorului în receptarea și comprehensiunea mesajului. Decodarea termenilor constituie o necesitate a comunicării atât la nivel intralingual cât și interlingual.Item LITERATURA DUPĂ UN SECOL DE CONFRUNTĂRI ESTETICE(Pontos, 2019) Pavlicenco, SergiuÎn comunicarea sa autorul scoate în evidență câteva aspecte ale literaturii universale din secolul al XX-lea, considerând că, în evoluția sa de la modernism la postmodernism, literatura s-a transformat într-o teorie, într-un fel de autocomentariu ce poate exista și fără literatură, demonstrând capacitatea sa de a exista úi fără cititor, fiind o literatură mai mult pentru scriitor, iar cea mai mare realizare cu care s-a ales literatura contemporană după un secol de confruntări estetice este fuziunea energiilor creatoare, sinteza postmodernismului și a realismului, ilustrată de cele mai reprezentative opere ale celor mai reprezentativi scriitori, „acaparați” de postmodernism (Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Umberto Eco, John Fowles, Julio Cortázar, Gabriel García Márquez, Milan Kundera, Vladimir Nabokov ș.a.).Item ISTORIA ELSEI MORANTE: O VIZIUNE FEMININĂ ASUPRA RÎZBOIULUI(CEP USM, 2022-05-13) Ciocoi, TatianaThis article is a critical analysis of the novel “La Storia” (“History” (1974)), written by the Italian writer Elsa Morante (1912-1985). The undertaken analysis favours the deconstruction aspect of male teleological discourse on history as an orderly sense of the lived time, as opposed to the feminine view of the past representation. “La Storia” stages the inevitable human condition of being “in side” the History, inside the centrifugal machine of historical events. The study results highlight the individual and deeply subjective versions of the human being / woman on the Great History and on the short life stories, always insignificant and left out of the interests of exemplary speeches. The study demonstrates that the theme of female remembrance is fundamental to understanding the past and human history, which is transformed and fixed as a product of individual discourse and consciousness.Item RITUALUL LECTURII ÎN CAZUL ROMANELOR LUI AURELIU BUSUIOC(CEP USM, 2021) Grigoraș, EmiliaProtean and polymorphic personality – poet, short story writer, novelist, essayist, playwright, screenwriter, journalist and translator – Aureliu Busuioc, author of a vast and complex, bookish and intellectualized work is not an easy writer at all. It was said of him that he came to literature endowed with a rich culture and that he imposed himself on the public attention through works of a certain linguistic and, more broadly, stylistic brilliance. Especially in the case of his twelve successful novels, the reading ritual involves a participatory attitude of the reader, forced to apply, often, a particular grid of reception and interpretation. This is what we intend to highlight in this essay…Item UN MODEL DE LECTURĂ SINCRETICĂ ILUSTRAT ÎN BAZA ROMANULUI NUMELE TRANDAFIRULUI DE UMBERTO ECO(2021) Dementieva, DianaArticolul propune un nou model de lectură ilustrat în baza romanului Numele tranda- firului de Umberto Eco. Modelul îmbină echilibrat cercetarea instanțelor intratextuale cu studiul celor extratextuale. Totodată, individualizat prin determinantul „sincretic(ă)”, modelul presupune o aborare tridimensională, din perspectiva dialogismului, a teoriei intertextuale şi a sociocriticii. Necesitatea conceptualizării unui modelul de lectură sincretică este condiționată de caracteristicile textelor moderne şi postmoderne. Pornind de la principiul dialogic şi ideea perspectivismului, modelul de lectură sincretică urmăreşte să depăşească problema interpretărilor inadecvate, parțiale şi rigide. Algoritmul lecturii sincretice presupune trei etape de parcurs: Pre-lectura, Lectura propriu-zisă şi Post-lectura, fiecare dintre acestea, la rândul lor, impun un şir de operații de realizat. Exercițiul de lectură sincreti că realizat în baza Numelui trandafirului ilustrează aplicabilitatea modelului conceptualizat, eficiența etapelor şi operațiilor de realizat.Item RECEPTAREA CRITICĂ A ROMANELOR LUI AURELIU BUSUIOC(CEP USM, 2020) Grigoraș, EmiliaAutor a nu mai puţin de unsprezece romane apărute atât în perioada totalitară, cât şi în cea posttotalitară (postsovietică),pe durata a peste patru decenii şi jumătate (din 1966 până în 2012), Aureliu Busuioc este considerat, pe bună dreptate, drept creatorul romanului modern în Basarabia. Iar tema prezentului eseu este tocmai aceea de a evidenţia modul în care a fost receptată creaţia romanescă a lui Aure liu Busuioc de către criticii şi istoricii literari din cele două state româneşti –Republica Moldova şi România. După cum se va putea observa –sperăm – din excerptele reproduse în cele ce urmează, romanele lui Aureliu Busuioc au suscitat, din partea criticilor şi istoricilor literari o serie de gânduri, meditaţii, puncte de vedere uneori contradictorii, dar întotdeauna profunde, pline de miez..Item HOMO VIATOR – O DIMENSIUNE FUNDAMENTALĂ A SPIRITUALITĂŢII OCCIDENTALE(CEP USM, 2015) Ciocoi, TatianaArticolul de faţă reflectă modificările fundamentale care s-au produs în mentalitatea occidentală contemporană prin intermediul conceptului de călător (homo viator). Noţiunea de călător este tratată în sens culturologic larg drept descoperitor de lumi necunoscute, explorator, navigator sau aventurier al oricărui tip de cunoaştere, care reprezintă trăsătura fundamentală a omului occidental. Prototipul absolut al acestui model cultural îl reprezintă Ulise, eroul din Odiseea lui Homer. Conceptul de „călătorie” oferă, astfel, o viziune transversală asupra evoluţiei literaturii occidentale, al cărei centru iradiant – tensiunea cunoaşterii – a problematizat cele mai variate forme de călătorie şi de călător. Istoria romanului occidental este urmărit dea lungul secolelor şi a epocilor literare pentru a observa cum s-a modificat percepţia călătoriei, iar odată cu ea, şi piritualitatea occidentală. Viziunea contemporană asupra călătoriei este analizată în baza romanului lui Michel Houellebecq „Harta şi teritoriul” (2010).