Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
8 results
Search Results
Item Viziuni ale paradisului în proza lui Paul Georgescu(2024) Popa, CatrinelPrezentul articol discută nuvela lui Paul Georgescu O viziune a paradisului concentrându-se pe experiențele revelatoare ale personajului principal și punându-le în relație cu diferite viziuni asupra fericirii, expuse de scriitor în alte împrejurări. În același timp, strategiile intertextuale folosite de autor pentru a demonta anumite stereotipuri și clișee sunt analizate nu numai prin prisma dihotomiei modernism/postmodernism, ci și în legătură cu conceptul de balcanism literar. Din perspectiva cititorului zilelor noastre, romanele şi nuvelele lui Paul Georgescu îşi probează durabilitatea mai cu seamă în măsura în care propun construcţii polifonice și voluptatea manieristă de a aranja lucrurile după culori şi forme, volume şi texturi. Amestecul de evocări şi ficţiuni pe care ni-l propune proza lui Paul Georgescu se dovedeşte în ultimă instanţă nu doar o metodă de exorcizare a propriilor demoni, ci şi un mijloc de a testa posibilităţile şi limitele unei (onto)poetici forte.Item ТИПОЛОГИЯ АЛЛЮЗИЙ В РОМАНЕ М.А. БУЛГАКОВА МАСТЕР и МАРГАРИТА(CEP USM, 2024) Спорыш, НатальяArticolul examinează structura aluziilor în romanul lui M.A. Bulgakov Maestrul și Margareta și determină caracteristicile lor tipologice care organizează polifonia unică a acestei opere. Este format dintr-o împletire complexă de aluzii literare, culturale, istorice, stilistice, mitologice, folclorico-mitologice, teatrale și muzicale care construiesc partitura artistică a romanului.Item UTOPIA … DISTOPICĂ ÎN COPILĂRIA LUI ISUS DE J. M. COETZEE(CEP USM, 2023) Taraburca, EmiliaRomanul Copilăria lui Isus de J. M. Coetzee prezintă un univers metaficțional, o parabolă despre (re)descoperirea sensurilor într-o „lume nouă”, posibil, postapocaliptică. Autorul cercetează/testează o potențială variantă de a lua viața de la început. Localitatea Novilla, la prima vedere o utopie, reprezintă, de fapt, o lume a autosuficienței comu- ne, în care o condiție a vieții noi este uitarea trecutului, o lume care îi croiește pe toți după același tipar, le formează aceleași deprinderi și gusturi, blocându-le orice posibilitate de a se transforma, o lume care oferă tuturor minimul necesar, dar căreia îi lipsesc diversitatea și pasiunea, o lume în care nimic nu se întâmplă și așa va fi mereu. Printr-un discurs condensat care declanșează artificii intertextuale, Coetzee nu atât oferă răspunsuri, cât formu- lează întrebări: despre memorie și uitare, despre stagnare și evoluție, despre ordine și haos, despre relațiile dintre generații, despre educație, despre „eu” și „celălalt”, despre comun și deosebit, despre raportul dintre rațiune, simțuri și imaginație ca modalități de cunoaștere, despre hotarele incerte și volatile dintre „bine” și „rău”, despre revoltă și conformare și despre multe altele.Item «АЛЛЮЗИВНЫЙ ФОН РОМАНА М.А. БУЛГАКОВА «МАСТЕР И МАРГАРИТА»(Editura USM, 2023) Sporîș, NataliaAllusion, known to literature since Antiquity, in the artistic practice of modernism and postmodernism has become one of the most important techniques and even methods of constructing textual space, a means of creating deep semantic, ideological and philosophical subtexts. The article analyzes a complex system of allusions that builds the artistic architectonics of M. A. Bulgakov’s novel “The Master and Margarita”.Item ANNIE ERNAUX: ROMANUL CA SPAȚIU AL LIBERTĂȚII ȘI EMANCIPĂRII(CEP USM, 2023) Ciocoi, TatianaThis article represents an analysis of the novel Les armoires vides, written by the French writer Annie Ernaux, the holder of the Nobel Prize for Literature in 2022. The study offers an overview of the writer’s creation, poetics and ideological position, as well as of her reception in the French university environment. The article highlights the author’s sociological and feminist perspective, her cultural affiliations, intertextuality and her vision of the contemporary novel, assumed as a “mission” of “revelation”, “transformation” and “liberation”. In the analysis of the novel, a particular role belongs to the concept of “class transmigration”, which establishes an intertextual dialogue with the French sociologist Pierre Bourdieu. Les armoires vides is a novel that shows very clearly social differences and injustice dissembled in the “normality” of life and in the triumphalist march of libertarian and inclusive policies.Item LITERATURA DUPĂ UN SECOL DE CONFRUNTĂRI ESTETICE(Pontos, 2019) Pavlicenco, SergiuÎn comunicarea sa autorul scoate în evidență câteva aspecte ale literaturii universale din secolul al XX-lea, considerând că, în evoluția sa de la modernism la postmodernism, literatura s-a transformat într-o teorie, într-un fel de autocomentariu ce poate exista și fără literatură, demonstrând capacitatea sa de a exista úi fără cititor, fiind o literatură mai mult pentru scriitor, iar cea mai mare realizare cu care s-a ales literatura contemporană după un secol de confruntări estetice este fuziunea energiilor creatoare, sinteza postmodernismului și a realismului, ilustrată de cele mai reprezentative opere ale celor mai reprezentativi scriitori, „acaparați” de postmodernism (Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Umberto Eco, John Fowles, Julio Cortázar, Gabriel García Márquez, Milan Kundera, Vladimir Nabokov ș.a.).Item INTERTEXTUALITATE: GENEZA ŞI EVOLUŢIA CONCEPTULUI M. Bahtin, J. Kristeva, R. Barthes şi G. Genette(CEP USM, 2012) Roşcovan, NinaPrin prezenta cercetare ne propunem să analizăm momentele majore ale constituirii teoriei intertextualităţii; în plus, ne propunem să identificăm originea conceptelor intertext, intertextualitate şi a teoriei derivate de aici. Un alt obiectiv rezidă în identificarea accepţiilor textului / intertextului / intertextualităţii în abordările structuraliste şi poststructuraliste, precum Mihail Bahtin, Julia Kristeva, Roland Barthes şi Gerard Genette, dar şi ale altor teoriticieni ai intertextualităţii.Item LA REALISATION DU TERME «POLYPHONIE» SOUS L’IMPACTE DE LA TRADUCTION(CEP USM, 2016) Cebuc, LarisaL’objectif de cette recherche est d’observer la réalisation du terme de polyphonie sous l’impacte de la traduction. Nous entamons par une étude de sa présence lexicographique. Puis il suit une exposition succincte de l’évolution du terme suite à l’introduction d’un nouveau sens métaphorique par M. Bakhtine. L’environnement propice des années 60-70 pour l’introduction et la mise en vale ur de la l’œuvre du théoricien russe a révélé l’imminence de sa traduction dans plusieurs pays. Celle-ci lui a assuré une ouverture vers des sciences à tendance continue de définir et rendre opérationnelle la notion de polyphonie. Nous annonçons simultanément la multitude de débats survenus à cause de l’accès réduit au texte-source ou des altérations et reformulations douteuses survenues lors de la traduction vers le français. Pour exemplifier nous proposons une brève étude d’un nombre de difficultés de traductions vers les langues française et roumaine. En guise de conclusion nous faisons un état de lieux du succès du concept et de la pratique de polyphoniedans l’espace roumain et moldave.