Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
8 results
Search Results
Item TIMPUL – O COMPONENTĂ A IMAGINARULUI POETIC A LUI EMIL LOTEANU(CEP USM, 2024-10-25) Singh, Satvir – CorImaginarul poetic este o dimensiune esențială a literaturii, reprezentând un ansamblu de imagini, simboluri și structuri metaforice prin care poetul își exprimă percepția asupra lumii și existenței. Mai mult decât un simplu instrument estetic, imaginarul poetic este o experiență subiectivă, prin care autorul transcende realitatea imediată și creează un univers personal. Criticii literari, precum Gilbert Durand și Jean-Jacques Wunenburger, evidențiază rolul imaginarului ca spațiu al posibilităților infinite, unde se întâlnesc realul și irealul, conștientul și inconștientul. Emil Loteanu se remarcă prin complexitatea și originalitatea imaginilor sale poetice, care combină elemente tangibile cu noțiuni abstracte. Natura este frecvent prezentă în poezia sa, simbolizând atât stări emoționale, cât și teme universale, precum timpul sau destinul. Loteanu explorează timpul ca dimensiune dublă – atât cadru necesar al existenței, cât și inamic care erodează frumusețea și valoarea. Prin condensarea expresivă și utilizarea simbolurilor, poetul creează o poezie dinamică, plină de profunzime emoțională și intelectuală, care provoacă cititorul să contemple propria relație cu timpul și mortalitatea. Imaginarul său poetic devine astfel o punte între experiențele personale și semnificațiile universale, consolidându-i unicitatea în peisajul literar.Item FUNCȚIA FIGURATIVĂ A ANALOGIEI ÎN DENUMIRILE DE PÂINE(Editura USM, 2024) Zbanț, LudmilaThe research on the issue of bread names falls within the area of socio-cultural realities and reflects the way in which the cognitive and linguistic picture of the world has been created in Romanian and French-speaking societies. As a staple food of any society, bread has undergone numerous evolutions both in material and imaginary terms, as each ethnoculture has distinguished itself in its own way in the recipe for the preparation of this food, but also in the way of naming bread. This is in direct relation to national traditions and customs or in accordance with certain daily activities of the bearers of the language and culture concerned. In the article below we have tried to analyse the more specific trends that have emerged in the Romanian and French cultures in relation to the subject announced in the title.Item EXPRESII FRAZEOLOGICE ROMÂNEȘTI CU TERMENI GASTRONOMICI(CEP USM, 2023) Druță, IngaExpresiile frazeologice reprezintă construcții fixe plastice care reflectă istoria, mentalitatea, cultura unui popor. La baza fiecărei expresii frazeologice se află situaţii socioculturale concrete. De originea sau motivația unor idiotisme au fost preocupați, în lingvistica română, B.P. Hasdeu, Iuliu Zanne, Lazăr Șăineanu, Vasile Bogrea, Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Sextil Pușcariu, Stelian Dumistrăcel. Eugen Coșeriu a definit noțiunea de „discurs repetat”, în care includea citatele, proverbele, locuțiunile fixe, formulele de comparație și diferite alte expresii integrate de vorbitor în ceea ce lingvistul numea „tehnica liberă a discursului”. În context, prezintă interes circumstanțele în care anumite construcții au ajuns să aibă accepții figurate, cadrul semantic și motivațiile stilistice ale constituirii unor imagini în exprimarea figurată. În lucrare, urmărim moduri de exprimare a mentalului românesc prin diverse expresii frazeologice ce conțin termeni gastronomici, ilustrând drumul spre imagine al unor asociații de cuvinte ale limbii române. Vom face distincție între expresiile de tipul „imaginare” și cele reprezentând „copii ale realității”, care ilustrează aspecte autohtone ale mentalităților și manifestărilor în planul vieții social-culturale și al spiritualității.Item METAFORA RĂZBOIULUI ÎN DISCURSUL POLITIC(CEP USM, 2018) Pleșca, AnaMetafora ocupă un loc central între strategiile verbale pe care politica le folosește pentru a-şi realiza obiectivele. Există o anumită tipologie a acestei figuri de stil utilizate în discursul politic, tipologie de care depind valențele expresive ale acesteia. În articol ne-am propus să examinăm mecanismele de generare a metaforei războiului. Totodată, vom determina și vom analiza metafore care fac parte atât din câmpul lexical, cât și din cel semantic al uneia dintre cele mai exploatate figuri de stil în discursul politic. Vom demonstra că utilizarea frecventă a anumitor construcții axate pe metafora războiului a generat apariția formulelor-stereotip.Item DISCURSUL TURISTIC ÎNTRE METAFORĂ ȘI PRAGMATISM LINGVISTIC(CEP USM, 2019) Foltea, Inesametafora ca formă specifică de “transfer de trăsături semantice” între două obiecte, între doi termeni în scopul obținerii unui sens nou, este cunoscută demult. Istoria acestui trop începe cu istoria homo sapiens, din momentul când acesta a intuit că pentru a renova “lucrurile” trebuie să le numească „mai altfel”. Discursul turistic de abia începe să-și contureze frontierele. În plan diacronic – de cercetare el nu poate încă concura cu alte discursuri cum ar fi cel juridic, diplomatic, științific. Azi nu putem concepe o bună gândire la nivel de industrie turistică fără o exteriori- zare într-o formă și într-un limbaj perfect adecvate. În această “bună gândire” metafora joacă un rol de frunte, dacă nu chiar unul primordial. Interesul persuasiv și accesibilitatea discursului turistic se leagă de actualitatea me- taforei, a mecanismului semantic complex pe care aceasta o are. Metaforele discursului turistic au o funcție mai întâi de toate de “a captura”, de a dori ca “lucrurile” să fie subtilizate, chiar stilizate. Ele au mereu o încărcătură conotativă sporită, individualizată.Item METAFORA CULORII ÎN DISCURSUL POLITIC(CEP USM, 2019) Pleșca, AnaCulorile sunt suportul gândirii simbolice. În vocabularul politic apar nume de culori care alcătuiesc metafore și prin care sunt simbolizate, tradițional, programe şi orientări (de ex., „roșu” este culoarea partidului comunist și a celui socialist, „negru” este culoarea fascismului, „verde” se folosește pentru desemnarea partidelor/ grupurilor ecologiste din diferite țări, „albastru” e culoarea preferată a europenilor etc.). Deși, în culturile lumii, culorile au sensuri diferite, în politica internațională, cu mici excepții, culorile își păstrează aceeași valoare simbolică. În politica actuală a Republicii Moldova culorile ce vizează partidele politice și apar frecvent în discursurile reprezentanților acestora sunt, în special, roșu, albastru și verde, semnificația cărora o vom analiza în acest articol.Item CONOTAȚIILE METAFOREI CONCEPTUALE SPORTIVE ÎN DISCURSUL POLITIC(CEP USM, 2021) Pleșca, AnaMetafora este figura de stil de nivel lexico-semantic și constă în folosirea unui termen impropriu, dar plastic și sugestiv, în locul termenului propriu. Deși discursul politic, ca orice alt discurs instituțional în general, este mai puțin liber decât vorbirea cotidiană, politicienii fac uz de un spectru impunător de imagini axate pe metafore. În acest studiu vom analiza metaforele provenite din domeniul sportiv, ținând cont de context, căci fără context metafora nu poate fi înțeleasă. În dezvoltarea acestei teme se vor examina următoarele aspecte: a) apartenenţa termenilor metaforici la terminologia sportivă ca domeniu-sursă; b) gruparea semantică unitară a metaforelor în jurul lexemului de bază şi c) frecvenţa metaforelor conceptuale sportive în discursul politic. În urma analizei structurilor metaforice axate pe terminologia sportivă, am ajuns la concluzia că acestea sunt foarte productive și că ajută la îndeplinirea principalelor funcții ale discursului politic actual: concizie, expresivitate și persuasiune.Item POLISEMIA ŞI CALIFICAREA ANTROPOCENTRICĂ(CEP USM, 2012) Josan, ElenaÎn articol este demonstrată complexitatea fenomenului calificare antropocentrică prin intermediul polisemiei unor cuvinte din limba franceză care, în contexte diferite, actualizează sensuri diferite, cu valori semantice axiologice, centrate pe om/persoană. Accentul e pus aici, preponderent, pe analiza metaforei şi a metonimiei ca mecanisme semantico-cognitive de producere a calificării antropocentrice, la cele două paliere ale limbajului, demonstrându-se că actualizarea ei implică un locutor, un destinatar şi o persoană-ţintă care este caracterizată şi că, dintr-o perspectivă semantico-pragmatică, în procesul de interpretare calificarea antropocentrică se lasă analizată conform modelului codului şi modelului inferenţial.