Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
11 results
Search Results
Item Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller(CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, AncaCărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.Item LIMBAJE SPECIALIZATE: DIFICULTĂȚILE TRADUCERII ACTELOR NOTARIALE ÎN CONTEXTUL LIMBAJULUI JURIDIC CONTEMPORAN(CEP USM, 2024) Vîntu, OleseaÎn prezența diverselor studii referitoare la traducerea actelor notariale, direcțiile teoretice ale particularităților ei în plan istoric, teoretic și practic de utilizare, denotă un larg și neordinar câmp al cercetărilor, deoarece față de el se aplica o abordare de sinteză, fără a se evidenția într-un domeniu aparte și analizându-se ca o traducere în general sau, pur și simplu, ignorându-se. În lucrările teoreticienilor contemporani din domeniu se demonstrează analiza scrupuloasă a traducerilor juridice, a problemelor din această sferă, în ceea ce privește locul limbajului specializat, traducerii actelor notariale și a traductologiei la nivel internațional, iar dezvoltarea rapidă a ştiinţei, intensitatea schimburilor interculturale, necesitatea de acumulare, stocare şi sistematizare a informaţiilor, conceptelor, cunoştinţelor din varii domenii speciale au contribuit la apariţia, consolidarea şi dezvoltarea terminologiei din domeniul limbajului juridic.Item MACRO- ȘI MICRONIVEL ÎN INVESTIGAREA TRADUCERII DIN PERSPECTIVA TEORIEI PERTINENȚEI(CEP USM, 2022-04-14) Breahnă, IrinaStudierea traducerii în cadrul TP presupune abordarea aspectelor cognitive ale acestui tip de comunicare interlingvistică. În acest sens, ea converge și cu unul dintre cele mai prolifice domenii de cercetare actuale, și anume științele cognitive.Item INTERACȚIUNEA FUNCȚIILOR LIMBII CU LIMBAJUL DIPLOMATIC(CEP USM, 2022) Bobeică, GalinaObiectivul de bază al acestui articol este studiul limbajului diplomatic din perspectiva procesului de comunicare și observarea modului în care funcțiile limbajului descrise de Roman Jakobson se oglindesc în limbajul diplomatic, evidențiind scopul pe care aceste funcții le urmăresc. Totodată, acest articol se centrează pe aserțiunea potrivit căreia nicio activitate de ordin diplomatic nu este posibilă fără comunicare. Comunicarea și cunoașterea ca funcții generale ale limbii sunt esențiale în vederea stabilirii și menținerii relațiilor internaționale dintre state. Canalul de comunicare este de obicei oral (în timpul sesiunilor, întâlnirilor, interviurilor) sau scris (comunicate de presă, declarații, note verbale), care este transmis prin diverse dispozitive tehnice și resurse media.Item TERMS AND TEXTS: THE FUNCTIONALITY OF ROMANIAN EDITORIAL-POLYGRAPHIC TERMS(Print-Caro, 2021) Calaraş, SvetlanaTextul editorial-poligrafic, aparent accesibil, datorită multor cuvinte din limbajul comun, totuși este greu de decodat fără ajutorul unui dicționar explicativ. În fragmentele prezentate în această lucrare observăm prepondereța lexicului nespecializat în detrimentul celui specializat. Contextul editorial–poligrafic creează premisele pentru extinderea sensului lexical al termenului și apariția pe această bază a unui sens specializat. Datorită contextului, termenul dobândește nuanțe lexicale specifice și devine un cuvânt desemnat conotativ. Totuși, pentru un cititor de rând, textul este destul de greu de înțeles, de decodat, păstrându-se o parte substanțială de cod restrictiv, destinat cititorului specializat.Item DELIMITĂRI CONCEPTUALE ȘI ACCEPȚIUNI LIGVISTICE CONSACRATE PRIVIND TERMENUL PRAGMATICĂ(CEP USM, 2021) Eni, MihaelaPragmatica este o știință relativ tânără, care de-a lungul timpului a fost studiată din diverse perspective, generând mai multe interpretări și discuții în rândul cercetătorilor. Cu toate acestea, fundamentul teoretic al disciplinei rămâne în continuare deschis pentru completări și studii. Chiar dacă avem definiții consacrate termenului „pragmatică”, unii cercetători susțin că nu putem vorbi despre o pragmatică la general, ci despre pragmatici; astfel, delimităm între o pragmatică lingvistică și una logică. Cea lingvistică, la rândul ei, poate fi divizată într-o pragmatică a enunțării și una a conversației. Astfel, în articolul dat abordăm conceptul de pragmatică (definiții, interpretări) și stabilirea legăturii acestei discipline cu lingvistica.Item CO(N)TEXTUL DISCURSIV DIN PERSPECTIVĂ SEMANTICO-PRAGMATICA(CEP USM, 2019) Veste, LuciaCo(n)textul este unul din principiile lingvistice aflate la baza textualității și discursivității. Cercetat de numeroși lingviști, de-a lungul mai multor decenii, co(n)textul cunoaște, astăzi, noi abordări, noi tipologii și noi perspective de analiză. În acest articol, ne-am propus să delimităm abordarea semiotică a co(n)textului, implicând circumstanțele creării unui text și relațiile interfrastice; și abordarea pragmatică, în cadrul căreia, contextul implică totalitatea semnificațiilor, ipotezelor, formate de interlocutor în procesul pragmatico-inferențial de interpretare. vom delimita, de asemenea, și problemele legate de ambele perspective de analiză.Item CONSIDERAȚII PRIVIND O SUBUNITATE DE TRADUCERE DIRECȚIONALĂ(CEP USM, 2020) Breahnă, IrinaUnitatea de traducere constituie un instrument teoretic util, în măsura în care pune în valoare elementele de input și output lingvistic, precum și mecanismele inferențiale de procesare ale acestora. Pornind de la procesele inferențiale specializate în determinarea dinamicii temporale, propunem modelul unei subunități de traducere direcționale a cărei funcționare este descrisă atât la macronivel , cât și la micronivel. În primul caz ne referim la principiile pragmatice generale de funcționare a subunității. În al doilea caz ne referim la o problematică studiată pe larg în traductologie –greșeala de traducere. Ambele perspective au, pe lângă o valoarea teoretică, și una practică, de orie ntare didactică, și anume revederea modului în care se predă și se evaluează traducere a temporalității.Item POLISEMIA – SURSĂ IMPORTANTĂ DE ÎMBOGĂŢIRE A LEXICULUI(CEP USM, 2019) Babin-Rusu, TatianaIn articol este cercetată una dintre problemele controversate ale lingvisticii moderne, cea a polisemiei. Polisemantismul este o însuşire a semnelor limbilor naturale prin care acestea se deosebesc de codurile artificiale construite după principiul „un singur semn –un singur sens”. Capacitatea de a semnifica mai multe lucruri sau de a reda informaţii diferite o pot avea toate unităţile semnificative ale limbii, în primul rând cele din lexicul comun al acesteia. În diferite lucrări de semantică modernă polisemia a fost onsiderată un factor de ambiguitate. Unii lingvişti susţin că polisemia ne permite să exploatăm raţional potenţialul de cuvinte ataşândule mai multe sensuri distincte. Însă, preţul acestei raţionalizări este riscul ambiguităţii, al confuziilor patologice care necesită intervenţii „terapeutice”.Tocmai de aceea se impune principiul dezambiguizării semantice şi contextuale, căruia îi sunt supuse toate cuvintele care au mai multe sensuri. Principiul în cauză porneşte de la necesitatea practică de a diferenţia sensurile cuvintelor polisemantice, mai ales dacă acestea sunt numeroase. Diferenţele se stabilesc, de cele mai multe ori, semantic –prin desemnarea componenţilor de sens sau a semelor. Caracterul distinctiv al semelor se verifică contextual, adică prin relevarea combinaţiilor specifice de sensuri. Ca unul dintre principiile fundamentale de analiză semantică modernă, dezambiguizarea presupune faptul că într-o clasă lexicală paradigmatică un cuvânt intră numai cu unul dintre sensurile sale.Item CONSIDERAȚII PRIVIND SPECIFICUL LIMBAJULUI JURIDIC ÎN LIMNBA ENGLEZĂ DE LA CURTEA EUROPEANĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI(CEP USM, 2018) Fiodorov, VictoriaIn articol sunt examinate trăsăturile definitorii ce sunt proprii limbajului juridic în limba engleză de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, metalimbaj reprezentat în totalitate prin hotărârile acestei instanţe. Un aspect important ce ține de actualitatea studierii termenilor juridici în limba engleză din terminologia Curții Europene pentru Drepturile Omului este numărul impunător de cereri ce se află într-o creștere continuă, prin care Moldova este condamnată și, respectiv, traducerea acestor hotărâri.