Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
10 results
Search Results
Item LA TERMINOLOGIE DU DOMAINE DE L’ARCHITECTURE DANS LE ROMAN DE VICTOR HUGO NOTRE-DAME DE PARIS ET DANS SA TRADUCTION EN ROUMAIN(2022) Zbanţ, LudmilaDans le présent article, nous nous sommes proposé l’examen des effets pragmatiques créés dans l’original et leur transfert dans la traduction en roumain du roman de Victor Hugo Notre-Dame de Paris, notamment à travers une couche informative importante exprimée par la terminologie du domaine de l’architecture. La présence des éléments liés à l’architecture de la ville de Paris et plus directement à la cathédrale Notre-Dame est remarquable dans le roman et comporte de nombreuses charges informatives, pragmatiques, c’est-à-dire établissent un lien direct avec le lecteur. Nous considérons que cette construction permet à l’auteur de s’adresser à un public au-delà de l’époque historique évoquée dans le roman, allant directement vers le public de son époque en créant un message qui a le but d’éveiller chez ce public des sentiments patriotiques et pour cela Victor Hugo fait passer l’imaginaire du lecteur de l’espace de la ville de Paris et de la cathédrale Notre-Dame à l’époque du Moyen Âge vers la réalité de son temps et inversement. La structure pluri-textuelle (le texte dans le texte) qui permet l’utilisation dans un texte littéraire des espaces sémiotiques variés et les effets pragmasémantiques existant dans l’original se retrouvent presque parfaitement dans les traductions analysées ce qui est dû probablement à une distance culturelle partant des sources communes et donc facile à dépasser. This article examines the pragmatic effects created in the original and their conveyance in the Romanian translation of the novel Notre-Dame de Paris by Victor Hugo, in particular, via an important informative layer expressed by the architecture terminology. The occurrence of these elements in connection with the city of Paris, and directly with the Notre-Dame Cathedral is fascinating in the novel and includes multiple informative, pragmatic facts that directly relate to the reader. We believe that such a construction allows the author to address a public who is beyond the historical epoch invoked in the novel by directly targeting the public of his epoch through a message created to arouse patriotic feelings in this very public. Therefore, Victor Hugo shifts the reader’s imaginary from the space of the city of Paris and the Notre-Dame Cathedral during the Middle Ages towards the reality of his times and back again. The pluri-textual ensemble (a text inside a text) that allows the employment of different semiotic spaces and pragmatic and semantic effects in the original literary text perfectly fit into the analysed translations, most probably due to a cultural distance ensuing from common sources and subsequently, easy to overcome.Item STRATEGII DE TRADUCERE A MODELĂRII FIZIONOMIEI SOCIALE ȘI POLITICE ÎN ROMANUL ANTI-UTOPIE “SOUMISSION” DE MICHEL HOUELLEBECQ(Pontos, 2019) Zbanţ, LudmilaArticolul propune o scurtă analiză a problematicii traducerii romanului anti-utopie Soumission din perspective lingvistice și semiotice. Înscriindu-se preponderent în epoca postmodernismului, autorul Huellebecq propune cititorului său portretul unui individ occidental marcat de sentimentul depresiei, singurătății, pierderii de valori. Am analizat câteva elemente ale strategiilor de traducere aplicate nemijlocit la textul romanului. Ne-a interesat nivelul de păstrare în versiunile în limbile română și rusă a stilului autorului, cu amalgamul de registre funcționale, de implicit; am atras atenția la forma și calitatea redării în traduceri a elementelor formale úi paratextuale folosite în original.Item DIMENSIUNI ALE ALTERITĂȚII LINGVISTICE ÎN PROCESUL ACHIZIȚIEI LINGVISTICE(CEP USM, 2022-04-14) Soltan, Angela; Zbanţ, LudmilaÎn baza analizei calitative a literaturii specializate, argumentăm că gradul de succes în însușirea limbii standardizate, în procesul implementării politicilor de achiziție lingvistică, depinde, pe latura socială, de modul în care sunt abordate dimensiunile alterității lingvistice specifice comunității în care sunt predate limbile.Item CREATIVITATEA, SEMANTICITATEA ȘI ALTERITATEA APLICATE LA PROCESUL TRADUCERII ȘI ÎN CADRUL FORMĂRII TRADUCĂTORILOR(CEP USM, 2022-04-14) Zbanţ, LudmilaTraducerea este o activitate creativă care stabilește relația dintre obiect, semn și interpretant și se bazează pe vaste cunoștințe în domeniul limbilor, a culturilor, psihologiei, legilor vieții ș.a. Dezvoltarea aptitudinilor de abordare creativă a traducerii ca activitate interculturală nu poate fi separată de conținutul semantic al discursului, în strânsă legătură cu realitatea extralingvistică. Destinatarul traducerii este cel care introduce în algoritmul întregului proces condiția respectării factorului alterității, adică scoate în prim-plan eterogeneitatea viziunilor lumii în limba-cultura sursă și limba-cultură țintă. Considerăm că întreg procesul de formare a viitorilor traducători profesioniști trebuie orientat spre educarea conștientizării semanticității limbii în comunicare, a interesului față de cunoașterea Celuilalt și a formării de atitudini creative și independente în alegerea strategiilor de traducere.Item ROLUL DE COACH AL PROFESORULUI ÎN ACOMODAREA ALTERITĂȚII ÎN PROCESUL ACHIZIȚIEI LINGVISTICE(CEP USM, 2022) Soltan, Angela; Zbanţ, LudmilaÎn prezenta cercetare pornim de la un corpus de literatură specializată pentru a analiza pertinența rolului de coach sau mentor atribuit profesorului implicat în procesul achiziției lingvistice într-un mediu ce se caracterizează prin diversitate culturală. Accentuăm importanța acomodării alterității în activitățile orientate spre însușirea limbii standard și a celorlalte limbi considerate necesare în cadrul unui stat. Punctul de plecare în construirea argumentelor teoretice în investigația noastră se sprijină pe ideea că, odată cu schimbările spațio-temporale prin care trece limbajul (vorbirea), se schimbă ideologiile și atitudinile lingvistice și, de asemenea, modalitățile de predare a limbii ca sistem. În consecință, procesul de achiziție a unei structuri cognitive, precum este limbajul uman, urmează să fie privit în toată complexitatea lui, după cum privim dezvoltarea psihologică și fiziologică a ființelor umane. Odată cu apropierea semnificativă a sistemelor de învățământ de mase, procesele de însușire a limbilor se regăsesc tot mai mult în centrul studiilor transdisciplinare. Această abordare a fost determinată inițial de importanța însușirii limbii standard în condițiile unei diversități lingvistice determinate social, cu o extindere treptată spre celelalte limbi incluse în politicile de achiziție lingvistică. În cercetările din ultimele două decenii pot fi relevate două probleme esențiale pentru care se caută soluții în procesul elaborării și implementării politicilor de achiziție lingvistică. Prima ține de latura socială a achiziției lingvistice, formulată drept problema accesului echitabil la învățarea codului lingvistic standardizat (limba națională sau limba oficială). Cea de-a doua problemă, discutată pe larg mai ales în ultimele două decenii, constă în pertinența delimitării codului standardizat și separarea de alte variante (graiuri, dialecte) și de alte coduri lingvistice (spre exemplu, limbi străine), considerate tradițional rivale. În procesul achiziției lingvistice, linia de demarcație a alterității se evidențiază la nivelul diferențelor dintre limba standard studiată și/sau în care se studiază în sistemul de învățământ și limbile sau varietățile lingvistice aduse de elevi din mediul primei socializări.Item RUBEN BUDAGOV DESPRE NATURA SOCIALĂ A LIMBII(CEP USM, 2011) Zbanţ, LudmilaLa linguistique moderne et en particulier celle romane ont été fortement marquées par les études du professeur Ruben Boudagov, notamment celles concernant la dimension sociale des langues et les perspectives de leur évolution. Les tendances enregistrées dans la langue roumaine contemporaine confirment les visions théoriques développées dans ses écrits par le prof. Budagov. Le développement d’une société génère l’apparition et le fonctionnement de nouveaux domaines d’activité humaine qui sont assimilés, adaptés et extériorisés en permanence par les moyens de la langue en concordance avec la réalité de la communication intra- et intersociale.Item LE RÔLE DE LA MÉTHODE CONTRASTIVE DANS LA FORMATION SCIENTIFIQUE À L’UNIVERSITÉ: LA CATÉGO RIE DE L’ASPECT DANS LES LANGUES APPARENTÉES(CEP USM, 2009) Melenciuc, Dumitru; Zbanţ, LudmilaDată fiind importanţa cercetării în formarea universitară, în prezentul articol ne referim la rolul metodei contrastive în învăţarea limbilor. A fost pus accentul, în special, pe studierea categoriei aspectului în diferite limbi. Se ştie că această categorie există în majoritatea limbilor indoeuropene. Pentru a evidenţia mai exact asemănările şi diferenţele de exprimare a categoriei aspectului prin mijloace morfologice, sintactice, morfosintactice, lexicale, lexicogramaticale sau suprasegmentale se cer analizate cele mai fine nuanţe ale claselor semantice ale verbelor. În acelaşi timp, sistemele categoriale trebuie analizate dintr-o perspectivă gnostică şi ontică, căci sunt cazuri în care diferenţa de categorie poate fi depistată doar la nivel metalingvistic.Item ROLUL MORFEMELOR (PREFIXELOR) ÎN TRANSPUNEREA INTENSITĂŢII (ABSOLUTE)(CEP USM, 2007) Zbanţ, LudmilaDans le présent article nous analysons le fonctionnement des affixes en tant que générateurs de la valeur d’intensité absolue. Le statut morphologique de ces unités a provoqué de nombreuses discussions au niveau des langues romanes. Nous avons comparé les affixes-intensèmes en français et en roumain et nous avons constaté que, malgré le nombre plus important des affixes en roumain, le français diversifie le ur utilisation dans les registres de la langue et obtient ainsides structures originales. Nous avons remarqué aussi que le roumain manifeste la tendance de formation des unités lexicales porteuses de l’intensité de la qualité ou de l’action grâce aux affixes dits “néologiques”. Les affixes analysés cumulent plusieurs marques sémantiques, celle de l’intensité étant une très fréquente.Item ROLUL SUBSTANTIVELOR ÎN INTENSIFICAREA CALITĂŢILOR OBIECTULUI SAU SUBIECTULUI (în limbile franceză şi română )(CEP USM, 2007) Zbanţ, LudmilaLes substantifs sont la partie du discours qui détient un rôle important dans la production de l’intensification de la qualité d’un objet ou d’un être et de la caractéristique d’une action ou d’un état. On enregistre en français et en roumain des substantifs (provenant dans leur majorité du latin) qui contiennent la marque de l’intensif dans leur sémantique interne, d’autres l’obtiennent dans un contexte concret, étant assistés par des éléments capables de produire l’intensification. Ce qui est encore curieux, c’est la capacité des substantifs à un fonctionnement adjectival, fait qui élargit le champ sémantico-fonctionnel de l’intensité absolue en français et en roumain.Item LE DIALOGUE DES LANGUES - CULTURES DANS LA LITTERATURE FRANCOPHONE ET LES CONTEXTES DE SA TRADUCTION(CEP USM, 2019) Zbanţ, LudmilaLe dernier temps les interférences des sociétés font surgir des changements importants dans la littérature contemporaine, qui n’est plus produite en exclusivité par des écrivains appartenant à la société porteuse d’une langue nationale, comme c’est, par exemple, le cas du français, mais cette langue sert d’instrument de travail aux littéraires venant d’ailleurs qui, grâce au français, partagent les valeurs et les réalités des sociétés d’où ces écrivains proviennent avec un publique francophone vaste. Il s’agit alors du phénomène qu’on pourrait nommer créativité translinguale, qui contribue à l’enrichissement réciproque des sociétés, des langues et des cultures en contact. On pourrait également constater l’existence d’un type de traduction, plus précisément de transfert de l’information au moment de la naissance de l’œuvre littéraire, processus allant de la langue-culture source de l’écrivain vers une réalité plus large, notamment la culture francophone.