ROLUL DE COACH AL PROFESORULUI ÎN ACOMODAREA ALTERITĂȚII ÎN PROCESUL ACHIZIȚIEI LINGVISTICE

Abstract

În prezenta cercetare pornim de la un corpus de literatură specializată pentru a analiza pertinența rolului de coach sau mentor atribuit profesorului implicat în procesul achiziției lingvistice într-un mediu ce se caracterizează prin diversitate culturală. Accentuăm importanța acomodării alterității în activitățile orientate spre însușirea limbii standard și a celorlalte limbi considerate necesare în cadrul unui stat. Punctul de plecare în construirea argumentelor teoretice în investigația noastră se sprijină pe ideea că, odată cu schimbările spațio-temporale prin care trece limbajul (vorbirea), se schimbă ideologiile și atitudinile lingvistice și, de asemenea, modalitățile de predare a limbii ca sistem. În consecință, procesul de achiziție a unei structuri cognitive, precum este limbajul uman, urmează să fie privit în toată complexitatea lui, după cum privim dezvoltarea psihologică și fiziologică a ființelor umane. Odată cu apropierea semnificativă a sistemelor de învățământ de mase, procesele de însușire a limbilor se regăsesc tot mai mult în centrul studiilor transdisciplinare. Această abordare a fost determinată inițial de importanța însușirii limbii standard în condițiile unei diversități lingvistice determinate social, cu o extindere treptată spre celelalte limbi incluse în politicile de achiziție lingvistică. În cercetările din ultimele două decenii pot fi relevate două probleme esențiale pentru care se caută soluții în procesul elaborării și implementării politicilor de achiziție lingvistică. Prima ține de latura socială a achiziției lingvistice, formulată drept problema accesului echitabil la învățarea codului lingvistic standardizat (limba națională sau limba oficială). Cea de-a doua problemă, discutată pe larg mai ales în ultimele două decenii, constă în pertinența delimitării codului standardizat și separarea de alte variante (graiuri, dialecte) și de alte coduri lingvistice (spre exemplu, limbi străine), considerate tradițional rivale. În procesul achiziției lingvistice, linia de demarcație a alterității se evidențiază la nivelul diferențelor dintre limba standard studiată și/sau în care se studiază în sistemul de învățământ și limbile sau varietățile lingvistice aduse de elevi din mediul primei socializări.Based on a qualitative review of the literature, we analyse the relevance of the coach or mentor role attributed to the teacher involved in the language acquisition process in a culturally diverse environment. We emphasise the importance of accommodating otherness in activities aimed at learning the standard language and other languages considered necessary within a state. The starting point in constructing the theoretical arguments in our investigation builds on the idea that as language (speech) undergoes changes in space and in time, linguistic ideologies and attitudes change, and so do the ways of teaching language as a system. Consequently, the process of acquiring a cognitive structure such as human language is to be viewed in all its complexity, as we view the psychological and physiological development of human beings. As the education systems moved closer to the masses, language acquisition processes have increasingly found themselves at the centre of transdisciplinary studies. This approach was initially driven by the importance of standard language acquisition in the context of socially determined linguistic diversity, with a gradual extension to other languages included in language acquisition policies. Research over the last two decades has revealed two key problems for which solutions are being sought in the design and implementation of language acquisition policies. The first concerns the social side of language acquisition, formulated as the problem of equitable access to learning the standardised language code (national or official language). The second issue, which has been widely discussed, especially in the last two decades, is the appropriateness of delimiting the standardised code and separating it from other variants (sociolects, dialects) and from other linguistic codes (e.g. foreign languages), traditionally considered rivals. In the process of language acquisition, the line of demarcation of otherness is revealed at the level of differences between the standard language studied and/or in which a person studies in the education system and the languages or linguistic varieties brought by learners from the milieu of their first socialisation.