Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
9 results
Search Results
Item MONITORIZAREA CURRICULUMULUI ȘCOLAR LA DISCIPLINA LIMBA STRĂINĂ: CONCEPT, PARTICULARITĂȚI ȘI EXPERIENȚE(Editura USM, 2024) Guțu, IonThe national education system, since 1996, has as its basis its educational policies, along with the Education Code, an entire curricular system that regulates all the compartments intended for the pupils (conceptual framework, content components, teaching-learning-evaluation methodologies, guides implementation of curricula, etc.). Since the Curriculum is not a dogma, but a document in perpetual revision and modernization, it is necessary that the Curriculum in foreign languages of the latest generation (2018/2019) knows the continuous monitoring and development of all its compartments (concept, particularities, experiences) and at all cycles (primary and secondary) with the recommendation of a Methodological Framework to the ministry in order to prepare the next curricular generation. What are the challenges, what theories and methodologies can ensure the cyclical and continuous process of this curricular monitoring and development?Item IMPLICATURE AND INDIRECT COMMUNICATION IN CONTEMPORARY POLITICAL MESSAGING(Editura USM, 2024) Guțu, IonThis article delves into the dynamics of political communication, specifically scrutinizing the utilization of implicature and indirect communication by politicians as strategic instruments to influence public perception and shape policy trajectories. It examines how politicians adeptly employ linguistic tools to convey layered messages, navigating the complexities of public discourse while circumventing direct accountability. Drawing upon the theoretical frameworks established by H.P. Grice and J.L. Austin, this study illuminates the multifaceted nature of language manipulation in political discourse, highlighting its ramifications for democratic participation and civic discourse. It emphasizes the imperative nature of fostering critical media literacy among citizens to decipher the intricacies inherent in indirect communication, thereby elucidating the fluid interplay between language mechanisms and political landscapes in contemporary society.Item LA DIMENSION HIÉRARCHIQUE DE L’ORGANISATION DU LEXIQUE DES LANGUES : ENJEUX INTERDISCIPLINAIRES(Editura USM, 2024) Guțu, Ion; Guțu, SilviaThe article aims to review the issue of semantic relations between linguistic units and to examine the specific hierarchical dimension of the organization of the lexicon through hyponymyhypernymy. This review attempts to transfer hierarchical order and inclusion relationships between units to verifying the relationship between psychological terms or concepts, to classifying signs in semiotics, or to teaching general terms (hyperonyms) and specific terms (hyponyms) in the context of vocabulary acquisition in teaching.Item THE ROLE OF LINGUISTIC FRAMING IN POLITICAL MESSAGING AND PROPAGANDA(Editura USM, 2023) Guțu, IonPolitical messaging and propaganda have always been intertwined with language, but the study of the linguistic framing in political discourse is a relatively recent field. This article explores the role of linguistic framing in political messaging and propaganda, investigating its influence on public perception and its implications for democratic processes. Linguistic framing involves strategically using language to shape the interpretation and understanding of information. The article begins by examining the theoretical foundations of linguistic framing, drawing on interdisciplinary perspectives such as framing theory, agenda-setting, and constructivism. It then delves into the application of linguistic framing in political communication, focusing on issue framing, value framing, metaphorical framing, narrative framing, and visual framing. Subsequently, it discusses the impact of linguistic framing on public perception and opinion, emphasizing frame resonance and frame competition. Lastly, the article addresses the ethical considerations and potential manipulation inherent in linguistic framing, emphasizing the importance of understanding and critically analyzing framing techniques for a well-functioning democratic society.Item NIVEAUX D’INTERPRÉTATION DU TEXTE LITTÉRAIRE : INTERCONNEXIONS ET RECONFIGURATIONS(CEP USM, 2023) Guțu, Ion; Guțu, SilviaThe levels of interpretation of the literary text (archi/supra/inter/ pre/intra/metatextual), operational since 1991, regularly require clarification concerning their interconnection from the architextual level (mode/genre/ narrative code, style of writing) and up to the axiological metatextual level (evaluation of the system of values/non-values/pseudo- values/anti-values of the text according to the auctorial, societal, lectorial dimensions). The problem of their reconfiguration also becomes important from the degree of their cognitive complexity (knowledge/know-how/know-how) and the level of hermeneutic competence solicited (uninformed or optimistic receiver; informed receiver or co-author; super-advised receiver or criticism).Item SÉMIOTIQUE. Support de cours(CEP USM, 2021) Guțu, IonLa discipline a un statut fondamental obligatoire dans le cadre du module Sémiotique et technologies de la communication pour le cycle universitaire de master dont le but est de compléter la formation précédente du cycle de licence en stylistique, sémiotique, pragmatique et herméneutique, par la possibilité de pénétrer dans les ressorts secrets des signes à valeur dénotative et/ou esthétique. Cela permettra aux étudiants de compléter leur formation axiologique universitaire par des compétences trans/interdisciplinaires si bien au niveau théorique que pratique.Le module se déroulera en roumain/français avec accès en ligne sur la plateforme moodle.usm.Le cours a pour bénéficiaires les étudiants de première année en master et peut être utilisé pour faciliter la compréhension des objectifs, des compétences,des stratégies didactiques et d’évaluation de la sémiotique, y inclus pour consulter la bibliositographie la plus récente.Item COMPETENȚA COMUNICATIVĂ INTERCULTURALĂ ÎN CADRUL CURSURILOR DE LIMBĂ ENGLEZĂ PENTRU SCOPURI SPECIFICE(CEP USM, 2020) Guțu, IonÎn acest articol ne-am propus să abordăm exigența și necesitatea cultivării competențelor comunicative interculturale în cadrul cursurilor de limbă engleză pentru scopuri specifice, fapt ce va facilita evoluția studentului într-un profesionist competent, capabil să interacționeze eficient cu persoane din medii culturale diverse. Încercăm efectuarea unei descrieri adecvate a competenței comunicării interculturale într-un context globalizat al locului de muncă, incluzând o revizuire a elementelor interculturale și proporția lor în cursurile ESS pentru diverse discipline. Ținem să analizăm adoptarea și adaptarea diverselor abordări de predare interculturală și activități de clasă ghidate de profesorii de ESS care preiau rolulde mediator în procesul de predare-învățare, folosind instrumente de evaluare pentru a măsura eficacitatea predării și evaluarea competenței de comunicare interculturală a studențilorItem L’ASPECT PROBLÉMATIQUE DE L’ALLÉGORIE AU CROISEMENT DE LA LINGUISTIQUE ET DE LA SÉMIOTIQUE(CEP USM, 2007) Iațco, Elvira; Guțu, IonCaracterul transsemiotic şi intercultural al alegoriei suscită ambiguitatea clasificării acestei figuri de gândire în rândul faptelor de limbă şi ale celor de gândire. O premisă favorabilă acestei dualităţi derivă din caracterul problematic al textului, care, în viziunea unor autori, a depăşit deja limita unui discurs materializat, astfel ajungem la noţiunea de text filmic sau muzical. Nucleul problemei apare în momentul în care alegoria depăşeşte cadrul textual şi se prezintă sub forma unui amalgam de imagini. Atât în cadrul textului, precum şi al imaginii, alegoria prezintă un produs al imaginarului care poate fi unul individual (în cazul operelor literare care au autori concreţi) sau colectiv (în special, în cadrul mitologiei care reprezintă mentalitatea unei colectivităţi). Soluţia potrivită ar fi acceptarea ideii că, pe de o parte, alegoria se include în câmpul de studiu al lingvisticii, iar pe de altă parte, alegoria ca înlănţuire de semne nu doar lingvistice se include în aria tematică a semioticii. Soluţia perfectă ar fi acceptarea ideii că lingvistica este un aspect fertil şi dezvoltat al semioticii.Item LA DIMENSION LINGUISTIQUE DE L’IMPLICITE(CEP USM, 2007) Bîtcă, Diana; Guțu, IonUzul limbajului implică de fiecare dată şi sensuri care nu sunt exteriorizate, proces completat cu ceea ce este subîn- ţeles. Totodată, acest fapt nu este posibil decât numai atunci, când interlocutorii împărtăşesc acelaşi cadru de experienţă sau de competenţe. Acceptat în teoria implicitului ca «non-dit», fenomenul dat este, fără îndoială, inevitabil, dar nu şi inocent. Pentru că ceea ce e subînţeles e indispensabil comprehensiunii, ascultătorul este, de fapt, forţat să accepte ideile şi ideologiile conţinute în enunţ. Astfel, utilizarea lui «non-dit» poate fi o piedică lingvistică. În acest context, trebuie menţionată proprietatea cuvintelor de a acumula nu numai sensuri convenţionale, ci şi implicite, care necesită a fi descifrate de către destinatar în diferite tipuri de enunţuri, inclusiv texte. Comprehensiunea globală a enunţului este inclusă în cea a subînţelesului şi a presupusului, altminteri spus, pentru a înţelege un enunţ e nevoie de a decoda atât conţinuturile implicite, cât si cele explicite.