Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
23 results
Search Results
Item TRANSFERTS INTERSÉMIOTIQUES ET TRANSFERT DES SENS DANS LES COMÉDIES FRANÇAISES SOUS-TITRÉES EN ROUMAIN(2023) Grădinaru, AngelaCet article se focalise sur l’étude de la traduction de l’humour dans le domaine audiovisuel. Notre objectif est d’explorer la manière dont certains types d’humour sont traduits du français vers le roumain via le sous-titrage de la comédie La ch’tite famille, d’identifier les problèmes rencontrés par le traducteur dans le processus du transfert des expressions humoristiques, des jeux de mots dans ces productions audiovisuelles, de déterminer les solutions existantes auxquelles le traducteur peut recourir pour résoudre ces problèmes. La traduction de l’humour dans le domaine audiovisuel pose des défis qui sont soulignés par les contraintes propres à ce domaine et par les particularités du type de production audiovisuelle analysé. Le transfert de l’humour d’une langue à une autre et sa compréhension en traduction audiovisuelle peuvent se produire au niveau non verbal (images, sons, effets sonores) et au niveau verbal (expressions humoristiques, jeux de mots) qui sont des éléments importants pour recevoir et reproduire l’humour au niveau intralinguistique et interlinguistique. Le contenu sémiotique de la production audiovisuelle qui comporte quatre canaux: verbalauditif (dialogue, bruit de fond, etc.), non verbal-auditif (sons naturels, effets sonores, musique), verbal-visuel (sous-titrage, tout texte apparaissant dans le film comme des lettres, des livres, des journaux, de la publicité, etc.) et non verbaux-visuels (la composition de l’image, la position et le mouvement des caméras vidéo, etc.) contribuent à construire le sens et obligent le traducteur à condenser les éléments transmis dans le message à travers une seule dimension (le texte écrit). L’humour peut être conditionné par les mots qui sont utilisés intentionnellement (jeu de mots) et involontairement. Par conséquent, la simple substitution de ces mots par d’autres comme des synonymes ou des équivalents est parfois propice à la perte de l’effet humoristique. La majorité des problèmes auxquels un traducteur peut être confronté trouvent également leur origine dans des connotations socioculturelles. Les stratégies utilisées par le traducteur pour transférer des séquences comiques sont illustrées par des exemples tirés de la comédie française La ch’tite famille. The present article represents a study of humour in audiovisual translation. Our aim is to explore the way certain types of humour are translated from French into Romanian via subtitling of the comedy La ch’tite famille (English title: Family is Family), to identify the problems the translator encounters in the process of rendering humour in these audiovisual productions, to determine the existent solutions the translator can resort to in order to solve these problems. Rendering humour in audiovisual translation poses some challenges which are emphasised by the constraints specific of this domain and by the peculiarities of the type of audiovisual production under analysis. The transfer of humour from one language into another and its understanding in audiovisual translation can occur at nonverbal level (images, sounds and sound effects) and at verbal level (humourous expressions, wordplay) which are important elements in receiving and reproducing humour at intralinguistic and interlinguistic level. The semiotic content of the audiovisual production that contains four channels: verbal-auditory (dialogue, background noise, etc.), nonverbal-auditory (natural sounds, sound effects, music), verbalvisual (subtitling, any text that appears in the film like letters, books, newspapers, advertising, etc.) and nonverbal-visual (the composition of the image, the position and movement of video cameras, etc.) contribute to building the meaning and compel the translator to condense the elements transmitted in the message through a single dimension (the written text). Humour can be conditioned by the words that are used intentionally (wordplay) and unintentionally. Therefore, the mere substitution of these words with others like synonyms or equivalents is sometimes conducive to the loss of the humorous effect. The majority of the problems a translator may face also originate in sociocultural connotations. The strategies used by the translator in transferring humorous units of meaning are illustrated through examples from the French comedy Family is Family.Item TRADUCEREA NUMELOR DE PERSONAJE DIN DESENE ANIMATE: DINCOLO DE FRONTIERELE LINGVISTICE(CEP USM, 2023) Grădinaru, AngelaTraducerea numelor de personaje din desene animate reprezintă o provocare semnificativă, deoarece implică considerații lingvistice și culturale. Atunci când aduc conținut animat unui public global, creatorii se confruntă cu provocarea de a se asigura că numele rezonează corespunzător în diferite limbi și culturi. Acest proces depășește simpla conversie lingvistică, deoarece necesită o înțelegere nuanțată a variațiilor culturale și adaptabilitate fonetică. Traducătorii trebuie să atingă un echilibru între a rămâne fideli intenției inițiale a numelor personajelor și a se asigura că acestea pot fi identificate cu publicul țintă. Unele nume pot suferi modificări minore pentru a menține armonia fonetică sau pentru a transmite conotații culturale specifice. Traducerea numelor personajelor joacă un rol crucial în implicarea publicului, influențând modul în care spectatorii percep și se conectează cu lumea animată. Necesită o interacțiune delicată între acuratețea lingvistică și sensibilitatea culturală, sporind în cele din urmă experiența privitorului de a se transpune într-o altă lume/realitate și promovând un sentiment de familiaritate. Traducerea cu succes a numelor personajelor contribuie la atracția interculturală a desenelor animate, făcându-le accesibile și plăcute pentru diverse audiențe din întreaga lumeItem LES PROCÉDÉS DE TRANSFERT EN FRANÇAIS DES LOCUTIONS PHRASÉOLOGIQUES TIRÉES DES CONTES ROUMAINS(Editura USM, 2023) Grădinaru, AngelaArticolul de față reprezintă o analiză a procedeelor de traducere în limba franceză a locuțiunilor frazeologice preluate din poveștile Harap Alb și Punguța cu doi bani, scrise de Ion Creangă, și a dificultăților de traducere generate de aceste locuțiuni. Locuțiunile frazeologice își asumă un rol foarte important în procesul comunicativ al personajelor unei povești. Problema traducerii frazeologice constă în a le putea înțelege în ansamblu în limba sursă și a găsi echivalența în limba țintă. Chiar dacă franceza și româna au caracteristici înrudite care manifestă o dimensiune universală (definită de lingviști ca frazeologii universale), traducerea frazeologiei rămâne oproblemă complexă. Dificultățile impuse de îmbinările fixe de cuvinte vizează transferul de sens şi a valențelorexpresive. Așadar, cea mai mare dificultate nu o reprezintă cuvintele, unitățile de cuvinte, pentru care nu există unechivalent potrivit, ci realitățile la care se referă. Prin urmare, acest studiu va arăta calea traductologică valabilăpentru a găsi echivalente frazeologice prin aplicarea diferitelor tehnici de traducere ținând cont de particularitățileformale, semantice, stilistice, culturale și funcționale ale universului frazeologic.Item L’IMPLICITE COMME STRATÉGIE DISCURSIVE DANS LE DISCOURS PUBLICITAIRE(Editura USM, 2023) Grădinaru, AngelaThis article is dedicated to the study of the implicit as a discursive strategy in advertising discourse. Special attention is granted to functioning mechanisms of the implicit in the context of discursive interaction. An act of language is not always explicit and the intention underlying it is not always accessible, its meaning being always dependant on extra-linguistic factors (context, knowledge and interests of the interlocutors). Today what is said becomes less important than how it is said. What is not stated directly (the implicit contents) represents a major aspect of the communicational process sometimes able to state more and produce a stronger effect than an explicit message. The implicit phrase does not make the speaker liable directly for what s/he stated. Nowadays, in the advertising discourse, we are witnesses to a real art of manipulating the implicit based on innuendoes about the quality of the product which, in the event of a lack of proofs can be denied (I did not say that). At the same time, the implicit is inside and outside language, expressed or not. The speaker resorts to the implicit when, in the current communicative practices, there is not enough evidence to prove what is wanted to be said, when one hesitates to make direct remarks for which the speaker could be held liable. Innuendoes, allusions, the polyphonic dimension of messages are practiced in the advertising discourse. The implied contents can be classified into presupposed and understood. The direct correspondence: signified – signifier is almost always an illusion because the elements of an arbitrary system of conventions cannot provide an infinity of extra-linguistic circumstances through one-to-one equivalence.Item LA SPÉCIFICITÉ DE LA TRADUCTION DU TEXTE AGROALIMENTAIRE(CEP USM, 2023) Grădinaru, AngelaAcest articol tratează particularitățile pragmatico-semantice, stilistice, lexicale și de traducere ale textelor agroalimentare. Studiul textelor agroalimentare și terminologia agroalimentară prezintă implicit un interes atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic. Scopul acestui articol este de a atrage atenția publicului care utilizează materialul lingvistic în diverse situații asupra ambiguităților care pot apărea în înțelegerea și traducerea textelor agroalimentare, dificultăți legate adesea de migrațiile conceptuale. Limbajul agroalimentar se caracterizează printr-o varietate de teme și printr-un vocabular specific. Este un domeniu activ și dinamic care se îmbogățește din punct de vedere lingvistic aproape zilnic. Limbajul agroalimentar fiind asaltat de neologisme și împrumuturi care s-au infiltrat cândva în limbă au reușit în cele din urmă să se impună ca fenomene lingvistice și ca mijloc de îmbogățire a vocabularului. Se afirmă că decodificarea termenilor agroalimentari este o necesitate a comunicării agroalimentare atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic și o sursă de creativitate lexicală. Principalele probleme prezentate în articol sunt: problema sensului lexical și efectul sensului, probleme de cercetare interlingvistică - dificultățile și tehnicile de traducere a textelor agroalimentare.Item NUMELE PROPRIU ÎN TRADUCEREA AUDIOVIZUALĂ: A FACE CA LIMBA CELUILALT SĂ FIE ÎNȚELEASĂ ÎN PROPRIA LIMBĂ(CEP USM, 2022-04-14) Grădinaru, AngelaObiectivul principal al studiului este acela de a oferi o imagine globală asupra fenomenului traducerii numelor proprii și asupra tehnicilor de traducere aplicate de traducători. În opinia unor traductologi numele proprii nu ar trebui traduse. Traducerea audiovizuală oferă diverse dovezi ale posibilității și chiar necesității traducerii acestora. Majoritatea numelor proprii sunt traductibile și traduse. Există și nume proprii care pun probleme specifice de traducere dintr-o limbă în alta. Ne propunem să studiem modalitatea traducerii numele proprii în subtitrarea comediilor din limba franceză în limba română, tipologia eventualelor diferențe dintre forma din română și forma pe care o traduce, să sugerăm soluții pentru unificarea traducerii numelor proprii în limba română în procesul traducerii audiovizuale.Item L’APPROCHE PRAGMATIQUE DE L’ADJECTIF DANS LE TEXTE PUBLICITAIRE(CEP USM, 2018-10-26) Grădinaru, AngelaObiectul cercetării articolului îl constituie adjectivul în sloganul publicitar. Actualitatea și motivarea temei, valoarea ei teoretică și practică este determinată de prezența adjectivelor în textul publicitar. În acest context, ne propunem să analizăm rolul adjectivului în sloganele publicitare din punct de vedere pragmatic. Astfel, pentru realizarea scopului menționat, vom defini conceptul de publicitate, vom identifica tipurile de publicitate, vom analiza publicitatea ca act de comunicare, vom identifica particularitățile semantico-pragmatice ale sloganului publicitar, vom analiza rolul adjectivului în sloganul publicitar, vom determina tipurile de adjective utilizate în sloganele publicitare. Comunicarea publicitară constituie o sursă a creativității lexicale. Analiza acestui aspect se bazează pe un număr mare de exemple de sloganuri publicitare, care evidențiază rolul și actualizarea adjectivelor în textul publicitar, specificul funcționării adjectivului în textul publicitar și impactul adjectivelor potențial pragmatice asupra consumatorilor.Item ASPECTE DISCURSIV-PRAGMATICE ALE PLEDOARIEI ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ(CEP USM, 2017-03-18) Grădinaru, AngelaThe present study is a discursive-pragmatic approach to pleadings. The aim of the article resides in analysing the legal discourse (pleadings) from the perspective of communicative behaviours and the possibilities of combinations that derive from the interaction of the sender’s choices and coercions. The pleading is a well structured discourse which is presented in an original manner with the purpose of obtaining a desired result – manipulation of the audience. Hence, we analysed the role of argumentation and persuasion in creating a pleading, the fundamental elements of the pleading and the lawyer’s skills in drafting this type of legal discourse. The ability to transpose legal rules into words capable to influence the receiver of the act of communication is proof of the fact that pleading is an art.Item LES ASPECTS SEMANTICO-PRAGMATIQUES DU DISCOURS ELECTORAL(CEP USM, 2016-03-12) Grădinaru, AngelaThe article aims at analyzing the semantico-pragmatic aspects of the electoral discourse. The dynamic study of the electoral discourses is accomplished by means of different perspectives (linguistic, discoursive, pragmatic, semiotic, semantic, sociocultural). The electoral discourse has the purpose to legitimate its social and linguistic power, resorting to an authority that facilitates the persuasion of the electorate. The electoral communication strategies are no longer confined to traditional discursive resources and one constantly resorts to the image resources conveyed through media. Any electoral discourse has a huge impact on the public if it is produced by means of ideas, arguments, terms of public interest that are consequently presented in a direct, persuasive and even violent manner from the linguistic point of view. The relation of interdependence that arises between the elements of speech and image, contributed to shaping a strong tendency to use techniques characteristic of the electoral marketing.Item O INCURSIUNE ÎN ISTORIA TRADUCERII AUDIOVIZUALE(CEP USM, 2022-05-13) Grădinaru, AngelaThis article is a study of the emergence and evolution of audiovisual translation, a review of scholars from different countries who have laid the theoretical foundations of audiovisual translation as a subfield of Translation Studies. Some researchers are concerned with the translation process, the final product, the translators’ activity and the decisions they make in the process of audiovisual translation. Others study the transfer of meaning and expressive valences, convinced that the greatest difficulty does not reside in the words, the expressions, for which there is no adequate equivalent, but in the realities to which they refer. They consider that the purpose of audiovisual translation is to establish equivalence between the source and target language texts. Other researchers are interested in the specificities of dubbing and subtitling, believing that the product of translation is primarily intended for future viewers. Translating means creating an “equivalent” of the original film, i.e., a film, with the least possible distortion of the content of the original version. The translator decides which translation approach to follow and which translation strategies to use.
- «
- 1 (current)
- 2
- 3
- »