Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
9 results
Search Results
Item LIRISMUL CONTEMPLATIV AL PROZEI LUI LUCIAN BLAGA. HRONICUL ȘI CÂNTECUL VÂRSTELOR, LUNTREA LUI CARON(CEP USM, 2024-10-25) Gabura, CarolinaThe contemplative lyricism in Lucian Blaga's prose derives from the emotional-psychological structure of the narrator who shows a predilection for contemplation, which opens his access to existential miracles and allows him visions beyond the phenomenal world in its secret manifestations. Blaga's narrators, constituting bookish alter-egos of L. Blaga, through which he fictionalizes his empirical identity, have the vocation of doubling, perceiving reality through different optics: of the child and the adult, of the „chronicler” and the poet. Hence the alternation of different regimes that individualize the homodiegetic narrative model explored by the author.Item RESURSELE LIRICIZANTE ALE VOCII ÎN NARAȚIUNEA HOMODIEGETICĂ(CEP USM, 2024) Gabura, CarolinaThe article includes several dissociations of the narrative voice as a constitutive factor of the lyric regime in the homodiegetic narrative. Following the contribution of scholars M. Bal, J.-M. Barberis, G. Konopczynski when delimiting the constituents of the voice on the linguistic level, I extended the valorization of this notion also on the narrative level, analyzing some of its essential components: pauses, tempo, timbre. I established that the relevance of study of the voice within the homodiegetic lyric regime resides in the fact that it is instituted by a personal self, endowed with a voice that “speaks”, in a certain way, the narrated contents, therefore I elucidated the properties of the narrative voice, proving that in the prose of M. Sadoveanu, L Blaga, Z. Stancu, M. Drumeș, they contribute to maintaining the lyrical narrative regime. We also observed the connection between the narrative regime and the text, revealing the fact that the lyricization of the homodiegetic narrative regime, for example, is signaled, in the text plane, by different graphic signs (suspension points, pause line, etc.).Item RAPORTUL POETIC/POETICITATE – LIRISM. CÂTEVA DISOCIERI(CEP USM, 2024) Gabura, CarolinaThe article includes several dissociations of the poetic/poeticity - lyricism relationship, aiming, as a central objective, to elucidate the distinctiveness of these concepts, but also the relationships between them. In this order of ideas, Dufrenne’s theory about the universal character of the poetic is updated. Also, the relationship between poeticity and literariness is dissociated, insisting on their equivalence, as it emerges from the studies of P. Verlaine, J. Burgos, H. Friedrich, R. Zafiu. Lyricism is interpreted as a condition of all literature (A. Marino), being also defined in relation to the lyrical genre (M. Călinescu) or poetry (I. Mavrodin). However, no matter what field it refers to, lyricism is the expression of the affective fluctuations of the creative self, of its feelings and experiences. A conclusion of this research resides in the fact that lyricism represents a narrower category than poetics and is therefore not reducible to it. Diverse in their structure and scope, poetics and lyricism are inseparable, manifesting, often, one through the other, lyricism - as a component part of the poetic, the poetic - as a way of intensifying the lyricism.Item NARATORI ȘI REGIMURI NARATIVE(CEP USM, 2022) Gabura, CarolinaRegimul narativ este un ansamblu de convenții și de reguli care, organizându-se ierarhic, într-un sistem, determină codul narativ și, în același timp, o manieră specifică de enunțare. Naratorul și discursul său sunt, indiscutabil, niște con- venții fundamentale pentru instituirea regimului narativ heterodiegetic ori homodiegetic. Regimul heterodiegetic este instaurat de un narator heterodiegetic, care prezintă lumea romanescă din perspectiva din „spate” și/ori din „afară”, re- prezentând un centru de orientare pentru cititor. Regimul homodiegetic este instituit de un „eu” homodiegetic care în cadrul acțiunii are rol de protagonist, martor ori reporter al ceea ce se narează și care reflectă evenimentele din perspec- tiva „odată cu”. În acest fel, în dependență de rolul naratorului în acțiune, centrul de orientare se situează diferit, ceea ce atribuie regimului narativ un specific aparte.Item DIMENSIUNI ALE REGIMULUI NARATIV LIRIC(CEP USM, 2022-11-10) Gabura, CarolinaItem STRATEGII ALE SINTAXEI IMAGINARULUI ÎN PROZA LIRICO-POETICĂ(CEP USM, 2022) Gabura, CarolinaÎn acest articol, sunt prezentate câteva strategii ale sintaxei imaginarului utilizate în proza lirico-poetică: organizarea circulară și în constelație a imaginilor-cheie, reluarea la distanță a anumitor unități configurative, în urma căreia se articulează imagini simbolice iradiindsemnificații, dar și emoții, trăiri care se propulsează în valuri;asocierea faptelor, acțiunilor personajelor secvențelor descriptive ce pun în relief trăirile lor, subordonarea seriilor imagistice din narațiune unei imagini centrale. Valorificarea acestor strategii e reperată pe texte-suport din proza lui Ion Druță, M. Sadoveanu, Z. Stancu.Item PARTICULARITĂŢI ALE LIRICIZĂRII REGIMULUI NARATIV ÎN PROZA LUI M. ELIADE (MAITREYI, NUNTA ÎN CER)(CEP USM, 2014) Gabura, CarolinaItem CONSTRUCŢIA IDENTITARĂ A NARATORULUI ŞI LIRICIZAREA REGIMULUI NARATIV ÎN CRAII DE CURTEA-VECHE DE M. CARAGIALE(CEP USM, 2019) Gabura, CarolinaRegimul narativ liric își definește statutul în virtutea câtorva factori fun- damentali: poeticitatea perspectivei și a imaginarului, organizarea sintactică a discursu- lui, factura emoțional-psihologică a locutorului ș.a. În romanul craii de curtea-Veche de Matei Caragiale, liricizarea regimului homodiegetic se datorează, în mare măsură, interiorității afective a naratorului, reflectată spectaculos în narațiune. Povestitorul reali- zează câteva evocări lirice, pretext pentru a plonja în reverie și iluzie. Aceste evocări sunt făcute prin prisma personajelor, niște proiecții ale alterității eului narator, prin intermediul cărora se dezvăluie interioritatea povestitoului însuși, cu vădite disponibilități lirice.Item ROLUL SINTAXEI POETICE LA LIRICIZAREA REGIMULUI NARATIV HETERODIEGETIC(CEP USM, 2020) Gabura, CarolinaIn proza lirică, naratorul nu doar comunică un conținut narativ, ci, îndeosebi, se comunică, subordonând trăirilor, pasiunilor, sentimentelor sale faptul narat. Evident, naratorul homodiegetic, în puterea statutului său, are posibilități mai mari de a-și exprima interioritatea afectivă, aplecându-se asupra propriului eu, asupra propriilor reprezentări lăuntrice. În opoziție cu acesta, naratorul heterodiegetic, fiind impersonal și anonim, e lipsit de viață interioară; totuși, prin inter-mediul câtorva strategii eficiente, el simulează impresii, trăiri, emoții, configurându-și astfel o identitate mai mult sau mai puțin lirică.Enunțătorul heterodiegetic din proza lirică încalcă adeseori legitățile sintactice firești unei limbi, aplicându-le după bunul plac, instituind astfel un regim specific de spunere. Devierile de la sintaxa normativă operate de narator se înscriu, în principal, canoanelor sintaxei poetetice. Subordonată regimului narativ instituit de narator, aceasta permite propulsarea în narațiune a unui flux continuu de lirism și-i scoate în relief identitatea lirică. Faptul e posibil datorită utilizării diverselor figuri sintactice, cele mai frecvente fiind cele de repetiție.