2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
10 results
Search Results
Item DETECTAREA ȘTIINȚIFICĂ A CONDUITEI SIMULATE: UTILIIZAREA TEHNICII POLIGRAF(CEP USM, 2020) Grama, MarianaSimulated behaviour of human beings was always one of the areas of interest for criminal law studies. Detection of this type of behaviour continues to be one of the focus of nowadays scientists. Lie detector (polygraph) has been created as a tool for finding the truth in order to establish the guiltiness or the innocence of the person in a criminal trial. In Moldova, the Law no. 269 on application of polygraph testing was adopted in 2008.Item VINOVĂŢIA ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR DE LUARE DE MITĂ ȘI DE DARE DE MITĂ(2021) Brînza, CristianÎn prezentul articol noțiunea de vinovăție este analizată sub aspect de semn constitutiv al laturii subiective a infracțiunilor prevăzute la art. 333 și 334 din Codul penal al Republicii Moldova, care stabilesc răspunderea pentru luarea de mită și, respectiv, pentru darea de mită. În rezultat, au fost stabilite forma, tipul și conţinutul vinovăției în cazul săvârșirii acestor infracţiuni. S-a demonstrat că infracțiunile prevăzute la art. 333 și 334 din Codul penal al Republicii Moldova sunt săvârșite cu intenție. În aceste cazuri este exclusă forma imprudentă a vinovăției. S-a argumentat că infracțiunile de luare de mită și de dare de mită sunt comise cu intenție directă. În ipoteza acestor infracțiuni se exclude intenția indirectă. Nu în ultimul rând, a fost determinat factorul intelectiv și factorul volitiv al intenției directe manifestate în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 333 și 334 din Codul penal al Republicii Moldova. Pentru a se obține aceste rezultate, au fost studiate actele oficiale relevante care se aplică în Republica Moldova, actele internaționale în materie, precum și doctrina penală de specialitate. Concluziile formulate în studiul de față sunt susceptibile de aplicare în activitatea practică, precum și în procesul de instruire.Item LATURA SUbIECTIVĂ A INFRACȚIUNII PREVĂZUTE LA ART. 307 CP RM(CEP USM, 2020) Botnarenco, DorinThis article is dedicated for the analyses of the subjective side of the offence established in art. 307 Criminal code of the Republic of Moldova in the light of it’s elements: culpability, purpose, motive. The above-mentioned offence can be committed only by direct intention. The purpose and the motive of this offence are not relevant for the qualification of the deed.Item DETECTAREA ȘTIINȚIFICĂ A CONDUITEI SIMULATE: UTILIIZAREA TEHNICII POLIGRAF(CEP USM, 2020) Grama, MarianaSimulated behaviour of human beings was always one of the areas of interest for criminal law studies. Detection of this type of behaviour continues to be one of the focus of nowadays scientists. Lie detector (polygraph) has been created as a tool for finding the truth in order to establish the guiltiness or the innocence of the person in a criminal trial. In Moldova, the Law no. 269 on application of polygraph testing was adopted in 2008.Item EROAREA ȘI IMPORTANȚA EI LA CALIFICAREA INFRACȚIUNILOR(CEP USM, 2021) Copeţchi, StanislavÎn prezentul studiu este supusă examinării eroarea de fapt și eroarea de drept. Este efectuat un studiu comparativ în materia erorii. Sunt formulate unele reguli de calificare în funcție de tipul erorii de fapt admise de făptuitor în procesul săvârșirii infracțiunii. Se subliniază că eroarea de fapt trebuie deosebită de infracțiunea săvârșită din imprudență. În special, eroarea nu trebuie confundată cu neglijența criminală. În cazul erorii de fapt, la calificare are relevanță doar eroarea asupra împrejurărilor ce formează semne ale componenței de infracțiune. În contrast, eroarea față de împrejurările care nu sunt atribuite la cercul semnelor componenței de infracțiune nu interesează la calificarea infracțiunilor. Eroarea poate fi identificată, în special, în raport cu: a) semnele ce caracterizează obiectul infracțiunii și b) semnele ce caracterizează latura obiectivă a infracțiunii.Item CAZUL FORTUIT ȘI STAREA DE EXTREMĂ NECESITATE ÎN CONTEXTUL INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA art.264 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2019) Postovanu, NicolaeTragerea la răspundere penală pentru fapta săvârşită fără vinovăţie ar avea ca efect incriminarea obiectivă și ar veni în contradicție cu principiul caracterului personal al răspunderii penale, stabilit la art.6 CP RM. În cazul infracțiunilor cu componență formală, prezența obligativității de a conștientiza caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale (criteriul obiectiv al neglijenței) și prezența posibilității de a conștientiza caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale (criteriul subiectiv al neglijenței) este ceea ce deosebește neglijența de fapta săvârşită fără vinovăţie. În cazul infracțiunilor cu componență materială, prezența obligativității de a prevedea survenirea urmărilor prejudiciabile (criteriul obiectiv al neglijenței) și prezența posibilității de a prevedea survenirea urmărilor prejudiciabile (criteriul subiectiv al neglijenței) este ceea ce deosebește neglijența de fapta săvârşită fără vinovăţie. În cazul neglijenței sunt prezente ambele aceste criterii. În cazul faptei săvârşite fără vinovăţie, lipsește fie criteriul obiectiv al neglijenței, fie criteriul subiectiv al neglijenței, fie ambele aceste criterii. În cazul săvârșirii faptei în stare de extremă necesitate nu putem vorbi despre lipsa vinovăției. Articolul 20 CP RM nu este o normă generală pentru art.38 CP RM. Vinovăția în cazul săvârșirii faptei în stare de extremă necesitate se poate exprima fie în intenție, fie în imprudență concretizată în încredere exagerată.Item CONȚINUTUL VINOVĂȚIEI ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA art.264 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2019) Postovanu, NicolaePentru a fi considerată infracțiune, fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală trebuie să fie săvârșită cu vinovăție. Altfel spus, făptuitorul poate fi tras la răspundere penală doar pentru fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile în privința cărora a fost stabilită vinovăția lui. În art.264 CP RM este specificată imprudența față de urmările prejudiciabile exprimate în vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii. În același timp, lipsește orice mențiune cu privire la atitudinea făptuitorului față de fapta prejudiciabilă prevăzută la art.264 CP RM – încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport. Articolul 19 CP RM nu caracterizează conținutul vinovăției în cazul infracțiunilor prevăzute la art.264 CP RM. În esență, infracțiunile prevăzute la art.264 CP RM trebuie considerate infracțiuni săvârșite din imprudență. Săvârșirea de către aceeași persoană (aceleași persoane), în același timp, a faptelor prevăzute la art.228, 235-244 din Codul contravențional și a faptelor prevăzute la art.149 sau la art.157 CP RM are ca efect însumarea pericolului social al acestor fapte și „fuzionarea” lor într-un produs calitativ nou, și anume – în infracțiunile prevăzute la art.264 CP RM. În cazul infracțiunilor prevăzute la art.264 CP RM, conținutul vinovăției include intenția sau imprudența față de fapta prejudiciabilă și doar imprudența față de urmările prejudiciabile.Item ELEMENTUL SUBIECTIV AL SPĂLĂRII BANILOR(CEP USM, 2018) Strulea, MariaFiind o infracțiune pentru care scopul, ca semn al laturii subiective, este expres prevăzut de legiuitor, spălarea banilor se comite cu intenție directă. Totodată, spălarea banilor, fiind delictum subsequens, are ca obiect material produsul unei infracțiunii principale/predicat, față de care se aplică modalitățile normative ale faptei prevăzute la art.243 alin.(1)CP RM. Se ridică întrebarea : care ar trebui să fie elementul intelectiv al vinovăției autorului spălării banilor în cazul în care el nu a participat la săvârșirea infracțiunii predicat? Or, spre deosebire de alte legislații penale, legea penală a Republicii Moldova nu distinge dacă autorul spălării banilor este sau nu autor la infracțiunea predicat.Item LATURA SUBIECTIVĂ A INFRACȚIUNILOR DE NEGLIJENȚĂ ÎN SERVICIU (art.329 din Codul Penal )(2017) Serbinov, IgorIn articolul de față se accentuează că, în contextul infracțiunilor prevăzute la art.329 CP RM, are importanță atât atitudinea psihică a făptuitorului față de fapta prejudiciabilă, cât și atitudinea psihică a făptuitorului în raport cu urmările prejudiciabile. Se arată că nu este cu putință ca făptuitorul să manifeste intenție față de fapta prejudiciabilă sau urmările prejudiciabile prevăzute la art.329 CP RM. Este argumentat de ce atitudinea psihică a făptuitorului, în raport cu urmările prejudiciabile, nu poate fi considerat un criteriu suficient pentru a delimita infracțiunile prevăzute la art.329 CP RM de cele prevăzute la art.327 CP RM. Se relevă: nu se poate susține că, după abrogarea art.331 CP RM, incriminarea faptei de refuz de a îndeplini legea a continuat în art.329 CP RM. Se ajunge la concluzia că infracțiunile, prevăzute la art.329 CP RM, nu pot fi infracțiuni prelungite. Însă ele pot fi infracțiuni continue.Item DIMINUAREA SAU ABOLIREA DISCERNĂMÂNTULUI CA EFECT AL INTOXICAŢIEI CU ALCOOL SAU CU ALTE SUBSTANŢE STUPEFIANTE: PERSPECTIVĂ JURIDICO-PENALĂ(CEP USM, 2014) Botnaru, StelaÎn cadrul acestui demers șttiinţific s-a efectuat o analiză temeinică a stării de intoxicaţie ca efect al consumului de alcool sau al altor substanţe stupefiante din perspectivă juridico-penală. În special, a fost explicată natura juridico-penală a ebrietăţii fiziologice, precum şi a tulburărilor psihice apărute pe fundalul consumului de alcool sau al altor stupefiante, ca fiind cauze care păstrează, exclud sau diminuează discernământul persoanei care a comis fapta prejudiciabilă. Folosind diverse metode ştiinţifice, autorul a efectuat o abordare nouă a intoxicaţiei, ceea ce a permis fundamentarea unui concept original cu privire la particularităţile ăpunderii penale a persoanelor care au comis fapte prejudiciabile cu discernământ păstrat, precum şi a persoanelor cu discernământ diminuat sau chiar abolit în urma intoxicaţiei cu alcool sau cu alte substanţe. Pentru confirmarea propriei poziţii, autorul a purces la abordare amultidisciplinară (drept penal şi psihiatrie) a obiectului de cercetare. Pe cale de consecinţă, sunt propuse spre implementare practică anumite explicaţii teoretice de înaltă valoare.