2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
4 results
Search Results
Item ASPECTE PSIHOLOGICE ALE ATITUDINII ȘI COMPORTAMENTULUI PERSOANELOR VÂRSTNICE FAȚĂ DE SERVICIILE MEDICO-SOCIO-COMUNITARE(CEP USM, 2022-11-29) Popescu, Monica-AndreeaVârsta a treia reprezintă un proces de adaptare la schimbările survenite odată cu îmbătrânirea, schimbări de ordin medical, social și comunitar. Nevoile acestora sunt satisfăcute cu ajutorul serviciilor de suport oferite acestor categorii de persoane, iar îmbătrânirea devine un proces sănătos atunci când bătrânii sunt proactivi în accesarea serviciilor ce le sunt destinate și au o atitudine pozitivă față de persoanele care îi îngrijesc și față de aceste servicii.Item INFLUENȚA STADIULUI VÂRSTEI A TREIA ASUPRA SCHEMELOR COGNITIVE LA VÂRSTNICI(CEP USM, 2024) Popescu, Monica-AndreeaThe present research is aimed at identifying the psychological factors that determine the extent to which the elderly approach the changes that occur with aging. Thus, the peculiarities of early maladaptive cognitive schemes at different stages of the third age and possible differences in their manifestation are investigated. The group of subjects was 174 people over 65 years of age, men and women, who live at home and in residential centers in Iassi. Two research instruments were used, namely the “Mini Test for Mental State Examination - MMSE” in order to exclude subjects with cognitive impairment, those with severe consequences after a stroke, severe hearing impairment and the “Young Cognitive Schema Questionnaire-YSQS3”, to measure the “early maladaptive cognitive schemas” dimension. Finally, signifcant differences were obtained between the 3 stages of the third age regarding the manifestation of cognitive schemes.Item TEORIILE PSIHOLOGICE ALE ÎMBĂTRÂNIRII(CEP USM, 2022) Potâng, Angela; Popescu, Monica-AndreeaVârsta a treia reprezintă vârsta transformărilor de ordin medical, profesional, social și familial și care impactează individul la nivel psihologic, cu efecte directe asupra comportamentului, cogniției și afectului. Solicitările de readaptare și restructurare uneori depășesc capacitatea vârstnicului de a le face față cu succes și astfel ecoul se observă în modul în care bătrânul relaționează cu persoanele din mediul său de proveniență, în atitudinea față de propria persoană, neglijându-se și pierzându-și speranța în mai bine. La nivel emoțional, bătrânul devine anxios, depresiv, iar la nivel fizic se ajunge la diferite tulburări psihologice, precum demența, delirul, depresia. Vârstnicii care sunt rezilienți și dețin strategii de coping adaptative au parte de o îmbătrânire de succes și manifestă o stare de bine psihologică.Item CRIZA VÂRSTEI A TREIA: PROBLEME ȘI SOLUȚII(CEP USM, 2018) Salcuțan, LilianaProcesul de tranziţie la economia de piaţă a amplificat şi a aprofundat şi mai mult problemele socioeconomice, inclusiv: s-a înrăutăţit cu mult nivelul de trai al populaţiei, au apărut fenomenele sărăcie, şomajul latent, diferenţierea socială a devenit mai accentuată, s-au înrăutăţit condiţiile locative, s-a redus accesul la serviciile medicale, educaţionale şi sociale etc., probleme care, la rândul lor, au influenţat negativ procesele demografice. Ca proces individualizat, îmbătrânirea este un concept care include schimbările fizice ale organismului uman după viața adultă, schimbările psihologice produse individual și capacitățile mintale, precum și schimbările modului în care persoana este percepută în societate, în ceea ce așteaptă ea și în ceea ce se așteaptă de la ea, fiind astfel un fenomen multidimensional, afectând persoana din punct de vedere biologic, psihologic, social. Procesul îmbătrânirii este rezultatul unor fenomene complexe ce imprimă modificări continue şi ireversibile în structura organismului, care în a doua jumătate a vieţii antrenează o scădere a capacităţii de adaptare a individului la mediu printr-o creştere a sensibilităţii şi vulnerabilităţii acestuia faţă de factorii perturbatori ai mediului social. Asocierea proceselor naturale de involuţie cu bolile cronice creează apariţia unor probleme relaționale și familiale deficitare pentru acestea, transformându-le în una dintre grupele de risc cel mai sporit de îmbolnăvire, cauzate fiind de incapacitatea de a se adapta schimbărilor vieţii sociale, lucru adesea manifestat prin criza vârstei a treia. Scopul acestui articol este de a identifica particularitățile psihosociale ale crizei vârstei a treia, fiind propuse metode practice de lucru: pregătirea cetățenilor pentru procesul pensionării, consilierea individuală și de grup a persoanelor care au fost absorbite de viața profesională sau familială, ceea ce nu le-a permis să-și reactualizeze propria personalitate. În practica asistențială, aceste tehnici nu pot fi realizate, cauza fiind nedorința și nepregătirea profesioniștilor pentru a lucra cu persoanele vârstnice, care devin în ultimul timp unul dintre grupurile cele mai numeroase. În concluzie vom menționa că unii vârstnici, nefiind pregătiți de a se pensiona, pășesc în acest stadiu încrezuți, nefiind susținuți de nimeni, iar alții au nevoie de îndrumarea profesioniștilor (psihologi, asistenți sociali profesioniști) pentru a reduce criza vârstei a treia.