2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13407
Browse
6 results
Search Results
Item Textul vechi românesc: dimensiuni civilizatoare [Articol](CEP USM, 2025-05-22) Korolevski, SvetlanaResuscitarea interesului pentru cartea veche românească rămâne un subiect deschis spre care, probabil, nu e niciodată suficient să ne canalizăm atenția, autor și text revendicând și generând, deopotrivă, alte și alte interpretări. Vechile scrieri laice sau bisericești (cronici, cărți populare, traduceri etc.) înglobează/ reliefează/ distilează timpuri și epoci, înălțări și căderi, tipare de comportament memorabile, care incită și astăzi, motivându-ne să revenim, să recapitulăm, în efortul continuu de regăsire/ edificare a propriei identități. A b e c e d a r și reazem sufletesc au însemnat scrierile aurorale pentru cohorte de cititori, de-a lungul secolelor, din ele inspirându-se, prin ele verificându-se, la ele revenind, din timp în timp, oamenii de litere și prețuitorii de istorie a neamului. Nucleu esențializat al devenirii și al edificării noastre cultural/ civilizatoare, cartea veche românească se cuvine readusă pe masa de citire (a tinerelor generații implicit), ca un exercițiu probant de memorie și demnitate.Item Memorie identitară şi mecanisme de rezistenţă în societatea totalitară (“O progenitură duşmană” de Nicolae Negru) [Articol](CEP USM, 2025-05-22) Ivanov, ConstantinNe propunem în cele ce urmează să analizăm o problemă dureroasă din spațiul basarabean, și anume drama deportărilor și formele de rezistență a individului în societatea totalitară. În acest sens, vom examina mărturia reflectată în cartea O progenitură dușmană de Nicolae Negru, care reprezintă un recurs la memorie despre drama deportărilor din Basarabia. Autorul reconstituie, într-un stil docudramatic, experiențele familiei sale deportate în Siberia, expunând impactul ideologic și geopolitic asupra copilăriei sale. Scriitura îmbină realismul dur cu reflecții emotive, evidențiind ruptura identitară și stigmatizarea socială trăită de basarabeni. Naratorul ia rolul unui bunic povestitor, construind un dialog intergenerațional sincer și profund. În esență, cartea demască mecanismele represive ale regimului sovietic, evidențiind subtilitățile prin care propaganda manipula conștiințele și încerca să anihileze identitatea națională. Astfel, vorbind pe marginea acestei mărturii și păstrând totodată analiza noastră în limitele cadrului textual, am reușit să evidențiem ruptura identitară și mecanismele prin care s-a format un val de rezistență, pentru că așa cum un singur individ și-a asumat o luptă solitară cu sistemul, acest avânt s-a multiplicat la un moment dat, iar sistemul a început să dea fisuri. De aceea am considerat oportun să vorbim de această mărturie a lui Nicolae Negru, având în același timp și sarcina de-a valorifica acest text.Item Aspecte ale memoriei autobiografice în jurnalul lui Constantin Cheianu [Articol](CEP USM, 2025-05-22) Sorocean, IngaÎn jurnalul său, „M-a făcut mama existențialist: jurnal, memorii, confesiuni”, apărut în 2025, la Editura Cartier, Constantin Cheianu oferă un spațiu generos amintirilor prin care prezentul se interconectează cu trecutul, redefinind imaginea de sine a personajului diaristic în timp și spațiu. Anume îmbinarea discursului confesiv cu cel memorialistic ne-a permis o abordare a textului din perspectiva memoriei autobiografice, înțeleasă ca proces de reconstrucție a evenimentelor vieții care facilitează înțelegerea sinelui. Am urmărit atât conținutul episoadelor rememorate, cât și dinamica amintirilor traumatice, pentru a surprinde efectele acestora asupra imaginii de sine a personajului diaristic.Item IOAN POPOVICI-BĂNĂȚEANUL: IDENTITATE, NAȚIONAL, TRANSNAȚIONAL. IMAGOTIPURI ȘI IMAGINAR SOCIAL(Editura USM, 2023) Badea, DeliaLiving in the Banat county, which belonged to the Austro-Hungarian Empire, during a regime which seriously influenced the Banat Romanians’ status, Ioan Popovici wrote a prose where the relationship with the other is not only interesting, but also complicated. As a result, the frontiers between identity and national, on the one hand, nationalism and xenophoby, on the other hand, are often fragile. Starting from a biography characterized by uprootedness, exclusions and alienations, our approach aims to present the mechanisms which have led to the creation of the social imaginary in Ioan Popovici- Bănățeanul’s prose, caused by various geopolitical, cultural or mentality circumstances, constantly observed by the narrative discourse.Item SCRIITORUL ȘI PUTEREA: STRATEGII DE CONSTRUCȚIE A IDENTITĂȚII ÎN VOLUMUL DE PROZĂ DOCUMENTARĂ „EU ȘI LUMEA”, DE ALEXEI MARINAT(Editura USM, 2023) Sorocean, IngaAutoarea își propune abordarea identității personajului din volumul Eu și lumea de Alexei Marinat din perspectiva construirii și reconstruirii sinelui în raport cu Puterea totalitară, aducând în discuție și o potențială criză generată de dezacordul dintre identitatea impusă de Puterea politică și propriile valori. Va fi analizată relația dintre personajul de jurnal, implicit cel din fragmentele de proză documentară – ipostaze narative care se identifică cu A. Marinat și articulează traiectoria destinului uman și literar al scriitorului, și Puterea totalitară, reacțiile scriitorului în devenire la proiectul identitar impus de sistem și consecințele presiunii politice asupra profilului moral al acestuia. Astfel, studiul oferă o perspectivă amplă asupra semnificației Puterii, privită, pe de o parte, ca forță diabolică și, pe de altă parte, ca „rău necesar” care fortifică, involuntar, fundamentul identitar al personajului-scriitor, ceea ce oglindește un caz de rezistență politică în care puterea aparține, indubitabil, personajului-scriitor A. Marinat.Item „JURNALUL UNUI SCRIITOR (1972-2012)” DE NICOLAE ESINENCU: REPERE IDENTITARE ALE PERSONAJULUI DIARISTIC(ProLibra, 2022) Sorocean, Inga“A writer’s diary (1972-2012)” by Nicolae Esinencu represents an interesting case of (re)construction of the self and essential self-definition in relation to external (social, literary, political) and internal (crises, anguish, revelations) events. We will follow in the writing the key defining identity markers for the diary character, this narrative self par excellence, from the effort to relive the “first self” related to the symbol of the parental home and the emblematic figures of the parents in the first chapter of the diary, to the attempts of autoscopy and disclosure of the essential self that stems from a reflexive consciousness bent on understanding the world and preoccupied with the national drama (the struggle for the Romanian language, the Latin script, the exit from the administrative tutelage of the Moscow Writers’ Union). Besides these, we will also discover the internal dialogue, the inner turmoil in the later chapters, which configure a search for the essences of the writer in a conflicting relationship with time.