„JURNALUL UNUI SCRIITOR (1972-2012)” DE NICOLAE ESINENCU: REPERE IDENTITARE ALE PERSONAJULUI DIARISTIC

Abstract

“A writer’s diary (1972-2012)” by Nicolae Esinencu represents an interesting case of (re)construction of the self and essential self-definition in relation to external (social, literary, political) and internal (crises, anguish, revelations) events. We will follow in the writing the key defining identity markers for the diary character, this narrative self par excellence, from the effort to relive the “first self” related to the symbol of the parental home and the emblematic figures of the parents in the first chapter of the diary, to the attempts of autoscopy and disclosure of the essential self that stems from a reflexive consciousness bent on understanding the world and preoccupied with the national drama (the struggle for the Romanian language, the Latin script, the exit from the administrative tutelage of the Moscow Writers’ Union). Besides these, we will also discover the internal dialogue, the inner turmoil in the later chapters, which configure a search for the essences of the writer in a conflicting relationship with time.„Jurnalul unui scriitor (1972-2012)” de Nicolae Esinencu reprezintă un caz interesant de (re)construire a sinelui și de autodefinire ființială în raport cu evenimentele exterioare (sociale, literare, politice) și cu cele interioare (crize, angoase, revelații). Vom urmări identificarea reperelor identitare definitorii pentru personajul diaristic, acest sine narativ prin excelență, de la efortul de retrăire a „primului sine” raportat la simbolul casei părintești, al figurilor emblematice ale părinților din primul capitol al jurnalului, până la încercările de autoscopie și de dezvăluire a sinelui esențial care decurge dintr-o conștiință reflexivă aplecată asupra înțelegerii 235 lumii și preocupată de drama națională (lupta pentru limba română, grafia latină, ieșirea de sub tutela administrativă a Uniunii Scriitorilor de la Moscova). Vom insista și asupra dialogului intern, a frământărilor interioare din capitolele ulterioare, care configurează o căutare a esențelor scriitorului aflat într-o relație conflictuală cu timpul