2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
8 results
Search Results
Item Capcanele gramaticale într-o traducere literară: studiu comparativ-contrastiv (în baza traducerilor operei lui Spiridon Vangheli)(CEP USM, 2024) Zbanț, Ludmila; Duca, Valeria; Gaibu, Natalia; Moțpan, Carolina; Vîntu, OleseaÎn teoria traducerii se pune accentul pe aportul semanticii lexicale la constituirea sensului unui mesaj. Totuși, este important ținut cont de rolul informației gramaticale care operează cu unități semantizate indispensabile pentru exprimarea sensului unui enunț. În căutarea inventarului de resurse de care dispun diverse limbi pentru a exprima enunțuri asemănătoare, se conturează o sistematicitate implicită care se materializează printr-un șir de echivalențe cu un caracter lexical și gramatical. În prezenta cercetare, grupul de autori își propune un studiu comparat și contrastiv al modului în care sunt soluționate o serie de probleme gramaticale în traducerea literară, mai exact în opera scrisă de către Spiridon Vangheli pentru copii și tradusă în mai multe limbi. Încercăm să scoatem la suprafață unele capcane gramaticale care apar în diverse circumstanțe, de exemplu, atunci când ne confruntăm cu problema temporalității sau cea de aspect, adică stare exprimată de verb, spre deosebire de timp; ne referim la modul de utilizare a pronumelui personal, deoarece este știut că limbile sunt departe de a fi uniforme în subdiviziunea pronumelor personale etc. Totodată, analizăm efectele semantice generate de o construcție sintactică în contextul unei traduceri. În atare situații este necesară o atenție deosebită la problemele paralelismelor sintactice, a formei pasive sau a focalizării acțiunii, mai exact, este vorba despre următoarele aspecte: rolul topicii componentelor frazei în limbile engleză, franceză, germană și italiană comparativ cu limba română. Nu sunt trecute cu vederea efectele rezultate din utilizarea contextuală a punctuației în original și în versiunile traduse.Item STILISTICA TRADUCERILOR LITERARE: ALBERTO MORAVIA(CEP USM, 2024) Porumb, TatianaAcest articol reprezintă un studiu contrastiv al culegerii de povestiri Racconti romani prin prisma traducerilor existente în spațiul basarabean în limba română. Lucrarea Racconti romani sau în traducere „Povestiri din Roma” a fost publicată de Alberto Moravia în 1954. Studiul ne-a permis evaluarea traducerilor din perspectiva fidelităţii transpunerii unui text dintr-o limbă în alta cu mijloacele lingvostilistice folosite de traducător, a strategiei adoptate de fiecare traducător în parte, dar și identificarea dificultăților ce apar în procesul de traducere, determinarea tehnicilor de traducere în transmiterea mesajului autorului către publicul țintă. Dificultățile majore de traducere care au fost determinate sunt de ordin stilistic, lexical, fonetic și sintactic.Item DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ A TERMINOLOGIEI DIN DOMENIUL ARHITECTURII ÎN BAZA ROMANULUI ÎNGERI ȘI DEMONI DE DAN BROWN(CEP USM, 2024) Grădinaru, AngelaAcest articol reprezintă un studiu al aspectelor semantico-pragmatice a terminologiei din domeniul arhitecturii în baza romanului Îngeri și demoni de Dan Brown. Terminologia din domeniul arhitecturii care predomină în lexicul romanului, reprezintă o dificultate în procesul de comprehensiune, de receptare a mesjului și de traducere. Prin urmare, atât cititorul, cât și traducătorul se confruntă cu un număr mare de termeni specializați pe care, în anumite situații, nu îi pot decoda și traduce corect. Unii termeni din domeniul arhitecturii sunt utilizați de către autor în scopuri stilistice pentru a crea o imagine artistică deosebită. Menționăm, astfel, rolul contextului care poate dezambiguiza mesajul dar și competențele lingvistice, disciplinare ale cititorului, traducătorului în receptarea și comprehensiunea mesajului. Decodarea termenilor constituie o necesitate a comunicării atât la nivel intralingual cât și interlingual.Item EFECTELE PRAGMATICE ȘI INTERCULTURALE ALE FUNCȚIONĂRII TERMENILOR DIN DOMENIUL GASTRONOMIEI ÎN TEXTUL LITERAR (ÎN ROMANUL LUI MICHEL HOUELLEBECQ „SÉROTONINE” ȘI ÎN TRADUCEREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ)(CEP USM, 2023) Zbanț, LudmilaSubiectul propus în comunicarea noastră, bazat pe romanul „Sérotonine” de Michel Houellebecq, are în centru examinarea efectelor pragmatice de ordin cultural, istoric, spațial ș.a. rezultate din conlucrarea într-un text literar a două tipuri de informații: estetică și specializată. În contextul traducerii, o atare co-funcționare pune în evidență efortul dublat sau chiar triplat al traducătorului în intenția de a păstra în textul tradus cele mai fine nuanțe ale interferențelor de conținut literar-specializat și ale efectelor produse asupra destinatarului originalului în vederea transmiterii cât mai fidele a conținuturilor respective către destinatarul-țintă. Vorbim și despre condiția pusă în fața traducătorului de a poseda suficiente competențe pentru transferul intercultural și interlingual al unui amalgam informațional dintr-o limbă-cultură sursă într-o limbă cultură țintă, în special în condițiile operării cu un tip de informație puternic marcată de realitățile culturale ale unui spațiu cultural, social și lingvistic, cum este cea din domeniul gastronomiei. Procesul de traducere pornește de la o abordare cognitivă a informației specializate, care pretinde a nu fi marcată de valori conotative, tocmai spre extragerea unor atare valori, generate în textul literar ca urmare a efectelor pragmatice produse de informația specializată inserată în cadrul literar. Putem vorbi despre intenția de a introduce cititorului în contextul concret ale operei literare, concretizarea situației în care se desfășoară acțiunea, caracterizarea personajelor etc. Demersul interpretativ motivează traducătorul să fie conștient în alegerea semnificațiilor potrivite pentru acest substrat funcțional în vederea obținerii efectelor pragmatice comparabile cu cele din original, dar și pentru a evita niște erori de traducere care ar putea afecta calitatea produsului final al operației respective.Item VALORIFICAREA EXPRESIV-ESTETICĂ A ORALITĂȚII ÎN CREAȚIA LUI ION CREANGĂ(2018) Molea, VioricaA return to classical artistic texts seemed tempting, for the perspectives of approaching some seemingly outdated themes often reveal interesting and novel aspects. The orality in Ion Creangă`s prose has been revealed and revised in excess, especially through the very detailed inventory of the instrumentshe uses. However, we consider that a classical writer is inexhaustible in terms of stylistically-aesthetic valences, which, with every interpretation, are multiplied and re-evaluated. This is what we tried to highlight in our study.Item O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA TRATARII LIMBAJULUI ORAL ÎN TEXTUL PUBLICISTIC (I)(2017) Molea, VioricaThe interest for the stylistic and pragmatic values of orality in literary written text has always been maintained by several researchers concerned with the study of the text. This aspect is mainly reflected in literary criticism studies with reference to artistic works.Since the publishing text has, mostly, similarities with the belletristic one, but not only because of that, orality was and remains a source that continuously inspires journalists with its richness and diversity of means of expression, but also with its stylistic and pragmatic poignancy.Oral language is the one that reflects the latest trends in language and the one that „tests”, „probes the ground” of language evolution in general. Thus, the publishing text, which folds neatly on the reality of the moment, almost axhaustively expresses the current profile of Romanian language.Item TEXTUL LITERAR: COMPREHENSIUNE ȘI RECEPTARE(2015) Șchiopu, ConstantinItem DESPRE FUNCȚIONAREA UNOR EURISEMANTE LEXICALE ÎNTR-UN TEXT LITERAR(2015) Lența, Anatol; Chiricenco, NicolaeThe article is about author’s attempt to in large the connectors paradigme of a literary text. Along with traditional connectors – conjunctions, advers, adverbial particles, – this paradigm can also comprise some verbal and nominal structures, such as eurysemic verbs and nouns and structures wich have an indetermined meaning. The eurysemic verbs and nouns can be used both before and after the discourse and in this way they acquire an pronominal function. The structures with an intermined mea-ning stand before the discourse units, makening them more open to a semantic completion.