2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Has files: YesSubject: search.filters.subject.denomination

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    Metafora terminologică: concept și denominație [Articol]
    (CEP USM, 2025) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
    Eugen Wüster, the „father of modern terminology,” promotes clarity in the concept → denomination relationship. To avoid ambiguity, the terminologist advocates compliance with linguistic norms and the unification of usage contexts. If a concept is assigned multiple meanings, their clarification is recommended depending on the domain. Wüster argues for standardization and biunivocity in the relationship between concept and term. The terminologist Gabriel Otman defines the conceptual relationship as a set of semantic connections between concepts. This perspective helps define, delimit, and validate concepts within a multidisciplinary logical framework. At present, conceptual relationships are classified into two models: hierarchical and non-hierarchical. This article focuses on the terminological metaphor from the perspective of the concept → denomination relationship, a perspective that facilitates the transfer of meaning across domains by adapting an existing term to designate a new specialized concept.
  • Thumbnail Image
    Item
    Pragmatica actului denominării revers [Articol]
    (CEP USM, 2025) Corobcean, Doina; Gherasim, Alexandra
    Procesul de denominare începe întotdeauna de la obiect, deoarece fără existența acestuia, nu ar exista necesitatea numirii. În lingvistică, migrarea unui semnificant către un alt semnificat poate fi explicată prin concepte precum metonimia, antonomasia sau eponimia. Deși aceste procese au în comun punctul de origine – un nume propriu – ele diferă prin direcția și natura transferului semantic. Eponimele sunt frecvente în diverse terminologii științifice și tehnice, iar procesul de eponimizare este explicat prin relații precum proprializarea și deonimizarea. Motivația lexicală explică apariția noilor cuvinte bazate pe nume proprii, reflectând conexiunile dintre unitățile lexicale într-un sistem lingvistic.