2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
13 results
Search Results
Item Dinamismul limbajului medical [Articol](CEP USM, 2025) Bulai, Mădălina RoxanaTechnological and scientific advancements directly influence vocabulary, the most dynamic and flexible component of language. These changes lead to the emergence of new terms, the semantic reinterpretation of existing words, and their adaptation in both general and specialized language. This paper analyzes medical discourse by identifying the functions and meanings of terms in various types of texts, examining specific semantic processes, and assessing the expressiveness of lexical units that have undergone terminologization. It also explores the interaction between medical language and other specialized fields. In other words, the enrichment of medical vocabulary is a complex process that involves both the assimilation of new terms and their correct usage. This dynamic influences professional communication and impacts both specialists and the general public.Item Melanjul italo-napolitan în piesele lui Eduardo de Filippo [Articol](CEP USM, 2025) Porumb, TatianaThis paper aims to analyze the linguistic dimension of the post-war theater of Eduardo De Filippo (1900-1984), one of the most prominent figures of Italian theater in the20th century. Coming from a family deeply rooted in the world of show business, Eduardo developed an original dramaturgic style, marked by a careful reflection on stage language. The study looks at how, from the post-war period on wards, the playwright redefined his theatrical language, gradually abandoning traditional dialect forms in favor of a hybrid variety combining Neapolitan dialect with standard Italian. By analyzing some representative comedies, the research explores the motivations of these linguistic choices and highlights the historical-social influences on the construction of the scenic discourse. The conclusion emphasizes the innovative nature of his approach, in which language becomes not only an instrument of artistic expression, but also a means of faithfully reflecting the post-war Italian everyday reality.Item Le français québécois dans le domaine dictionnairique franco-canadien [Articol](CEP USM, 2025) Piraro, SergioThe French spoken in Quebec is different from all other French in the world. Every word, every expression is a precious legacy from our ancestors. Why is Quebec French different from that of France? One must know the history of Quebec to understand how this language was shaped. Brought in the 16th and 17th centuries by immigrants from various regions of France, the French spoken in Canada consisted of local patois and dialects that were, at the time, well-rooted in the European metropolis. Once here, they often found themselves with a neighbour who spoke a different patois, hence the need for a common language. In what follows, I will attempt to highlight and describe, using a synchronic and diachronic classification, the most salient lexical examples that characterize the Quebec variety. To better examine certain words, I have looked at a few vocabularies. Studying some Quebec words in dictionary works helped us to better understand the Quebec variety.Item Tango Margareta pentru flaut, clarinet și pian de C. Rusnac – aspecte caracteristice de limbaj, structură și interpretare(2025) Cazac, RaduÎn prezentul articol, autorul își propune spre analiză elementele caracteristice de limbaj și structură a creației Tango Margareta pentru flaut, clarinet şi pian de C. Rusnac. Totodată, drept scop constă și elucidarea celor mai importante aspecte interpretative în vederea determinării gradului de complexitate, dar și codificării ideii muzicale esențiale. Importanța lucrărilor în muzica pentru clarinet din Republica Moldova: repertoriul componistic pentru clarinet este unul destul de vast și divers din punct de vedere genuistic – fantezii, sonate, trio-uri etc, dar și componență instrumentală – clarinet, vioară și pian; clarinet, flaut și pian; clarinet, tubă și pian ș.a. Astfel, Tango Margareta demonstrează că genul de tango poate fi adaptat într-un limbaj componistic modern, cu influențe folclorice și modalism specific muzicii est-europene. Deși acest dans este mai rar utilizat, totuși vedem că, specificul stilistic permite ca imaginația compozitorului să exploreze diverse formule ritmice îmbinate cu intonații folclorice sau timbrul suprapus cu armonii și moduri populare etc. Cert este că atât genul, cât și componența instrumentală redau perfect imaginea tipică de dans argentinian prin prisma nuanțelor și influențelor folclorice autentice.Item Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller [Articol](CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, AncaCărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.Item CORELAȚIA ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE LIMBĂ, GÂNDIRE ȘI CULTURĂ: ABORDĂRI TEORETICE(CEP USM, 2024) Hîrbu, StellaCorelația și interacțiunea dintre limbă, gândire și cultură reprezintă una dintre problemele centrale ale lingvisticii moderne, având implicații profunde în înțelegerea identității culturale și a modului în care limbajul și cultura se influențează reciproc. Astfel, acest studiu abordează provocările fundamentale ale corelației în cauză integrând perspective din diverse domenii științifice, însă nu vizează discuții privind caracterul primordial sau secundar al acestor fenomene, ci se concentrează asupra relației strânse dintre limbă și gândire în contextul culturii și realității. Conceptul de cultură este abordat din două perspective fundamentale: umanistă și antropologică. Cultura, definită ca tot ceea ce este creat de om, include limbajul, simbolurile și semnificațiile într-un proces complex de comunicare. Limba, considerată „oglinda culturii”, reflectă nu doar condițiile reale ale vieții, ci și conștiința socială, mentalitatea și valorile unei comunități. Astfel, relația dintre limbă și cultură este bidirecțională, în sensul că limbajul preia bogăția culturii, iar cultura este puternic legată de specificul unei limbi. Limba influențează modul de gândire și cultura, iar cultura modelează limbajul ca formă de exprimare a identității culturale.Item COMPETENȚA DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ LA STUDENȚII ALOLINGVI CU PROFIL ECONOMIC(CEP USM, 2024-10-25) Dodon, EugeniaÎn procesul de predare-învățare-evaluare a unei limbi, formarea competenței de comunicare a fost și rămâne un obiectiv prioritar, mai bine zis, esențial, ce trebuie realizat eficient și adecvat, în corespundere cu principiile teoretico-aplicative, stabilite de notorietăți în domeniul științelor educației. Pornind de la unele reflecții raportate la conceptul de competență, în general, și la cel de comunicare, în special, în acest articol vorbim de unele strategii palpabile, ce contribuie la formarea abilitățlor de comunicare orală și scrisă la studenții alolingvi, relevăm în ce constă aspectul funcțional-comunicativ al însușirii conștiente și aprofundate a gramaticii limbii române de către studenții alolingvi, subliniem rolul fundamental, ce-l are buna cunoaștere a vocabularului uzual și a celui terminologic, pentru a poseda competența de comunicare în limba română.Item STIL, LIMBAJ ȘI PERSPECTIVĂ NARATIVĂ ÎN PROZA LUI ROBERTO BOLAÑO(CEP USM, 2024) Mîrzac, LauraRoberto Bolaño (1953-2003) reprezintă, indiscutabil, una din somitățile literaturii latino-americane din a doua jumătate a secolului XX – începutul secolului XXI. În prezentul articol, ne-am propus să punctăm câteva aspecte esențiale în viața și opera acestui distins scriitor și poet chilian, a cărui creație literară, profundă și polifațetică, nu încetează să impresioneze publicul cititor pasionat de o literatură de calitate. Drept repere pentru explorarea acestora ne vor servi stilul, limbajul și perspectiva narativă din proza bolañiană, care se caracterizează prin originalitatea abordării unor subiecte cotidiene, diversitatea fondului lexical, neutralitatea sau, dimpotrivă, figurativitatea limbajului, în care își găsește oglindire individualitatea inconfundabilă a prozatorului și poetului Roberto Bolaño.Item ASPECTE DE RAPORT ÎNTRE DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ ȘI COGNITIVĂ ÎN TERMINOLOGIE(CEP USM, 2022-04-14) Nichita, CristinaPragmatica lingvistică și lingvistica cognitivă se completează reciproc și derivă una din alta. Nivelul științific al limbajului, precum și latura lui artistică este un fapt confirmat ad hoc și presupune încrederea în intuițiile cercetătorilor, savanților, precum și încrederea în uzul limbii și a limbajului. Terminologia are un aspect motivat și normativ care provine de la regulile de formare a termenilor și logica comună în uzul și receptarea lor ca parte a unui limbaj specializat. Astfel, ne propunem să parcurgem o incursiune teoretică referitor la raportul pragmatic și cognitiv în terminologie, incluzând aspectele reprezentative la acest subiect studiate până acum.Item CREATIVITATEA, SEMANTICITATEA ȘI ALTERITATEA APLICATE LA PROCESUL TRADUCERII ȘI ÎN CADRUL FORMĂRII TRADUCĂTORILOR(CEP USM, 2022-04-14) Zbanţ, LudmilaTraducerea este o activitate creativă care stabilește relația dintre obiect, semn și interpretant și se bazează pe vaste cunoștințe în domeniul limbilor, a culturilor, psihologiei, legilor vieții ș.a. Dezvoltarea aptitudinilor de abordare creativă a traducerii ca activitate interculturală nu poate fi separată de conținutul semantic al discursului, în strânsă legătură cu realitatea extralingvistică. Destinatarul traducerii este cel care introduce în algoritmul întregului proces condiția respectării factorului alterității, adică scoate în prim-plan eterogeneitatea viziunilor lumii în limba-cultura sursă și limba-cultură țintă. Considerăm că întreg procesul de formare a viitorilor traducători profesioniști trebuie orientat spre educarea conștientizării semanticității limbii în comunicare, a interesului față de cunoașterea Celuilalt și a formării de atitudini creative și independente în alegerea strategiilor de traducere.