2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
18 results
Search Results
Item SMILE AS A MEANS OF INTERCULTURAL COMMUNICATION(CEP USM, 2022-03-25) Lifari, VioricaZâmbetul este o modalitate de interacțiune umană sau mai bine zis, un mijloc de a comunica non-verbal. S-ar părea că acest mijloc este universal odată ce aparține omului, care reacționează la varii evenimente din mediul înconjurător emanând diferite emoții, iar zâmbetul asociidu-se cu bucuria sau veselia. Însă, din studiile savanților psihologi, culturologi, antropologi, soci- ologi și lingviști notăm că fiecare cultură modelează situații sau creează nor- me de punere în aplicare a zâmbetului, fiecare cultură ascunzând un secret al zâmbetului său. În lucrarea propusă facem un studiu al zâmbetului la nivel intercultural atât în baza cercetărilor sociologice și antropologice interculturale existente, cât și analizând mijloace lingvistice precum grupuri de sinonime, proverbe și zicători din limbile engleză, română și rusă pentru a identifica modelul cultural sau varii paternuri cu care un popor asociază zâmbetul pentru a ține conversații la nivel intercultural și a interpreta corect comportamentul interlocutorului străin într-un context cultural-specific.Item SEMANTICS OF THE AFFECTIVE WORDS AS PART OF THE EMOTIVE LEXICON(CEP USM, 2023) Lifari, VioricaVarious psycholinguistic studies claim that the language is emotive and there is not a single tongue that would contain an emotionally neutral lexicon. The immediate issue connected to it is whether the emotive meaning of a word can render a concept or a notion. Having determined that the emotive components of a word can render concepts, we will proceed with the study of a word emotive meaning. According to Professor V. Shakhovsky we distinguish four types of word emotive semantics: the conceptual/notional meaning, the denotative one, the emotive meaning proper which refers to the comparison of a concrete emotive word with a concrete social emotion expressed by the subject and the last type of meaning is the functional semantic one. It is found in typical social situations recognized by the individual and associated with an emotive word used to denote it. At the same time V. Shakhovsky identifies words with different types of emotive meaning status. They are: words with a denotative emotive meaning status (affective words), those with an optional or additional emotive meaning status (the connotatives), and words with a potential emotive meaning status. In the given paper we analyze the semantics of affective words associated with certain social situations used in “Memories from my Boyhood”, Stories and Tales by Ion Creangă in Romanian, English and Russian.Item CONCEPTUL LINGVO-CULTURAL AL DRAGOSTEI ÎN PROVERBELE ENGLEZE, ROMÂNE ŞI RUSE(CEP USM, 2014) Lifari, VioricaItem CONCEPTUL EMOTIV AL TEXTULUI(CEP USM, 2018) Lifari, VioricaEmotivitatea este o componentă integrală a textului. Aceasta se observă la două niveluri ale textului: la cel de conţinut şi la cel de exprimare. Conţinutul emotiv apare în părţile de bază ale textului, ceea ce înseamnă că se include în partea cognitivă a textului şi în strategia pragmatică utilizată de autor. La nivel de exprimare emotivitatea este lineară şi apare în text fiind redată de mijloacele lingvistice şi textuale ce marchează emoţii. Emotivitatea se regăseşte în texte ce reprezintă toate stilurile funcţionale de bază ale textului literar (ştiinţific, de afaceri, publicitar, artistic), însă specificul emotivităţii e determinat cu ajutorul noțiunilor fundal emotiv, tonalitate emotivă şi expresie emotivă. Scopul acestei lucrări este de a determina parametri emotivităţii textuale, iar cerce- tarea se bazează pe teoriile savanţilor V. Shakhovschy, S. Ionova, V. Bolotov, C. Caffi, W. Janney şi K. Oatley.Item CONCEPTUL SOCIAL RUŞINE REFLECTAT ÎN TABLOUL LINGVISTIC AL LUMII RUSE(CEP USM, 2019) Lifari, VioricaStudiul lingvistic al emoţiilor este o temă discutată pe larg în lingvistica contemporană. Mai mult, cercetările în acest domeniu seelaborează în plan intercultural şi interdisciplinar, fapt care oferă acestor investigaţii o profunzime şi o obiectivitate. Lucrarea de faţă pune în discuţie conceptele sociale şi personale ruşine şi bunul-simţ reflectate în tabloul lingvistic al lumii ruse. Ca bază metodologică e folosită abordarea antropocentrică, metoda analizei semice şi a scenariului cognitiv-prototipic (descris de limbajul semantic natural). Materialul analizat e compus din aforisme, ce includ lexemele стыд şi совесть, autori ale cărora sunt scriitori ruşi clasici şi contemporani.Item CONCEPTUL RUȘINE EXTERIORIZAT ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI RUSĂ ÎN SCENARII COGNITIVE APARENT SIMILARE(CEP USM, 2019) Lifari, VioricaItem TABLOUL LINGVO-CULTURAL AL EMOTIILOR EXPRIMATE DE ENGLEZI LA FUNERALII(Academia de Administrare Publică, 2016) Lifari, VioricaItem CONCEPTUALIZAREA TIPICĂ A RUȘINII ÎN LIMBA ENGLEZĂ ȘI ÎN CULTURA ANGLOFONĂ(2019) Lifari, VioricaÎn studiile consacrate conceptelor emotive, la nivel psihologic și sociolingvistic, deseori se pune în evidență că lumea anglofonă reprezintă o cultură de tip „vinovăție”, spre deosebire de culturile de tip „rușine”, precum cele colectiviste. Această ipoteză propusă de savanții notorii care au studiat conceptele sociale emotive a servit ca un imbold pentru elaborarea studiului de față. În cadrul acestuia am determinat diferențele dintre culturile de tip individualist, orientate spre vinovăție și cele de tip colectivist, orientate spre rușine. Mai mut, ne am axat pe evaluarea conceptului cultural specifical lumii anglofone, precum „embrrassment” (jena, dar și alte sensuri în limba română), și am determinat contextele culturalespecifice și scenariile cognitiv-prototipice în care apare lexemul care denumește acest concept și echivalenții acestuia în română, ce se dovedesc a fi lexical și semantic mai variați.Cu acest scop analizăm contexte preluate din baza de date British National Corpora, care conține exemple selectate din literatura artistică engleză.Item CONCEPTUALIZAREA CATEGORIEI RUȘINE ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI ROMÂNĂ(CEP USM, 2019) Lifari, VioricaLucrarea de față este consacrată conceptului social rușine în limbile engleză și română. Studiile intercultur ale și inter disciplinare au căpătat recent o popularitate mare, astfel contribuind la o înțelegere mai bună a celor mai subtile particularități a lementalității umane, fapt ce transformă atât studiul limbilor, cât și predarea acestora într -un proces mai ușor. În același timp,studiile din acest domeniu conduc individul spre acumula reacunoștințelor și dezvoltarea competențelor dea ține o comunicare interculturală de nivel.Studiul elaborat este bazat pe metode preluate din lingvistica cognitivă, sugerateși aplicate de lingviști notorii, precum George Lakoff, Anna Wierzbicka și Krawczac Karolina. Pentru a explica semnificația unui termen emotiv utilizat în context,elaborăm scenariul cognitiv sau schema imagistică descrisă de meta-limbajul semantic natural găsit în toate limbile. Această metodă ajută lingviștii să identifice nuanțele sensului termenilor existenți în diferite limbi, care aparent denumesc aceleași concepte. Totodată,ne concentrăm pe cele două tipuri de culturi: cea de tip individualist și cea de tip colectivist în care conceptul rușine e perceput în mod diferit. Corpusul pe care se bazează această lucrare e compus din 194 de aforisme ce conțin lexemul shame (rușine) în limba engleză și 203 aforisme în limba română. Autorii aforismelor sunt scriitori clasici și moderni englezi, americani și români.Item EMOŢIE, SIMŢ SAU SENTIMENT ŞI ECHIVALENTELE LOR ÎN ENGLEZĂ ŞI RUSĂ(Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2015) Lifari, VioricaFor a long period of time linguists had different opinions concerning the study of the emotive function of the language. A part of them thought that the dominant function of the language is the cognitive one thus excluding the possibility of researching the emotional component of the language. In the late 70s of the previous century emotiology as the direction in linguistics began to appear. Many professors such as V. V. Shakhovsky, A. Wierzbicka, T. V. Larina dealt in the field of emotiology and studied the expression of emotions in cross-cultural communication. Some of them state that emotions are universal and can be identified in every country, others conclude that the lack of the term denoting a certain emotion in a certain language speaks about the fact that cultures differ emotionally. In this study we try to identify the terminology used in a research of this kind and clarify whether emotions are culturally dependent or not. The working languages are English, Romanian and Russian and their corresponding cultures – English, Moldovan and Russian.