2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
2 results
Search Results
Item PARTICULARITĂȚILE LINGVISTICE ȘI PRAGMATICE ALE TEXTULUI INJONCTIV ÎN DISCURSUL PANDEMIEI COVID-19(CEP USM, 2024) David, AlaArticolul are drept scop de a propune analiza textului injonctiv prin descrierea caracteristicilor lingvistice și pragmatice. Contextul social specific, pandemia COVID-19, a impus prezența și difuzarea importantă a textelor informative și descriptive având finalitatea practică de a provoca la acțiune. Textele de tip afiș, aviz și ghidul de utilizare/ instrucțiuni reprezintă modele pertinente cu anumite particularități specifice: prezența autorității guvernamentale emițătoare devine o exigență și o obligativitate atât pentru locutor, cat și pentru destinatar, caracterul obiectiv prin lexicul specializat propriu domeniului medical impune precizia informațională, verbele la imperativ, infinitiv pot fi considerate drept acte directive succesive. Segmentarea textului în paragrafe distincte, prezența imaginilor și fotografiilor, schemelor de utilizare sunt elementele importante de identificare a acestor tipuri de text. Gradul de intensitate a injonctivului diferă în funcție de genul textului, mai important pentru afiș sau aviz și mai atenuat pentru ghidul de utilizare sau alte texte prescriptive.Item LA NÉONYMIE SANS FRONTIÈRES DANS LA TERMINOLOGIE DE LA COVID-19: CRÉATIVITÉ ET FONCTIONNEMENT(CEP USM, 2023) Zbanț, Ludmila; David, AlaDans les conditions de la pandémie sanitaire qu’a traversé l’humanité durant ces dernières années, nous pouvons remarquer l’émergence de nouvelles tendances ayant le but de refléter dans les langues du monde les concepts issus de l’évolution globale des phénomènes pandémiques, matérialisés dans une terminologie à prédominance néologique ou néonymique qui implique la créativité linguistique, tout en respectant les apports et les résultats des travaux terminologiques antérieurs. Ce constat explique l’intérêt porté aux directions de recherches terminologiques moins abordées jusqu’à présent, notamment celles liées aux tendances d’internationalisation de la terminologie, en particu- lier dans le domaine de la santé publique, afin d’assurer une communication efficace dans l’un des champs sociaux à vocation particulièrement importante dans les conditions d’une pandémie.