DSpace 8

This site is running DSpace 8. For more information, see the DSpace 8 Release Notes.

DSpace is the world leading open source repository platform that enables organisations to:

easily ingest documents, audio, video, datasets and their corresponding Dublin Core metadata
open up this content to local and global audiences, thanks to the OAI-PMH interface and Google Scholar optimizations
issue permanent urls and trustworthy identifiers, including optional integrations with handle.net and DataCite DOI

Join an international community of leading institutions using DSpace.

The test user accounts below have their password set to the name of this software in lowercase.

Demo Site Administrator = dspacedemo+admin@gmail.com
Demo Community Administrator = dspacedemo+commadmin@gmail.com
Demo Collection Administrator = dspacedemo+colladmin@gmail.com
Demo Submitter = dspacedemo+submit@gmail.com

Photo by @inspiredimages

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Între condei și computer: explorări digitale ale unor texte necanonice [Articol]
(Editura USM, 2025) Badea, Delia
În contextul dezbaterilor actuale privind o reevaluare a metodologiilor tradiționale din sfera studiilor literare, acest articol propune o explorare a potențialului aplicativ al instrumentelor din zona Digital Humanities în analiza unor texte necanonice. Pe acest fundal, studiul de caz propus vizează o reinterpretare critică a prozei lui Ioan Popovici-Bănățeanul printr-o metodologie hibridă, articulată în jurul unei hermeneutici augmentate digital. Inspirat de paradigma „lecturii la distanță” (Franco Moretti) și de formula „close reading with computers” (Paul Martin Eve), demersul propus utilizează instrumente de textometrie pentru a combina analiza frecvențială a lexemelor, segmentarea tematică și vizualizarea rețelelor semantice în textele interogate. Opțiunea vectorială va fi aceea de a parcurge drumul dinspre lectura atentă înspre studiile cantitative, mizând pe capacitatea celor din urmă de a confirma, nuanța sau contesta ipotezele interpretative inițiale. Obiectivul acestei abordări este unul dual: pe de o parte, urmărește să ofere un exemplu concret privind aplicabilitatea metodelor computaționale în analiza textului literar; pe de altă parte, își propune să testeze potențialul unui model hibrid de hermeneutică literară, în care lectura filologică tradițională este susținută și completată de instrumentele analizei computaționale. În acest sens, studiul contribuie la conturarea unei posibile repoziționări epistemologice a cercetării literare, prin reconcilierea criticii literare tradiționale cu noile tehnologii digitale.
Memoria recluziunii: mutațiile identitare ale exilatului Nicolai Costenco [Articol]
(Editura USM, 2025) Sorocean, Inga
Cercetarea noastră are drept obiectiv reconstituirea profilului identitar al scriitorului basarabean Nicolai Costenco în baza scrierilor din perioada exilului siberian (1941-1956), care cuprinde două etape specifice – detenția și autoexilul, reunite în volumul „Scrieri din Gulag”, apărut la Editura Arc, 2024. Ne interesează mai cu seamă paginile din „Povestea vulturului” scrise în perioada(auto)exilului (11.X.1955-14.III.1956) și ciclul epistolar adresat membrilor familiei sale și prietenului său scriitor, Dominte Timonu. În baza lor, am surprins trăirile omului aflat în conflict cu noul regim politic, dar și viziunile sale asupra timpului istoric care i-au marcat destinul uman și literar. Am urmărit mutațiile identitare ale exilatului în procesul de adaptare la noua viață din infernul siberian și exercițiile de(auto)portretizare în raport cu polul puterii, fixate preponderent în scrisori.
Explorarea filonului autobiographic în romanul Povestea Vulturului de Nicolai Costenco [Articol]
(Editura USM, 2025) Cenușă, Felicia
Studiul de față se referă la romanul cu tentă memorialistică „Povestea Vulturului” de Nicolai Costenco, în special la filonul autobiografic al acestuia. Romanul a fost scris în Siberia, între anii 1955 și 1956, și publicat abia în 1998, la Chișinău, fiind alcătuit din „felii de jurnal” despre perioada detenției autorului în Gulagul stalinist, în care protagonistul își asumă rolul de martor și narator al realității din acea perioadă. Romanul „Povestea Vulturului” completează calitativ arealul memorialisticii din spațiul basarabean și rămâne o carte de referință a literaturii detenției din perioada totalitarismului sovietic.
Securitatea frontierei de stat a Republicii Moldova în contextul agresiunii militare a Federaţii Ruse asupra Ucrainei [Articol]
(2024) Cebotari, Svetlana; Lungu, Valeriu
Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei tinde să devină cel mai important conflict militar de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul ruso-ucrainean nu este doar un război regional. În contextul agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina, asigurarea ,,securității frontierei” statului, actualmente, devine un imperativ al timpului. Prezența multiplelor probleme la frontiera Republicii Moldova necesită un efort suplimentar în asigurarea controlului frontierei. Asigurarea ,,securității și controlul frontierei” este funcția esențială a fiecărui stat. Prezentul articol scoate în relevanță principalele probleme prezente la frontiera Republicii Moldova. De asemenea, sunt reflectate problemele cu care se confruntă Republica Moldova în asigurarea propriilor frontiere în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina.
Memoria voluntară: Exilul în memorialistica și în ficțiunea lui Norman Manea [Articol]
(Editura USM, 2025) Safta, Alexandra-Oana
Comunicarea își propune să prezinte modul în care exilul din Transnistria se reflectă în opera memorialistică, dar și în ficțiunea lui Norman Manea. Titlul comunicării trimite la un concept de o importanță covârșitoare pentru cei care au trecut prin experiențe carcerale sau exil forțat. Scrierile lui Norman Manea nu fac excepție, întrucât acesta este conștient că recursul la memorie, voluntar sau involuntar, este o consecință a traumei. Temele esențiale cuprind: raportul cu comunitatea și cu sinele, simbolurile definitorii pentru cei prigoniți și felul în care aceștia recurg la diferite modalități de salvare fizică și psihică, dificultățile de găsire și afirmare a identității în raporturile cu agresorii și etichetările milenare. În ceea ce privește latura artistică a scrierilor, s-a vorbit mult despre rafinamentul lor intelectual. Există o multitudine de aspecte care acordă valoare literară consemnărilor (auto)biografice: modul în care aspectele memorialistice glisează în opera de ficțiune, descrierea unor medii de viață provocatoare, raportul dintre evenimentul trăit și transpunerea lui, impactul distanței temporale, care modifică și stilizează rememorarea.