DSpace 8

This site is running DSpace 8. For more information, see the DSpace 8 Release Notes.

DSpace is the world leading open source repository platform that enables organisations to:

easily ingest documents, audio, video, datasets and their corresponding Dublin Core metadata
open up this content to local and global audiences, thanks to the OAI-PMH interface and Google Scholar optimizations
issue permanent urls and trustworthy identifiers, including optional integrations with handle.net and DataCite DOI

Join an international community of leading institutions using DSpace.

The test user accounts below have their password set to the name of this software in lowercase.

Demo Site Administrator = dspacedemo+admin@gmail.com
Demo Community Administrator = dspacedemo+commadmin@gmail.com
Demo Collection Administrator = dspacedemo+colladmin@gmail.com
Demo Submitter = dspacedemo+submit@gmail.com

Photo by @inspiredimages

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Autonomia infracțiunii de spălare a banilor: între realitate juridică și controversă doctrinară [Articol]
(CEP USM, 2025) Șoimu, Daniela
Prevenirea infracțiunii de spălare a banilor în Republica Moldova este o componentă esențială a politicii penale naționale și a angajamentelor internaționale asumate în lupta împotriva criminalității economico-financiare. Întrucât spălarea banilor implică adesea probe indirecte, în practică apar dificultăți în interpretarea și evaluarea corectă a acestor probe circumstanțiale, mai ales în absența unei infracțiuni predicate dovedite. Adesea instanțele și organele de urmărire penală solicită dovedirea categorică a infracțiunii primare (predicat), apreciind că fără aceasta nu poate fi probată spălarea banilor. Această cerință strictă generează dificultăți în stabilirea sarcinii probei și în modul de administrare a probelor conducând frecvent la clasări sau achitări în cauzele de spălare de bani. Prezenta lucrare abordează și analizează controversele asociate interpretării restrictive a infracțiunii de spălare a banilor și formulează ipoteze menite să contribuie la clarificarea cadrului juridic și la o aplicare mai eficientă a normelor în practică.
Desfacerea căsătoriei cauzată de violența domestică asupra femeii [Articol]
(CEP USM, 2025) Strelciuc, Viorica
Articolul analizează legătura dintre divorț și violența domestică asupra femeii în Republica Moldova. Căsătoria este definită ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, bazată pe sprijin reciproc și soluționarea amiabilă a problemelor. Din păcate, multe căsătorii se destramă din cauza violenței domestice, în special asupra femeilor. În conținutul prezentului articol se va purcede asupra analizei detaliate a diferitelor forme de violență domestică, subliniind că societatea tinde să recunoască doar violența fizică, nu și violența psihologică, violența economică, violența sexuală și spirituală, care la fel servesc temei juridic de încetare a căsătoriei. Deși violența fizică este mai ușor de probat, alte forme de violență sunt dificil de dovedit, determinând adesea victimele să invoce incompatibilitatea de caracter ca motiv de divorț.
Operațiuni ilegale cu mijloace de plată fără numerar: analiză de drept penal [Articol]
(CEP USM, 2025) Stati, Vitalie
În articol se analizează elementele constitutive și circumstanțele agravante ale infracțiunilor prevăzute la art. 2608 din Codul Penal al Republicii Moldova. Sunt stabilite obiectul juridic de subgrup și obiectele juridice speciale ale acestor infracțiuni. Pe calea interpretării art. 1323 din Codul Penal al Republicii Moldova și a unor norme extrapenale, este caracterizat obiectul material (imaterial) al infracțiunilor prevăzute la art. 2608 din Codul Penal al Republicii Moldova. Se stabilește structura și conținutul laturii obiective pentru fiecare dintre aceste infracțiuni. Sunt examinate particularitățile laturii subiective și ale subiectului infracțiunilor prevăzute la art. 2608 din Codul Penal al Republicii Moldova. Analiza se încheie cu determinarea circumstanțelor agravante ale infracțiunilor analizate.
Evoluția traficului de ființe umane în Republica Moldova și România: analiză statistică [Articol]
(CEP USM, 2025) Soltan, Vadim
Acest studiu comparativ examinează traficul de ființe umane în Republica Moldova și România, evidențiind diferențele și asemănările în tipurile de exploatare și profilul victimelor. În Moldova, exploatarea prin muncă este mai frecventă, vizând atât minori, cât și adulți vulnerabili economic, cu o prezență semnificativă a traficului transnațional pentru muncă. Vulnerabilitățile socio-economice, migrația și mediul rural sau marginalizat sporesc riscul victimelor. În România, traficul sexual predomină, afectând în special femei și fete tinere, inclusiv minori, iar exploatarea prin muncă are o pondere mai redusă. Deși ambele țări aplică măsuri de combatere, subidentificarea și capacitatea limitată a autorităților rămân provocări majore, necesitând politici consolidate și adaptate contextului local.
Despre subcultura criminală în contextul modificărilor operate de legiuitor asupra legii privind prevenirea și combaterea criminalității organizate [Articol]
(CEP USM, 2025) Samoilenco, Victor
Subcultura criminală din penitenciarele Republicii Moldova reprezintă un fenomen social nedorit. Reziliența acestei rețele interlope în raport cu măsurile adoptate indică despre un pericol social sporit. Totuși, măsurile au fost elaborate la nivelul sistemului Administrației Naționale a Penitenciarelor. O lege care să facă trimitere la subcultura criminală în Republica Moldova niciodată nu a fost adoptată, exceptând anul curent. Anume în 2025 Parlamentul conferă respectivei subculturi criminale o definire legală, definind totodată ce înseamnă un lider informal, prin adoptarea unor modificări legislative la o lege mai veche din anul 2012, care reglementează combaterea crimei organizate. Modificările legislative nu reflectă o strategie de combatere bine definită, abordând subcultura mai mult în contextul crimei organizate. Totuși, este un bun început, pentru elaborarea unei strategii de combatere mai eficiente, faptul că pentru prima dată într-o lege adoptată în lectură finală în parlament și promulgată apare și este definită legal noțiunea de subcultură criminală.