DSpace 8

This site is running DSpace 8. For more information, see the DSpace 8 Release Notes.

DSpace is the world leading open source repository platform that enables organisations to:

easily ingest documents, audio, video, datasets and their corresponding Dublin Core metadata
open up this content to local and global audiences, thanks to the OAI-PMH interface and Google Scholar optimizations
issue permanent urls and trustworthy identifiers, including optional integrations with handle.net and DataCite DOI

Join an international community of leading institutions using DSpace.

The test user accounts below have their password set to the name of this software in lowercase.

Demo Site Administrator = dspacedemo+admin@gmail.com
Demo Community Administrator = dspacedemo+commadmin@gmail.com
Demo Collection Administrator = dspacedemo+colladmin@gmail.com
Demo Submitter = dspacedemo+submit@gmail.com

Photo by @inspiredimages

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Educația timpurie și învățământul extrașcolar [Articol]
(CEP USM, 2025) Carabet, Natalia
Articolul propune unele idei cu privire la organizarea învățământului extrașcolar la nivelul educației timpurii din Republica Moldova, la nivelul IET. Se analizează unele documente de politici educaționale la nivelul educației timpurii ce reglementează activitățile extracuriculare/extrașcolare din cadrul IET, aspecte ce țin de pregătirea profesională a cadrelor didactice, de competența de a organiza diverse tipuri de activități extrașcolare cu copiii mici, de comun accord cu părinții, dacă e cazul. În articol se descriu principiile activităților extrașcolare organizate cu copiii de vârsta timpurie.
Educația nonformală: o tranziție dinspre teorie către aplicabilitate în contextul educațional [Articol]
(CEP USM, 2025) Munteanu, Tamara
Autoarea, în acest articol, conturează conceptele fundamentale și aplicațiile practice ale educației nonformale în sistemul de învățământ contemporan, evidențiind importanța și impactul acesteia la diferite niveluri educaționale. Cercetarea subliniază complementaritatea dintre educația formală și cea nonformală, precum și beneficiile integrării activităților nonformale în procesul educațional. Sunt prezentate definiții și viziuni teoretice ale variilor autori cu referire la educația nonformală; modalități de integrare a activităților nonformale în diferite contexte educaționale. Totodată, în lucrare sunt reflectate caracteristicile educației nonformale, acestea constând în faptul că: asigură legătura dintre instruirea formală și cea informală ; se desfășoară într-un cadru organizat, în afara sistemului școlar, cuprinzând activități extraclasă/ extradidactice și activități de educație și instruire extrașcolare, activități de animație; conținutul acestora prezintă o mare flexibilitate; ambianță relaxată, calmă și plăcută, dispunând de mijloace menite să atragă publicul de diferite vârste. Aceste activități interactive oferă exemple concrete de aplicare a educației nonformale, ilustrând importanța participării active, a colaborării și a reflecției în procesul de învățare.
Puterea invizibilă a informalului [Articol]
(CEP USM, 2025) Posțan, Liliana
Lucrarea abordeză problema inconsistenței teoretice a fenomenelor informale în diverse domenii, în special in educație. Prezumăm că, miturile despre informalitate, care denaturează percepția asupra acestui fenomen, cresc puterea invizinilă a acțiunilor informale în economie, politică, educație, media, comunicare.
Familia – formă de instituționalizare a educației nonformale [Articol]
(CEP USM, 2025) Botnar, Ludmila
Familia este o instituție socială esențială în procesul de educație nonformală, contribuind semnificativ la dezvoltarea personalității copilului. Instituționalizarea, ca proces social, a evoluat de-a lungul secolelor și este esențială pentru formarea normelor și valorilor în societate. Educația familială se desfășoară în primul mediu educațional al copilului, unde acesta învață prin modele comportamentale, transmiterea valorilor culturale și prin activități practice. Rolul educativ al familiei include educația personalizată, sprijinul emoțional, gestionarea responsabilităților și socializarea, toate acestea contribuind la integrarea armonioasă a copilului în societate. De asemenea, părinții au un rol activ în instituțiile de educație nonformală, colaborând cu școlile și contribuind la procesul educațional. Centrul Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO” exemplifică această colaborare, unde părinții participă activ în consiliile de administrație și oferă propuneri pentru îmbunătățirea calității educației. Astfel, familia, prin iubire și învățare experiențială, sprijină și completează educația formală, contribuind la dezvoltarea holistică a copilului și la coeziunea socială.
Unele aspecte privind starea de conflict în societatea Republicii Moldova [Articol]
(Lexon Prim, 2025) Malai, Lecreția
The study presents a philosophical perspective on the causes that sustain social conflict and its particularities in the society of the Republic of Moldova. The research focuses on identifying the ontological and epistemological mechanisms that support the presence of social conflicts. It highlights the social, cultural, identity, and political polarizations generated by post-Soviet transformations. The study investigates how social inequality, perceptions of injustice, and power relations contribute to the worsening of societal issues and, consequently, the state of conflict, including its perpetuation. The particularities of the conflict in the Eastern districts of the Republic of Moldova are explored, from polarization, the impact on social cohesion and collective and individual identity, to the division of society. The hermeneutics of public discourse reveal the sources that fuel the problems faced by society and, obviously, intensify the manifestations of conflict between politics and society. The importance of the legal framework in legitimizing and holding all social actors accountable is emphasized. The conclusions of the research indicate that social conflict in the Republic of Moldova is defined by a substantial deficit in social cohesion, identity reconstruction, political dialogue, as well as communication between the constituent entities of Moldovan society. These deficiencies, if overcome, would reduce fragmentation, not only socially but also culturally.