Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova (RI USM)

Institutional Repository of Moldova State University (IR MSU)

Repozitoriul Instituțional al Universității de Stat din Moldova reprezintă arhiva digitală cu acces deschis a rezultatelor cercetărilor științifice și științifico-didactice efectuate în cadrul universității. Conținutul arhivei este multidisciplinar și include lucrări din domeniile științelor exacte și socio-umanistice.
The Institutional Repository of the State University of Moldova is an open access digital archive of the results of scientific and scientific-didactic research carried out within the university. The archive's content is multidisciplinary and includes works from the fields of exact sciences, social sciences and humanities.

Communities in DSpace

Select a community to browse its collections.

Now showing 1 - 5 of 17

Recent Submissions

Cetățeanul ca subiect al procesului legislativ și normativ din România și Republica Moldova [Rezumat]
(2025) Costachi, Gheorghe (conducător științific)
Scopul studiului constă în analiza comparativă a mecanismelor juridice de participare a cetățenilor la procesul legislativ și normativ din România și Republica Moldova, în vederea identificării și evaluării instrumentelor juridice existente, elucidării problemelor aferente și formulării unor soluții de optimizare a cadrului normativ, care să contribuie la consolidarea democrației participative și a statului de drept. Obiectivele cercetării: a) analiza teoriei legiferării și normării, a teoriei democrației participative și a dreptului cetățenilor la administrare, în vederea fundamentării metodologice a cercetării și a stabilirii cadrului conceptual necesar examinării mecanismelor juridice de participare a cetățenilor la procesul legislativ și normativ; b) analiza procesului legislativ și normativ din România și Republica Moldova, cu delimitarea esenței, particularităților de reglementare, subiecților, responsabilităților și etapelor specific fiecăruia; c) studierea formelor de participare a cetățenilor în procesul legislativ din România și Republica Moldova, prin analiza instituțiilor juridice consacrate (inițiativa legislativa populară, consultarea publică, referendumul) și evaluarea reglementării acestora, în vederea aprecierii măsurii în care pot fi efectiv valorificate și a gradului lor de eficiență în implicarea reală a cetățenilor în procesul decizional legislativ; d) investigarea modalităților de participare a cetățenilor în procesul normativ din România și Republica Moldova, la nivelul autorităților publice centrale și locale, prin analiza instrumentelor juridice consecrate și evaluarea cadrului normativ aplicabil, în vederea determinării eficienței acestora în facilitarea implicării reale a cetățenilor în procesul decizional normativ. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a studiului constau în abordarea comparativă a proceselor legislative și normative din România și Republica Moldova, precum și a mecanismelor juridice de participare a cetățenilor în cadrul acestora. Studiul se distinge prin analiza detaliată a instrumentelor legale de participare cetățenească – inițiative legislative și normative populare, consultări publice și eferendumuri – în contextul celor două state, cu scopul de a evidenția similitudinile și diferențele în reglementarea acestora și de a aprecia gradul lor de aplicabilitate și eficiență în consolidarea democrației participative.
Cetățeanul ca subiect al procesului legislativ și normativ din România și Republica Moldova [Teză]
(2025) Lazăr, Matei; Costachi, Gheorghe (conducător științific)
Scopul studiului constă în analiza comparativă a mecanismelor juridice de participare a cetățenilor la procesul legislativ și normativ din România și Republica Moldova, în vederea identificării și evaluării instrumentelor juridice existente, elucidării problemelor aferente și formulării unor soluții de optimizare a cadrului normativ, care să contribuie la consolidarea democrației participative și a statului de drept. Obiectivele cercetării: a) analiza teoriei legiferării și normării, a teoriei democrației participative și a dreptului cetățenilor la administrare, în vederea fundamentării metodologice a cercetării și a stabilirii cadrului conceptual necesar examinării mecanismelor juridice de participare a cetățenilor la procesul legislativ și normativ; b) analiza procesului legislativ și normativ din România și Republica Moldova, cu delimitarea esenței, particularităților de reglementare, subiecților, responsabilităților și etapelor specific fiecăruia; c) studierea formelor de participare a cetățenilor în procesul legislativ din România și Republica Moldova, prin analiza instituțiilor juridice consacrate (inițiativa legislativa populară, consultarea publică, referendumul) și evaluarea reglementării acestora, în vederea aprecierii măsurii în care pot fi efectiv valorificate și a gradului lor de eficiență în implicarea reală a cetățenilor în procesul decizional legislativ; d) investigarea modalităților de participare a cetățenilor în procesul normativ din România și Republica Moldova, la nivelul autorităților publice centrale și locale, prin analiza instrumentelor juridice consecrate și evaluarea cadrului normativ aplicabil, în vederea determinării eficienței acestora în facilitarea implicării reale a cetățenilor în procesul decizional normativ. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a studiului constau în abordarea comparativă a proceselor legislative și normative din România și Republica Moldova, precum și a mecanismelor juridice de participare a cetățenilor în cadrul acestora. Studiul se distinge prin analiza detaliată a instrumentelor legale de participare cetățenească – inițiative legislative și normative populare, consultări publice și eferendumuri – în contextul celor două state, cu scopul de a evidenția similitudinile și diferențele în reglementarea acestora și de a aprecia gradul lor de aplicabilitate și eficiență în consolidarea democrației participative.
Unele particularități ale criminalității recidive [Articol]
(Departamentul Editorial-Poligrafic al Academiei „Ştefan cel Mare”, 2026) Faigher, Anatolie; Cernomoreţ, Sergiu
Criminologia are ca obiectiv prioritar prevenirea și profilactica criminalității. Cea ce ar însemna efortul îndreptat, în special, spre cei care deja au comis fapte prevăzute de legea penală, spre a evita reitararea comiterii astfel de fapte. Prin urmare, criminalitatea recidivă reprezintă o consecință a ”omisiunilor” sistemului măsurilor criminologice, din care cauză se comit noi fapte ilegale, de către persoane anterior supuse răspunderii penale. În acest context, propunem examinarea multiaspectuală, dar cu precădere criminologică a criminalității recidive, pentru a evidenția specificul său.
Probleme conceptuale și practice privind aplicarea amenzii contravenționale [Articol]
(Departamentul Editorial-Poligrafic al Academiei „Ştefan cel Mare”, 2026) Erhan, Ianuş; Reaboi, Stanislav
Amenda este sancțiunea contravențională cea mai aplicată. Peste 90 la sută din toate contravențiile sunt sancționate anume cu amendă, care poate fi completată în unele cazuri, cu sancțiunile complimentare: privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de dreptul de a deține anumite funcții, privarea de dreptul special, punctele de penalizare. Cu toate acestea, prevederile ce determină procedura de stabilire și încasare a amenzii sunt interpretabile, conțin o multitudine de neclarități, unele chiar nefiind aplicabile. În contextul dat, se impune revizuirea întregului concept legat de procedura stabilirii amenzii, mărimea acestea, condițiile de achitare, precum și de încasare silită, astfel încât să devină un instrument care, în primul rând, ar demotiva persoanele să comită contravenții, având un rol prioritar preventiv, și nu unul punitiv.
Respectarea drepturilor sociale – condiție a consolidării democrației în Republica Moldova [Articol]
(Departamentul Editorial-Poligrafic al Academiei „Ştefan cel Mare”, 2026) Roșca, Ludmila
În acest studiu sunt redimensionate interconexiunile valorilor și drepturilor sociale garantate de constituțiile statelor democratice. Reactualizarea interpretării semnificației dreptului și obiceiului, oferite de Im. Kant în lucrarea „Critica rațiunii pure”, permite autorului să explice obiectivele majore ale socializării și europenizării cetățenilor Republicii Moldova. Socializarea oferă persoanei numeroase oportunități de cunoaștere a intereselor, drepturilor, responsabilităților, posibilităților de realizare a propriului potențial cognitiv și creativ. Europenizarea este un proces axat pe asimilarea valorilor democrației europene, a stilului de viață și de gândire al europenilor. Europenizarea permite fiecărui cetățean să înțeleagă semnificația fenomenului – apartenența la cultura europeană. În concluzie, autorul menționează: cunoașterea valorilor și drepturilor sociale este o necesitate, pe care trebuie s-o satisfacem cu toții, indiferent de statutul nostru social. Doar așa vom contribui personal la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În același timp, instituțiile statului asigurând respectarea drepturilor sociale ale cetățenilor crează condițiile indispensabile avansării în procesul integrării europene.