Şcoala Doctorală Ştiinţe Umaniste şi ale Educaţiei
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11245
Browse
136 results
Search Results
Item Evreii din Basarabia în politica imperială rusă în secolul al XIX-lea(2025) Roitman, Alexandr; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul lucrării. Scopul de bază al prezentei teze de doctor îl constituie studierea evoluției comunității evreiești din Basarabia în perioada țaristă și analiza dezvoltării acesteia pe teritoriul dintre Nistru și Prut, prin elucidarea și aprofundarea aspectelor legate de cadrul juridico-coercitiv aparte, cu conexiuni la cel social, statistic,educațional, spiritual, caritativ.Metodologia cercetării. În studiul nostru, am utilizat mai multe metode de cercetare clasică, dar și unele atipice pentru studiile cronologice, printre metodele puse în aplicare fiind: metoda deductivă, metoda inductivă, metoda critică, metoda juridică,metoda tipologizării, metoda empirică, metoda istorică, metoda structural-funcțională,metoda comparativă, metoda statistică, metoda sistemică, particularizarea și generalizarea, analogia și altele. Utilizarea metodelor menționate, prin compararea extinsă a diferitor perioade istorice, marcând principalele procese generale și particulare,și prin aplicarea celorlalte metode clasice, a permis atingerea scopurilor și obiectivelor prezentei teze de doctor şi a dus la rezultatele scontate.Ipoteza de cercetare. În baza analizei surselor documentare primare, a documentelor de arhivă din epocă, dar și a surselor istorice secundare, se constată că politicile confesionale ale Imperiului Rus față de evrei au avut un impact diferit asupra populației evreiești din Basarabia, generând o asimilare mai târzie și creând condiții mai bune pentru cultul mozaic, decât în alte gubernii din cadrul Zonei de Reședință Permanentă a Evreilor (Zona Evreiască). Totuși sistemul juridic-administrativ și coercitiv aplicat de către administrația rusă faţă de această categorie de populaţie nu a putut proteja nici comunitatea evreiască din Basarabia de una din convulsiile sociale ale Imperiului Rus – pogromurile.Item Evreii din Basarabia în politica imperială rusă în secolul al XIX-lea(2025) Roitman, Alexandr; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul cercetării: Scopul de bază al prezentei teze de doctor îl constituie studierea evoluției comunității evreiești din Basarabia în perioada țaristă și analiza dezvoltării acesteia pe teritoriul dintre Nistru și Prut, prin elucidarea și aprofundarea aspectelor legate de cadrul juridico-coercitiv aparte, cu conexiuni la cel social, statistic, educațional, spiritual, caritativ.Obiectivele cercetării: Pentru a atinge scopul menționat, au fost trasate următoarele obiective:cercetarea istoriografiei problemei (izvoare, surse, narative și arhivistice); analiza consemnărilor privind evreii în spațiul românesc; prezentarea statisticilor de populație și studierea evoluției demografice a populației evreiești din Basarabia pe parcursul secolului al XIX-lea; analiza legislației din Imperiul Rus aplicate față de evrei pe parcursul secolului al XIX-lea, în special, în Basarabia; elucidarea particularităților vieții interne a evreilor din Basarabia și a rolului comunității ca entitate religioasă și juridică; studierea vieții comunitare, a rigorilor de funcționare a instituțiilor de cult și a sistemului educațional evreiesc în Imperiul Rus;identificarea aspectelor legate de serviciul militar al evreilor în armata țaristă; identificarea pretextelor și cauzelor ce au dus la pogromurile antievreiești și consecințelor acestora.Noutatea și originalitatea științifică: Se manifestă în analiza unui număr semnificativ de documente de arhivă, care nu au fost studiate anterior și în prezentarea, pentru prima dată în istoriografie, a istoriei comunității evreilor din Basarabia secolului al XIX-lea în limba română.Rezultatele obținute, problema științifică rezolvată: Rezultatul obținut care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante constă în elucidarea unor aspecte ale istoriei evreilor din Basarabia în perioada țaristă, necunoscute anterior, fapt ce oferă un cadru conceptual pentru clarificarea evoluției populației evreiești și rolul acesteia în Basarabia secolului al XIXlea,ce servește ca suport științific și metodologic în studierea istoriei confesionale a Basarabiei.Item Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească(2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)Scopul lucrării constă în studierea evoluției științei din RASSM/RSSM în problema investigării istoriei cercetărilor etno-naționale în perioada expansiunii dictaturii în stânga Nistrului, unde a fost formată RASSM (1924-1940) și a existenței statalității sovietice în Basarabia și în fosta RSSM (1940/1944-1991), precum și în evidențierea specificului procesului de cercetare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite etape ale evoluției sale.Item Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească(2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)Scopul studiului: analiza cercetărilor etno-naționale în RASSM (1924-1940) și în RSS Moldovenescă (1940/1944-1991), precum și evidențierea specificului procesului de investigare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite ale evoluției sale. Obiectivele cercetării: sistematizarea istoriografiei și surselor istoriografice relevante pentru cercetarea temei propuse; examinarea surselor referitoare la rolul Partidului Comunist și al statului sovietic în determinarea politicii în domeniul cercetărilor etno-naționale în URSS și în RASSM/RSSM; cercetarea evoluției formelor de organizare a științei etno-naționale în RASSM/RSSM și a relației acesteia cu centrele științifice ale URSS; evidențierea strategiilor de adaptare a cercetătorilor la directivele autorităților de partid și de stat sovietice; stabilirea principalelor perioade istorice în care s-a studiat problema nominalizată și precizarea particularităților esențiale ale acestor etape. Noutatea și originalitatea științifică: studierea complexă a istoriei cercetărilor etno-naționale în RASSM/RSSM, prin care s-a demonstrat că problema existenței „poporului moldovenesc” și a „limbii moldovenești” este una falsă, impusă de autoritățile sovietice pentru satisfacerea intereselor imperiale ale URSS; elucidarea, în temeiul surselor documentare, a rolului decisiv al organelor de partid și sovietice în organizarea procesului și formularea obiectivelor în cercetarea etno-națională. Problema științifică soluționată constă în realizarea, pentru prima dată, a unei lucrări științifice fundamentale referitoare la istoria cercetărilor etno-naționale în RASSM/RSSM în perioada dictaturii comuniste. Semnificația teoretică: elaborarea cadrului conceptual-teoretic privind istoria cercetărilor etno-naționale în RASS/RSSM; punerea în circuitul științific a datelor noi, inedite, ce îmbogățesc cunoștințele existente în domeniu, completând, astfel, vidul științific referitor la tematica respectivă.Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI)(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI)(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul tezei: cercetarea procesului de formare teritorială a Țării Moldovei în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în raport cu propriile regiuni de frontieră și cu entitățile social-politice de cealaltă parte a hotarelor atât în perioadele pașnice, cât și în episoadele de crize, soldate cu litigii și conflicte între domnii Moldovei și vecinii lor pe diverse segmente de frontieră comună. Obiectivele tezei: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns treptat în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției puterii teritoriale a voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale pe care aceștia le gestionau în numele voievozilor de la Suceava; precizarea locației anumitor localități amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate în diferite perioade de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea apariției anumitor trăsături în raporturile bilaterale dintre Țara Moldovei și vecinii săi, care ar sugera o tranziție de la conceptul medieval al frontierei spre delimitările tot mai stricte sub formă de tratate și înțelegeri, tipice pentru hotarele statelor din epoca modernă timpurie. Noutatea și originalitatea științifică: teza reprezintă o sinteză complexă a genezei evoluției teritoriale a Țării Moldovei de la întemeierea sa la mijlocul secolului XIV și până la stabilizarea hotarelor și zonelor frontaliere cu vecinii săi către mijlocul secolului XVI. În cadrul său au fost aduse precizări și contribuții oferite în evoluția frontierei moldo-polon (problemele bătăliei de la Plonini și a Țării Șipenițului, creșterea importanței Hotinului și a dregătorilor săi în ochii domniei, tranziția de la frontiera medievală spre modificarea hotarelor vechi a Pocuției în raporturile moldo-polone), istoria administrației domnești a Cetății Albe, problema Chiliei și Licostomului, evoluția frontierei moldo-muntene și specificul frontierei montane cu Transilvania.Item RAPORTURILE DINTRE CENTRU ȘI PERIFERIE ÎN IMPERIUL RUS: STRATEGIILE DE COOPTARE ALE ELITEI BASARABENE(2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)Scopul acestei cercetări este de a realiza o analiză detaliată a relațiilor Centru-periferie în contextul Basarabiei din perioada 1812-1828, concentrându-se pe 8 strategiile de cooptare și asimilare a elitei locale. Studiul examinează modul în care Imperiul Rus a integrat și a negociat cu elita basarabeană pentru a consolida controlul asupra regiunii, investigând atât mecanismele de guvernare și administrare, cât și impactul acestor politici asupra structurii sociale și economice locale. Obiectivele cercetării se concentrează pe mai multe aspecte esențiale ale dinamicii puterii și guvernării în Basarabia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul obiectiv este analiza structurilor și modelelor de guvernare locale și modul în care elitele basarabene au fost integrate în aceste structuri. Al doilea obiectiv constă în investigarea teoretică a politicilor imperiale și evaluarea implementării practice a acestora în Basarabia, concentrându-se pe interacțiunea dintre Centru și Periferie. Un alt obiectiv este examinarea modalităților prin care elita locală a negociat și și-a asigurat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere impuse de Imperiul Rus. De asemenea, se va evalua modul în care sistemul de privilegii nobiliare a fost utilizat de Imperiu pentru a coopta și fideliza elita locală, menținând astfel stabilitatea și controlul imperial. Cercetarea va analiza și rolul elitei basarabene în administrația regională și contribuția ei la implementarea politicilor imperiale în teritoriu. În final, se va investiga procesul prin care elita locală a fost structurată, integrată și transformată în subiect imperial, cu accent pe procesul de confirmare a statutului nobiliar. Ipoteza de cercetare pornește de la observația că, în procesul de „construire” a Imperiului (raportarea dintre Centru și Periferie), legitimitatea nu se bazează exclusiv, poate doar inițial, pe factorul forței (puterea politică). Ulterior, în viziunea Centrului, această supremație politică, fundamentată pe forță, cucerire și expansiune, trebuia transformată în acceptarea supremației civilizaționale de către elitele locale – adică acceptarea de facto a unui statut de dominare/subordonare în cadrul unor practici sociale.O primă etapă a colaborării între metropolă și periferie o constituie percepția diferențelor dintre elitele imperiale și cele locale, iar asimilarea culturală a fost, de fapt, un instrument de legitimare a metropolei în raport cu periferia. Aici apar primele tensiuni, deoarece existau anumite limite pe care, la început, boierii basarabeni nu erau dispuși să le depășească, riscând astfel pierderea identității — adică a legitimității care le conferă statutul de elită dominantă în teritoriu. Așadar, în concepția relațiilor dintre Centru și Periferie, ideea crucială este aceea de „distanță”, nu atât teritorială — deși aceasta este importantă, dar nu definitorie —, cât culturală, „civilizațională”, în sensul superiorității, adică al acceptării relațiilor de dominație/subordonare.Item RAPORTURILE DINTRE CENTRU ȘI PERIFERIE ÎN IMPERIUL RUS: STRATEGIILE DE COOPTARE ALE ELITEI BASARABENE(2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)Scopul lucrării este de a analiza detaliat relațiile Centru-Periferie în Basarabia între anii 1812-1828, concentrându-se pe strategiile de cooptare și integrare a elitei locale de către Imperiul Rus. Obiectivele: Primul obiectiv este analiza structurilor locale și integrarea elitelor basarabene în acestea. Al doilea obiectiv examinează politicile imperiale și implementarea lor practică, axându-se pe interacțiunea dintre centru și periferie. Un alt obiectiv urmărește modul în care elita locală a negociat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere rusești. Se va evalua și utilizarea privilegiilor nobiliare de către Imperiu pentru a coopta elita locală, menținând astfel controlul. Cercetarea va analiza și rolul elitelor în administrația regională și procesul de integrare a acestora ca subiecți imperiali. Noutatea și originalitatea științifică constă în analiza complexă a raporturilor Centru-Periferie din Basarabia prin prisma cooptării elitei locale de către Imperiul Rus, aspect care a fost insuficient abordat în istoriografia locală. Originalitatea constă în perspectiva multidimensională care combină aspecte politice, sociale și culturale, deschizând noi direcții de studiu prin comparația cu strategiile contemporane de influență utilizate de Federația Rusă.Item PSYCHO-PEDAGOGICAL AND METHODOLOGICAL BENCHMARKS OF MULTILINGUAL EDUCATION OF STUDENTS FROM A MOTIVATIONAL PERSPECTIVE IN ISRAEL AND THE REPUBLIC OF MOLDOVA(2024) Wittman, Hana; Darii, Ludmila( conducător științific)The relevance and importance of the research topic. The period in which we live is marked by complexity. Various social phenomena, alongside global economic crises, have a direct or indirect impact on the schools - institutions integrated within the broader social system. These phenomena influence not only the educational processes the schools carry out but also the way in which social actors perceive the value of education. Consequently, formal education has become subject to evolving conceptions, perspectives, and reforms aimed at modernizing the educational system, an institution increasingly viewed as out of step with contemporary needs. Bilingual (or multilingual) education, in general terms, refers to the use of two or more languages as mediums of instruction for part or all of the school curriculum. This definition excludes programs that merely involve the bilingual students without actually implementing bilingual (or multilingual) instruction. For a program to qualify as bilingual, both languages must be used as mediums of instruction. As scientific research has demonstrated, bilingual education becomes effective when multiple languages are used not only for teaching them as subjects in isolation but also for teaching the content of the curriculum, such as mathematics, social sciences, or the humanities. Bilingualism (or multilingualism) cannot be examined solely in relation to the language itself; it must always be understood in the broader social context, considering the specific circumstances of the linguistic communities concerned. These communities, in turn, occupy quite different position within the society, with varying degrees of access to power, recognition and opportunities. Internationally, multilingual education has been established as a priority in numerous educational policy documents, such as Common European Framework of Reference for Languages and the Key Competences for Lifelong Learning, which emphasize the importance of multilingual competences. These skills pertain to the effective and appropriate use of multiple languages for communication. Multilingual competences integrate linguistic, historical, and intercultural components and are grounded in the ability to mediate between different languages and modes of communication.Item PSYCHO-PEDAGOGICAL AND METHODOLOGICAL BENCHMARKS OF MULTILINGUAL EDUCATION OF STUDENTS FROM A MOTIVATIONAL PERSPECTIVE IN ISRAEL AND THE REPUBLIC OF MOLDOVA(2024) Wittman, Hana; Darii, Ludmila( conducător științific)The Purpose of the Research: establishment of the psycho-pedagogical and methodological benchmarks of multilingual education of middle school students from the motivational perspective. Research Objectives: analyse specialized literature with reference to the studied phenomena; conceptualize students' multilingual education from a motivational perspective; develop a methodology for motivating students to learn multiple languages as a dimension of multilingual education; experimentally validate the methodology for motivating students to learn multiple languages. The scientific novelty and originality of the research lie in: redefining the concept of multilingual education and identifying the particularities of learning multiple languages among middle school students of Jewish origin; developing an approach to simultaneous language learning based on the principles of transposition, transfer, and active, situational communication; establishing a motivational framework for multilingual education of middle school students based on personal, methodological and social factors.