ŞCOLI DOCTORALE
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11244
Browse
8 results
Search Results
Item Studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă [Rezumat](2025) Celpan-Patic, Natalia; Ciobanu, Anatol (conducător științific)Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul rezidă în identificarea și analiza trăsăturilor semantice și a potențialului sintagmatic al verbelor de mișcare în limbile română, franceză și rusă,prin evidențierea asemănărilor și deosebirilor în utilizarea structurilor formate cu aceste verbe. poteza de cercetare porneşte de la premisa că verbele de mişcare din cele trei limbi vizate în prezentul studiu formează structuri tipologice asemănătoare, atunci când sunt însoţite de adverbe postpuse sau substantive (cu sau fără prepoziţii) şi structuri distincte, când sunt urmate de un alt verb (sau alte verbe). În acest context, se presupune că, din punct de vedere tipologic, limbile franceză şi rusă manifestă mai multe similitudini structurale ale îmbinărilor cu verbele de mişcare,decât româna în raport cu franceza. De asemenea, se urmărește evidențierea diferențelor în modul de constituire a acestor structuri care trebuie luate în considerare atât în procesul de traducere, cât şi în cel de predare – învăţare a limbilor respective.Metodologia cercetării ştiinţifice. Metodele de cercetare utilizate la elaborarea tezei sunt generale: documentarea științifică, observația, metoda descriptivă, analiza contextuală, sinteza,comparația, chestionarea, inducția și deducția; specifice: metoda lexicografică, contrastivă,tipologică; moderne: analiza semică, distributivă, transformațională, statistico-matematică.Metoda de bază aplicată în lucrare este cea contrastivă, întrebuințată pentru a compara configurația semantică a verbelor de mișcare și structurile lor sintactice în cele trei limbi: română, franceză și rusă, urmărind stabilirea asemănărilor și a deosebirilor acestora.Item Studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă [Teză](2025) Celpan-Patic, Natalia; Ciobanu, Anatol (conducător științific)Scopul lucrării rezidă în identificarea și analiza trăsăturilor semantice și a potențialului sintagmatic al verbelor de mișcare în limbile română, franceză și rusă, prin evidențierea asemănărilor și deosebirilor în utilizarea structurilor formate cu aceste verbe. Obiectivele cercetării includ: investigarea aportului lingvisticii contrastive la noile direcții ale cercetării lingvistice și evidențierea rolului metodei contrastiv-tipologice aplicate la studiul fenomenelor de limbă; analiza statutului tipologic al limbilor română, franceză și rusă prin prisma structurilor cu verbele mișcării; delimitarea trăsăturilor semantice ale verbelor de mișcare; stabilirea criteriilor de clasificare a verbelor de mișcare din diverse perspective: morfologică, semantică, valențială, tipologică; studiul comportamentului sintactico-semantic al verbelor de mișcare din perspectiva trăsăturilor de tranzitivitate și cauzativitate; determinarea tipologiei structurilor cu verbele mișcării în cele trei limbi studiate prin evidențierea simetriei și asimetriei lor, a interferențelor lingvistice ce pot surveni în procesul utilizării lor în comunicarea orală sau scrisă; formularea unor recomandări glotodidactice pentru cercetători și profesori de limbi străine, în contextul actual de modernizare a educației lingvistice. Noutatea și originalitatea științifică este determinată de faptul că studiul reprezintă o primă încercare de a realiza o analiză semantică și sintagmatică a structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă dintr-o perspectivă contrastivă și, totodată, printr-o abordare interdisciplinară, integrând finalități lingvistice, didactice și traductologice.Item Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească [Rezumat](2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)Scopul lucrării constă în studierea evoluției științei din RASSM/RSSM în problema investigării istoriei cercetărilor etno-naționale în perioada expansiunii dictaturii în stânga Nistrului, unde a fost formată RASSM (1924-1940) și a existenței statalității sovietice în Basarabia și în fosta RSSM (1940/1944-1991), precum și în evidențierea specificului procesului de cercetare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite etape ale evoluției sale.Item Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească [Teză](2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)Scopul studiului: analiza cercetărilor etno-naționale în RASSM (1924-1940) și în RSS Moldovenescă (1940/1944-1991), precum și evidențierea specificului procesului de investigare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite ale evoluției sale. Obiectivele cercetării: sistematizarea istoriografiei și surselor istoriografice relevante pentru cercetarea temei propuse; examinarea surselor referitoare la rolul Partidului Comunist și al statului sovietic în determinarea politicii în domeniul cercetărilor etno-naționale în URSS și în RASSM/RSSM; cercetarea evoluției formelor de organizare a științei etno-naționale în RASSM/RSSM și a relației acesteia cu centrele științifice ale URSS; evidențierea strategiilor de adaptare a cercetătorilor la directivele autorităților de partid și de stat sovietice; stabilirea principalelor perioade istorice în care s-a studiat problema nominalizată și precizarea particularităților esențiale ale acestor etape. Noutatea și originalitatea științifică: studierea complexă a istoriei cercetărilor etno-naționale în RASSM/RSSM, prin care s-a demonstrat că problema existenței „poporului moldovenesc” și a „limbii moldovenești” este una falsă, impusă de autoritățile sovietice pentru satisfacerea intereselor imperiale ale URSS; elucidarea, în temeiul surselor documentare, a rolului decisiv al organelor de partid și sovietice în organizarea procesului și formularea obiectivelor în cercetarea etno-națională. Problema științifică soluționată constă în realizarea, pentru prima dată, a unei lucrări științifice fundamentale referitoare la istoria cercetărilor etno-naționale în RASSM/RSSM în perioada dictaturii comuniste. Semnificația teoretică: elaborarea cadrului conceptual-teoretic privind istoria cercetărilor etno-naționale în RASS/RSSM; punerea în circuitul științific a datelor noi, inedite, ce îmbogățesc cunoștințele existente în domeniu, completând, astfel, vidul științific referitor la tematica respectivă.Item INTERPRETAREA CUVINTELOR-REALITĂȚI DIN OPERA LUI ION CREANGĂ TRADUSĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ(2024) Iordan, Corina; Șaganean, Gabriela; Druță, IngaAnaliza strategiilor de traducere din română în engleză a cuvintelor-realități din opera lui I. Creangă Amintiri din copilărie prin prisma aspectelor semantico-funcționale.sub aspect teoretic, lucrarea de față prezintă interes datorită analizei și sintetizării concepțiilor noi în lingvistică cu privire la cuvintele-realități. Sub aspect practic, rezultatele cercetării pot fi utilizate în cadrul unor proiecte de cercetare interdisciplinară, pot înlesni apariția de noi cercetări și pot constitui o platformă pentru potențialele teze de licență, de masterat și de doctorat.Item DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE(2024) Grossu, Silvia; Petrencu, AnatolScopul și obiectivele lucrării: investigarea, prin optica discursului identitar, a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea pentru reperele valorice ale discursului identitar al lui Gurie Grosu se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Obiectivele lucrării rezidă în clarificarea conceptelor de discurs identitar, investigarea polivalentă a operei și activității Mitropolitului Gurie, a reperelor și contextului receptării operei ierarhului ca demers identitar național și confesional, evidențierea condițiilor specifice de promovare a discursului identitar în Basarabia în două etape cronologice distincte: în perioada de până la 1917 și în perioada interbelică, stabilirea impactului discursului identitar asupra procesului de sincronizare a Basarabiei cu România.Item ECHIVALENTE ROMÂNEŞTI ALE VERBELOR PREFIXALE ASPECTUALE DIN LIMBA RUSĂ ( STUDIU CONTRASTIV )(2019) Sobol, AlionaScopul şi obiectivele lucrării. Scopul îl constituie elaborarea tipologiei echivalentelor româneşti ale verbelor din limba rusă, derivate cu prefixe uzuale (воз-/вос-, до-, за-, на-, om-, пере-, по-, под-, при-, про-), ce dezvăluie caracterul desfăşurării acţiunii; identificarea celor mai frecvente procedee de traducere a verbelor prefixale din limba rusă; sistematizarea mijloacelor de redare a aspectualităţii în limba română. Obiectivele sunt: evidenţierea semnificaţiilor aspectuale ale verbelor prefixale din limba rusă; delimitarea modalităţilor de exprimare, în limba română, a acestor 4 semnificaţii; reliefarea diferenţelor şi a similitudinilor de esenţă structurală a tipurilor de Aktionsart în limbile rusă şi română; stabilirea modelelor structurale, specifice echivalentelor româneşti ale verbelor prefixale din limba rusă.Item ECHIVALENTE ROMÂNEŞTI ALE VERBELOR PREFIXALE ASPECTUALE DIN LIMBA RUSĂ ( STUDIU CONTRASTIV )(2019) Sobol, Aliona; Oglindă, Aliona; Ciobanu, AnatolScopul şi obiectivele lucrării: scopul îl constituie elaborarea tipologiei echivalentelor româneşti ale verbelor din limba rusă, derivate cu prefixe uzuale (воз-/вос-, до-, за-, на-, om-, пере-, по-, под-, при-, про-), ce dezvăluie caracterul desfăşurării acţiunii; identificarea celor mai frecvente procedee de traducere a verbelor prefixale din limba rusă; sistematizarea mijloacelor de redare a aspectualităţii în limba română. Obiectivele sunt: evidenţierea semnificaţiilor aspectuale ale verbelor prefixale din limba rusă; delimitarea modalităţilor de exprimare, în limba română, a acestor semnificaţii; reliefarea diferenţelor şi a similitudinilor de esenţă structurală a tipurilor de Aktionsart în limbile rusă şi română; stabilirea modelelor structurale, specifice echivalentelor româneşti ale verbelor prefixale din limba rusă.