55. Ştiinţe Juridice
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11268
Browse
139 results
Search Results
Item Incidența raționamentului jurisdicțional al Curții de Justiție a UE asupra procesului de creație normativă în statele membre și din proximă vecinătate [Rezumat](2025) Poalelungi, Mihai; Balan, Oleg (conducător științific)Scopul tezei este de a examina în profunzime jurisprudența CJUE și de a analiza raționamentele care stau la baza acestor hotărâri, îndeosebi de a studia abordările atât doctrinare cât și normative ale raționamentului jurisdicțional din hotărârile CJUE. Astfel, vor fi analizate un șir de principii ale dreptului Uniunii Europene pentru a fi posibilă interpretarea raționamentului Tratatelor fundamentale, aplicarea și interpretarea cărora constituie competența exclusivă a CJUE. Obiectivele cercetării: Determinarea inițială a conceptelor care stau la baza raționamentului jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; demonstrarea impactului hotărârilor CJUE atât în interiorul UE cât și în afara teritoriilor statelor membre ale UE; precum și, în cele din urmă, expunerea influenței asupra raționamentului hotărârilor CJUE în procesul de creație normativă în statele membre ale UE, dar și în cele din proxima vecinătate, inclusiv în Republica Moldova. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în modul în care au fost analizate aspecte teoretice și metodologice ale pronunțării hotărârilor CJUE prin identificarea raționamentului acestora; identificarea raționamentului Tratatelor fundamentale; evaluarea competențelor și conflictelor CJUE cu instanțele constituționale ale statelor membre din UE; cercetarea influenței hotărârilor dincolo de frontierele teritoriale și juridice ale UE. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: Determinarea raționamentului Tratatelor fundamentale va permite înțelegerea actelor ultra vires și analiza conflictelor de competență a CJUE cu cea a instanțelor constituționale din statele membre ale UE. Determinarea raționamentului hotărârilor CJUE identifică problema invocării jurisprudenței europene și aplicării ei în legislația națională.Item Incidența raționamentului jurisdicțional al Curții de Justiție a UE asupra procesului de creație normativă în statele membre și din proximă vecinătate [Teză](2025) Poalelungi, Mihai; Balan, Oleg (conducător științific)Scopul tezei este de a examina în profunzime jurisprudența CJUE și de a analiza raționamentele care stau la baza acestor hotărâri, îndeosebi de a studia abordările atât doctrinare cât și normative ale raționamentului jurisdicțional din hotărârile CJUE. Astfel, vor fi analizate un șir de principii ale dreptului Uniunii Europene pentru a fi posibilă interpretarea raționamentului Tratatelor fundamentale, aplicarea și interpretarea cărora constituie competența exclusivă a CJUE. Obiectivele cercetării: Determinarea inițială a conceptelor care stau la baza raționamentului jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; demonstrarea impactului hotărârilor CJUE atât în interiorul UE cât și în afara teritoriilor statelor membre ale UE; precum și, în cele din urmă, expunerea influenței asupra raționamentului hotărârilor CJUE în procesul de creație normativă în statele membre ale UE, dar și în cele din proxima vecinătate, inclusiv în Republica Moldova. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în modul în care au fost analizate aspecte teoretice și metodologice ale pronunțării hotărârilor CJUE prin identificarea raționamentului acestora; identificarea raționamentului Tratatelor fundamentale; evaluarea competențelor și conflictelor CJUE cu instanțele constituționale ale statelor membre din UE; cercetarea influenței hotărârilor dincolo de frontierele teritoriale și juridice ale UE. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: Determinarea raționamentului Tratatelor fundamentale va permite înțelegerea actelor ultra vires și analiza conflictelor de competență a CJUE cu cea a instanțelor constituționale din statele membre ale UE. Determinarea raționamentului hotărârilor CJUE identifică problema invocării jurisprudenței europene și aplicării ei în legislația națională.Item Reglementarea juridică privind plasarea în câmpul muncii a străinilor [Rezumat](2025) Furculiță, Andrei; Romandaș, Nicolai (conducător științific)Scopul lucrării: constă în realizarea unei cercetări aprofundate a situațiilor ce reclamă necesitatea plasării în câmpul muncii a cetățenilor străini și a modalităților de reglementare juridică ce se aplică în cazurile de încheiere a raporturilor juridice dintre aceste persoane și angajatorii autohtoni prin prisma instrumentelor internaționale, a legislației naționale și a opiniilor doctrinare.Obiectivele cercetării: obiectivele de bază ale prezentului studiu constau în următoarele: analiza doctrinei de specialitate și a lucrărilor care au abordat problemele privind angajarea cetățenilor străini pe teritoriul altor state, analiza cadrului legislativ al RM aplicabil în situațiile referitoare la plasarea în câmpul muncii a cetățenilor străini, analiza drepturilor și obligațiilor în sfera muncii a angajatorului moldovean în cazul încadrării cetățenilor străini, definirea noțiunii de cetățean și lucrător străin, analiza multiaspectuală a contractului individual de muncă cu element de extranietate ce se încheie de către angajatorul autohton cu un cetățean străin, prezentarea particularităților material-financiare de plasare în câmpul muncii din RM a cetățenilor străini, precum și formularea propunerilor de lege ferenda, întru perfecționarea cadrului legislativ național. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în faptul că aceasta reprezintă primul studiu amplu autohton în care s-a încercat să realizăm o analiză complexă a problemei ce vizează reglementarea juridică privint plasarea în câmpul muncii a străinilor pe teritoriul RM. În procesul elaborării prezentului studiu s-a făcut trimiterea la o varietate de opinii și concepții doctrinare. A fost scos în evidență unele eficiențe ale cadrului legislativ național și înaintarea propunerii de lege ferenda care ar spori eficiența la plasarea în câmpul muncii a străinilor. Problematica științifică soluționată constă în tratarea multiaspectuală a cazurilor și, implicit, problemelor privind reglementarea juridică în RM a muncii străinilor pe teritoriul țării, prin prisma instrumentelor inter-naționale, a legislațiilor RM, României și, tangential, Austriei, ceea ce a contribuit la evidențierea lacunelor legislative existente în cadrul normativ moldovenesc, în vederea cizelării și racordării acestora la standardele internaționale actuale în domeniu.Item Reglementarea juridică privind plasarea în câmpul muncii a străinilor [Teză](2025) Furculiță, Andrei; Romandaș, Nicolai (conducător științific)Scopul lucrării: constă în realizarea unei cercetări aprofundate a situațiilor ce reclamă necesitatea plasării în câmpul muncii a cetățenilor străini și a modalităților de reglementare juridică ce se aplică în cazurile de încheiere a raporturilor juridice dintre aceste persoane și angajatorii autohtoni prin prisma instrumentelor internaționale, a legislației naționale și a opiniilor doctrinare.Obiectivele cercetării: obiectivele de bază ale prezentului studiu constau în următoarele: analiza doctrinei de specialitate și a lucrărilor care au abordat problemele privind angajarea cetățenilor străini pe teritoriul altor state, analiza cadrului legislativ al RM aplicabil în situațiile referitoare la plasarea în câmpul muncii a cetățenilor străini, analiza drepturilor și obligațiilor în sfera muncii a angajatorului moldovean în cazul încadrării cetățenilor străini, definirea noțiunii de cetățean și lucrător străin, analiza multiaspectuală a contractului individual de muncă cu element de extranietate ce se încheie de către angajatorul autohton cu un cetățean străin, prezentarea particularităților material-financiare de plasare în câmpul muncii din RM a cetățenilor străini, precum și formularea propunerilor de lege ferenda, întru perfecționarea cadrului legislativ național. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în faptul că aceasta reprezintă primul studiu amplu autohton în care s-a încercat să realizăm o analiză complexă a problemei ce vizează reglementarea juridică privint plasarea în câmpul muncii a străinilor pe teritoriul RM. În procesul elaborării prezentului studiu s-a făcut trimiterea la o varietate de opinii și concepții doctrinare. A fost scos în evidență unele eficiențe ale cadrului legislativ național și înaintarea propunerii de lege ferenda care ar spori eficiența la plasarea în câmpul muncii a străinilor. Problematica științifică soluționată constă în tratarea multiaspectuală a cazurilor și, implicit, problemelor privind reglementarea juridică în RM a muncii străinilor pe teritoriul țării, prin prisma instrumentelor inter-naționale, a legislațiilor RM, României și, tangential, Austriei, ceea ce a contribuit la evidențierea lacunelor legislative existente în cadrul normativ moldovenesc, în vederea cizelării și racordării acestora la standardele internaționale actuale în domeniu.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Rezumat](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constă în realizarea unei ample cercetări asupra informaţiilor produs al infracțiunii cu însușiri probatorii şi posibilitatea acestora de a deveni probe, precum şi corelaţia dintre datele obţinute în cadrul procesului penal cu cele obţinute în afara lui şi cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerinţele stipulate de legislaţia naţională şi CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Problema științifică importantă soluționată vizează elucidarea cadrului normativ național privind admisibilitatea probelor în procesul penal prin prisma exigențelor CoEDO și legislației statelor europene, identificarea incoerențelor și coliziunilor de natură să afecteze postulatele justiției penale și elaborarea unor teze și soluții, inclusiv de lege ferenda, urmărind ca finalitate favorizarea aplicării corecte şi uniforme a normelor privind admisibilitatea probelor și contribuind astfel la asigurarea respectării drepturilor persoanei în procesul penal, dar şi la perfecţionarea reglementărilor în materie.Ipoteza de cercetare. Cercetarea are la bază prezumția potrivit căreia insuficiența tratamentului teoretico-normativ și aplicativ privind condițiile admiterii și excluderii informațiilor probante în/din procesul penal, ca și garanție a respectării drepturilor omului, precum și lipsa de unitate privind viziunile doctrinare și de claritate privind criteriile de admisibilitate/inadmisibilitate stabilite de legislația procesual penală generează carențe și contradicții, îngrădind pe alocuri însăși scopul procesului penal, ca atare, iar lipsa de previzibilitate asupra aplicării condițiilor de admisibilitate/inadmisibilitate a probelor, este de natură să conducă la aplicarea lor neuniformă,subzistând riscul afectării drepturilor omului la general și dreptului la un proces echitabil în special, fapt care, în viziunea noastră, determină și justifică oportunitatea și actualitatea elucidării acestei problematici.Ipoteză formulată este probată prin cercetarea științifică de față și anterioare, regăsindu-se în analiza situației în materia admisibilității probelor, în conceptul și abordarea comparativă a probelor și admisibilității acestora, în tratamentul complex al cadrului normativ-procesual, în exigențele CoEDO privind admisibilitatea probelor în procesul penal, precum și în concluziile generale și recomandările formulate.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constăîn relizarea unei ample cercetări asupra informațiilor produs al infracțiunii cu insișiri probatorii și posibilitatea acestora de a deveni probe, precum și corelația dintre datele obținute în cadrul procesului penal cu cele obținute în afară lui și cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerintele stipulate de legislația națională și CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Item Metodica investigării infracțiunilor de insolvabilitate intenționată și insolvabilitate fictivă [Teză](2025) Janu, Natalia; Rusu, Vitalie (conducător științific)Scopul lucrării: Scopul tezei de doctor este axat pe identificarea și analiza metodelor și tehnicilor specifice utilizate în investigarea infracțiunilor de insolvabilitate intenționată și insolvabilitate fictivă, având în vedere complexitatea acestor infracțiuni.Obiectivele cercetării: identificarea și expunerea elementelor de bază ale caracteristicii criminalistice a infracțiunii de insolvabiltate intenționată și insolvabilitate fictivă; sistematizarea și analiza spectrului de circumstanțe ce urmează a fi stabilite în cauzele referitoare la aceste infracțiuni;stabilirea și analiza cauzelor şi circumstanţelor care au contribuit la comiterea infracțiunilor de insolvabilitate; expunerea și analiza particularităților tactico-organizatorice ale verificărilor inițiale în vederea descoperirii faptelor de insolvabilitate intenționată și insolvabilutate fictivă; conturarea particularităților referitoare la începerea urmăririi penale pe această categorie de dosare și caracterizarea activității analitice a ofițerului de urmărire penală la această etapă a cercetării;precizarea situațiilor tactice la momentul luării hotărârii privind începerea urmăririi penale și enumerarea versiunilor generale și particulare în cazul infracțiunilor de insolvabilitate; analiza și precizarea particularităților tactice ale efectuării acțiunilor de urmărire penală în procesul investigării infracțiunilor de insolvabilitate intenționată și insolvabilitate fictivă; formularea concluziilor și recomandărilor în vederea îmbunătățirii, perfecționării și eficientizării cadrului metodologic de cercetare a infracțiunilor de insolvabilitate intenționată și insolvabilitate fictivă etc.Noutatea și originalitatea lucrării: în conținutul prezentei teze de doctor, pentru prima dată în Republica Moldova, în baza practicii judiciare și a prevederilor legii referitoare la insolvabilitate, a fost cercetat un complex de chestiuni referitoare la depistarea, investigarea și descoperirea infracțiunilor de insolvabilitate. De asemenea, au fost elaborate recomandări relevante privind perfecționarea practicii de urmărire penală aplicate la cercetarea acestor infracțiuni. Lucrarea cuprinde și un spectru larg de prevederi referitoare la bazele metodologice de investigare a faptelor de insolvabilitate intenționată și insolvabilitate fictivă.Item Răspunderea penală pentru munca forțată [Rezumat](2025) Guidea, Petru; Brînza, Serghei (conducător științific)Scopul lucrării este de a analiza infracțiunea prevăzută la art. 168 CP RM, punând în evidență dificultățile de calificare a acesteia, ambiguitățile asociate cu interpretarea art. 168 CP RM și provocările cu care se confruntă practicienii în aplicarea sa, oferind în același timp soluții concrete pentru a depăși aceste obstacole.Item Răspunderea penală pentru munca forțată [Teză](2025) Guidea, Petru; Brînza, Serghei (conducător științific)Scopul lucrării este de a analiza infracțiunea prevăzută la art. 168 CP RM, punând în evidență dificultățile de calificare a acesteia, ambiguitățile asociate cu interpretarea art. 168 CP RM și provocările cu care se confruntă practicienii în aplicarea sa, oferind în același timp soluții concrete pentru a depăși aceste obstacole. Obiectivele cercetării: stabilirea neajunsurilor ce caracterizează cadrul normativ în materie de interzicere a muncii forțate; delimitarea muncii forțate de faptele asemănătoare (sclavie, traficul de ființe umane săvârșit în scopul exploatării prin muncă forțată etc.); examinarea – sub aspectul respectării principiului legalității – a cazurilor din jurisprudență în care s-a aplicat art. 168 CP RM; identificarea deficiențelor care influențează claritatea și previzibilitatea acestui articol; formularea de sugestii pentru corectarea unor asemenea deficiențe, etc. Noutatea şi originalitatea științifică a tezei. Teza de față se distinge prin noutatea și originalitatea sa, fiind prima lucrare științifică de amploare care analizează infracțiunea prevăzută de art. 168 CP RM. Aportul personal în analiza răspunderii pentru această infracțiune se concentrează pe dezvoltarea unei paradigme de interpretare a dispoziției art. 168 CP RM, care abordează prioritățile științifice și provocările practice în aplicarea sa, clarificând temeiul juridic al răspunderii penale. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme ştiinţifice importante: elaborarea unui cadru conceptual pentru calificarea faptelor în baza art. 168 CP RM, ceea ce poate contribui la clarificarea condițiilor în care se aplică acest articol și la fundamentarea unor măsuri eficiente pentru prevenirea și combaterea fenomenului de muncă forțată, în general, și a infracțiunii de muncă forțată, în particular, asigurând astfel o aplicare mai uniformă a art. 168 CP RM și sporind protecția libertății de a munci împotriva manifestărilor infracționale.Item Procedura privind urmărirea penală și judecarea cauzelor în cazul săvârșirii infracțiunilor de persoanele juridice [Rezumat](2025) Gurghiș, Ana; Dolea, Igor (conducător științific)Scopul lucrării constă în identificarea și estimarea particularităților distincte ale procedurii de urmărire și judecare a infracțiunilor comise de persoanele juridice din perspectiva asigurării echității procesului penal. Noutatea și originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Pe baza surselor din doctrina juridică dar și a hotărârilor instanțelor judecătorești în materia cercetată, a fost posibilă scoaterea în evidență a particularităților urmăririi și judecării infracțiunilor comise de persoanele juridice. Subiectul abordat și valorificat în cercetarea de față acoperă un gol în doctrina procesual penală din Republica Moldova, lucrarea fiind una de pionierat. Problema științifică importantă soluționată în domeniul de cercetare constă în investigarea aprofundată a statutului juridic distinct al persoanei juridice în calitate de subiect al procesului penal, demers care a condus la clarificarea unor noțiuni și concepte utilizate atât în doctrină, cât și în practică, oferind o înțelegere mai nuanțată actorilor implicați în procesul penal. Totodată, cercetarea a evidențiat particularitățile implicării persoanei juridice în cadrul procesual penal și a permis fundamentarea teoretică a necesității diversificării cadrului normativ, prin formularea unor propuneri de lege ferenda adaptate specificului acestei proceduri speciale.