55. Ştiinţe Juridice
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11268
Browse
199 results
Search Results
Item Limitele judecării cauzei penale [Rezumat](2025) Postică, Aureliu; Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)Determinarea conținutului juridic și formularea noțiunii de limite ale judecării cauzei în procesul penal; dezvăluirea esenței și conținutului limitelor judecării cauzei penale în funcţie de cercul de persoane participante la proces; determinarea și clasificarea categoriilor de persoane care nu au statut de inculpați în cauzele penale, însă ale căror acțiuni ilegale au legătură cu fapta incriminată inculpatului, examinată în instanța de judecată; identificarea condițiilor referitoare la modificarea învinuirii în instanța de fond; elaborarea criteriilor referitoare la recunoașterea învinuirii modificate ca agravând situația inculpatului sau încălcând dreptul acestuia la apărare; identificarea limitelor speciale ale judecării cauzei penale, și anume, care sunt cerințele speciale în raport cu hotarele cercetării judecătorești, darea sentinței și modificarea învinuirii în instanță pe anumite categorii de cauze sau în privința unor anumite categorii de persoane; analiza limitelor judecării cauzelor penale prin prisma standardelor internaționale ale unui proces echitabil; identificarea unor criterii juridice internaționale în materia posibilei modificări a învinuirii în instanța de fond; identificarea și analiza modelelor de modificare a învinuirii în instanța de fond; stabilirea granițelor admisibile pentru modificarea învinuirii în instanța de fond în contextul cerințelor raportate la limitele judecării cauzei penale; cercetarea practicii de aplicare a cerințelor legale referitoare la limitele judecării cauzei penale în spețe concrete și demonstrarea, în baza studiului empiric, a importanței pe care o are din perspectiva dreptului la apărare; caracterizarea realizării limitelor judecării cauzei pe anumite categorii de dosare. Noutatea și originalitatea științifică constă în faptul că au fost analizate aspectele teoretice și științifico-practice ale limitelor judecării cauzei. Studiul elementelor și aspectelor subiectului în cauză, care a fost până în prezent doar parțial investigat, a facilitat identificarea principalelor probleme din domeniu și a condus la formularea unor constatări ce aduc o contribuție semnificativă, caracterizată prin noutate și originalitate. Aceste rezultate sunt deosebit de importante pentru îmbunătățirea cadrului legislativ existent. În acest sens, cercetarea realizată respectă criteriile de noutate și originalitate științifică.Item Justiția în paradigma cosmopolitismului [Teză](2025) Bejan, Lavinia Andreea; Negru, Andrei (conducător științific)Examinarea problematicii justiției și principiilor sistemelor de justiție prin prisma abordărilor contemporane ale dreptății; explorarea paradigmei cosmopolitismului pentru a determina autentificarea sa științifică în câmpul juridic și raporturile sale cu câmpul juridic; înaintarea, argumentarea și plasarea în circuitul științific a noțiunii de dreptate procedurală și clarificarea modului în care aceasta contribuie la legitimarea înfăptuirii justiției; contextualizarea ordinii juridice globale, ca manifestare efectivă a cosmopolitismului, prin filtrul problemei legitimității; identificarea, sistematizarea și diferențierea principiilor fundamentale ale oricărui sistem de justiție, național, regional sau internațional; analiza recunoașterii și reflectării standardelor justiției în ordinea juridică globală, cu aplicare la nivelul instanțelor internaționale; instrumentalizarea recunoașterii și consacrării principiilor fundamentale ale justiției drept criteriu în evaluarea legitimității instanțelor internaționale. Abordarea interdisciplinară a principiilor și valorilor sistemului de justiție prin prisma paradigmei cosmopolitismului contemporan; consolidarea, în spațiul doctrinar din Republica Moldova și România, a conceptului de dreptate procedurală; distingerea elementelor ce pot susține un „cosmopolitism al principiilor justiției‖; identificarea și sistematizarea principiilor fundamentale ale oricărui sistem de justiție și considerarea lor prin raportare la abordarea dreptății procedurale; reconceptualizarea legitimității instanțelor internaționale prin introducerea, drept criteriu de evaluare, a modului în care sunt asigurate și respectate principiile și valorile justiției; instrumentalizarea acestei propuneri prin viziunea unei justiții cosmopolitiste adecvate.Item Justiția în paradigma cosmopolitismului [Rezumat](2025) Bejan, Lavinia Andreea; Negru, Andrei (conducător științific)Examinarea problematicii justiției și principiilor sistemelor de justiție prin prisma abordărilor contemporane ale dreptății; explorarea paradigmei cosmopolitismului pentru a determina autentificarea sa științifică în câmpul juridic și raporturile sale cu câmpul juridic; înaintarea, argumentarea și plasarea în circuitul științific a noțiunii de dreptate procedurală și clarificarea modului în care aceasta contribuie la legitimarea înfăptuirii justiției; contextualizarea ordinii juridice globale, ca manifestare efectivă a cosmopolitismului, prin filtrul problemei legitimității; identificarea, sistematizarea și diferențierea principiilor fundamentale ale oricărui sistem de justiție, național, regional sau internațional; analiza recunoașterii și reflectării standardelor justiției în ordinea juridică globală, cu aplicare la nivelul instanțelor internaționale; instrumentalizarea recunoașterii și consacrării principiilor fundamentale ale justiției drept criteriu în evaluarea legitimității instanțelor internaționale.Item Aprecierea probelor la adoptarea soluțiilor instanței de fond [Teză](2025) Lupașco, Lilia; Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)Studiul de față își propune o analiză detaliată a instituției aprecierii probelor în cauzele penale, realizată de instanța de judecată în faza judecării în fond, având ca obiectiv identificarea aspectelor relevante ce pot contribui atât la perfecționarea legislației procesual-penale, cât și la aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice ale specialiștilor din domeniul juridic. Obiectivele cercetării: analiza materialelor științifice referitoare la aprecierea probelor la judecarea cauzelor penale în fond; identificarea esenței și conținutului probatoriului în cauzele penale; determinarea importanței probelor și a conceptului general; cercetarea invalidării probelor obținute în mod nelegal în cauzele penale; identificarea și determinarea factorilor care influențează aprecierea probelor și a mecanismelor de apreciere a probelor de către instanța de judecată; relevarea conceptului propriei convingeri a judecătorului la aprecierea probelor în cauzele penale; cercetarea practicii judiciare naționale și internaționale în domeniul aprecierii probelor la judecarea cauzelor penale în fond; analiza particularităților de apreciere a probelor la etapa de pregătire a cauzei spre judecare; relevarea particularităților de apreciere a probelor la cercetarea judecătorească; determinarea actului final al aprecierii probelor în instanța de fond; identificarea carențelor și lacunelor în domeniul ce vizează aprecierea probelor și formularea propunerilor de lege ferenda.Item Incidența raționamentului jurisdicțional al Curții de Justiție a UE asupra procesului de creație normativă în statele membre și din proximă vecinătate [Rezumat](2025) Poalelungi, Mihai; Balan, Oleg (conducător științific)Scopul tezei este de a examina în profunzime jurisprudența CJUE și de a analiza raționamentele care stau la baza acestor hotărâri, îndeosebi de a studia abordările atât doctrinare cât și normative ale raționamentului jurisdicțional din hotărârile CJUE. Astfel, vor fi analizate un șir de principii ale dreptului Uniunii Europene pentru a fi posibilă interpretarea raționamentului Tratatelor fundamentale, aplicarea și interpretarea cărora constituie competența exclusivă a CJUE. Obiectivele cercetării: Determinarea inițială a conceptelor care stau la baza raționamentului jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; demonstrarea impactului hotărârilor CJUE atât în interiorul UE cât și în afara teritoriilor statelor membre ale UE; precum și, în cele din urmă, expunerea influenței asupra raționamentului hotărârilor CJUE în procesul de creație normativă în statele membre ale UE, dar și în cele din proxima vecinătate, inclusiv în Republica Moldova. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în modul în care au fost analizate aspecte teoretice și metodologice ale pronunțării hotărârilor CJUE prin identificarea raționamentului acestora; identificarea raționamentului Tratatelor fundamentale; evaluarea competențelor și conflictelor CJUE cu instanțele constituționale ale statelor membre din UE; cercetarea influenței hotărârilor dincolo de frontierele teritoriale și juridice ale UE. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: Determinarea raționamentului Tratatelor fundamentale va permite înțelegerea actelor ultra vires și analiza conflictelor de competență a CJUE cu cea a instanțelor constituționale din statele membre ale UE. Determinarea raționamentului hotărârilor CJUE identifică problema invocării jurisprudenței europene și aplicării ei în legislația națională.Item Incidența raționamentului jurisdicțional al Curții de Justiție a UE asupra procesului de creație normativă în statele membre și din proximă vecinătate [Teză](2025) Poalelungi, Mihai; Balan, Oleg (conducător științific)Scopul tezei este de a examina în profunzime jurisprudența CJUE și de a analiza raționamentele care stau la baza acestor hotărâri, îndeosebi de a studia abordările atât doctrinare cât și normative ale raționamentului jurisdicțional din hotărârile CJUE. Astfel, vor fi analizate un șir de principii ale dreptului Uniunii Europene pentru a fi posibilă interpretarea raționamentului Tratatelor fundamentale, aplicarea și interpretarea cărora constituie competența exclusivă a CJUE. Obiectivele cercetării: Determinarea inițială a conceptelor care stau la baza raționamentului jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; demonstrarea impactului hotărârilor CJUE atât în interiorul UE cât și în afara teritoriilor statelor membre ale UE; precum și, în cele din urmă, expunerea influenței asupra raționamentului hotărârilor CJUE în procesul de creație normativă în statele membre ale UE, dar și în cele din proxima vecinătate, inclusiv în Republica Moldova. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în modul în care au fost analizate aspecte teoretice și metodologice ale pronunțării hotărârilor CJUE prin identificarea raționamentului acestora; identificarea raționamentului Tratatelor fundamentale; evaluarea competențelor și conflictelor CJUE cu instanțele constituționale ale statelor membre din UE; cercetarea influenței hotărârilor dincolo de frontierele teritoriale și juridice ale UE. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: Determinarea raționamentului Tratatelor fundamentale va permite înțelegerea actelor ultra vires și analiza conflictelor de competență a CJUE cu cea a instanțelor constituționale din statele membre ale UE. Determinarea raționamentului hotărârilor CJUE identifică problema invocării jurisprudenței europene și aplicării ei în legislația națională.Item Reglementarea juridică privind plasarea în câmpul muncii a străinilor [Rezumat](2025) Furculiță, Andrei; Romandaș, Nicolai (conducător științific)Scopul lucrării: constă în realizarea unei cercetări aprofundate a situațiilor ce reclamă necesitatea plasării în câmpul muncii a cetățenilor străini și a modalităților de reglementare juridică ce se aplică în cazurile de încheiere a raporturilor juridice dintre aceste persoane și angajatorii autohtoni prin prisma instrumentelor internaționale, a legislației naționale și a opiniilor doctrinare.Obiectivele cercetării: obiectivele de bază ale prezentului studiu constau în următoarele: analiza doctrinei de specialitate și a lucrărilor care au abordat problemele privind angajarea cetățenilor străini pe teritoriul altor state, analiza cadrului legislativ al RM aplicabil în situațiile referitoare la plasarea în câmpul muncii a cetățenilor străini, analiza drepturilor și obligațiilor în sfera muncii a angajatorului moldovean în cazul încadrării cetățenilor străini, definirea noțiunii de cetățean și lucrător străin, analiza multiaspectuală a contractului individual de muncă cu element de extranietate ce se încheie de către angajatorul autohton cu un cetățean străin, prezentarea particularităților material-financiare de plasare în câmpul muncii din RM a cetățenilor străini, precum și formularea propunerilor de lege ferenda, întru perfecționarea cadrului legislativ național. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în faptul că aceasta reprezintă primul studiu amplu autohton în care s-a încercat să realizăm o analiză complexă a problemei ce vizează reglementarea juridică privint plasarea în câmpul muncii a străinilor pe teritoriul RM. În procesul elaborării prezentului studiu s-a făcut trimiterea la o varietate de opinii și concepții doctrinare. A fost scos în evidență unele eficiențe ale cadrului legislativ național și înaintarea propunerii de lege ferenda care ar spori eficiența la plasarea în câmpul muncii a străinilor. Problematica științifică soluționată constă în tratarea multiaspectuală a cazurilor și, implicit, problemelor privind reglementarea juridică în RM a muncii străinilor pe teritoriul țării, prin prisma instrumentelor inter-naționale, a legislațiilor RM, României și, tangential, Austriei, ceea ce a contribuit la evidențierea lacunelor legislative existente în cadrul normativ moldovenesc, în vederea cizelării și racordării acestora la standardele internaționale actuale în domeniu.Item Reglementarea juridică privind plasarea în câmpul muncii a străinilor [Teză](2025) Furculiță, Andrei; Romandaș, Nicolai (conducător științific)Scopul lucrării: constă în realizarea unei cercetări aprofundate a situațiilor ce reclamă necesitatea plasării în câmpul muncii a cetățenilor străini și a modalităților de reglementare juridică ce se aplică în cazurile de încheiere a raporturilor juridice dintre aceste persoane și angajatorii autohtoni prin prisma instrumentelor internaționale, a legislației naționale și a opiniilor doctrinare.Obiectivele cercetării: obiectivele de bază ale prezentului studiu constau în următoarele: analiza doctrinei de specialitate și a lucrărilor care au abordat problemele privind angajarea cetățenilor străini pe teritoriul altor state, analiza cadrului legislativ al RM aplicabil în situațiile referitoare la plasarea în câmpul muncii a cetățenilor străini, analiza drepturilor și obligațiilor în sfera muncii a angajatorului moldovean în cazul încadrării cetățenilor străini, definirea noțiunii de cetățean și lucrător străin, analiza multiaspectuală a contractului individual de muncă cu element de extranietate ce se încheie de către angajatorul autohton cu un cetățean străin, prezentarea particularităților material-financiare de plasare în câmpul muncii din RM a cetățenilor străini, precum și formularea propunerilor de lege ferenda, întru perfecționarea cadrului legislativ național. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în faptul că aceasta reprezintă primul studiu amplu autohton în care s-a încercat să realizăm o analiză complexă a problemei ce vizează reglementarea juridică privint plasarea în câmpul muncii a străinilor pe teritoriul RM. În procesul elaborării prezentului studiu s-a făcut trimiterea la o varietate de opinii și concepții doctrinare. A fost scos în evidență unele eficiențe ale cadrului legislativ național și înaintarea propunerii de lege ferenda care ar spori eficiența la plasarea în câmpul muncii a străinilor. Problematica științifică soluționată constă în tratarea multiaspectuală a cazurilor și, implicit, problemelor privind reglementarea juridică în RM a muncii străinilor pe teritoriul țării, prin prisma instrumentelor inter-naționale, a legislațiilor RM, României și, tangential, Austriei, ceea ce a contribuit la evidențierea lacunelor legislative existente în cadrul normativ moldovenesc, în vederea cizelării și racordării acestora la standardele internaționale actuale în domeniu.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Rezumat](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constă în realizarea unei ample cercetări asupra informaţiilor produs al infracțiunii cu însușiri probatorii şi posibilitatea acestora de a deveni probe, precum şi corelaţia dintre datele obţinute în cadrul procesului penal cu cele obţinute în afara lui şi cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerinţele stipulate de legislaţia naţională şi CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Problema științifică importantă soluționată vizează elucidarea cadrului normativ național privind admisibilitatea probelor în procesul penal prin prisma exigențelor CoEDO și legislației statelor europene, identificarea incoerențelor și coliziunilor de natură să afecteze postulatele justiției penale și elaborarea unor teze și soluții, inclusiv de lege ferenda, urmărind ca finalitate favorizarea aplicării corecte şi uniforme a normelor privind admisibilitatea probelor și contribuind astfel la asigurarea respectării drepturilor persoanei în procesul penal, dar şi la perfecţionarea reglementărilor în materie.Ipoteza de cercetare. Cercetarea are la bază prezumția potrivit căreia insuficiența tratamentului teoretico-normativ și aplicativ privind condițiile admiterii și excluderii informațiilor probante în/din procesul penal, ca și garanție a respectării drepturilor omului, precum și lipsa de unitate privind viziunile doctrinare și de claritate privind criteriile de admisibilitate/inadmisibilitate stabilite de legislația procesual penală generează carențe și contradicții, îngrădind pe alocuri însăși scopul procesului penal, ca atare, iar lipsa de previzibilitate asupra aplicării condițiilor de admisibilitate/inadmisibilitate a probelor, este de natură să conducă la aplicarea lor neuniformă,subzistând riscul afectării drepturilor omului la general și dreptului la un proces echitabil în special, fapt care, în viziunea noastră, determină și justifică oportunitatea și actualitatea elucidării acestei problematici.Ipoteză formulată este probată prin cercetarea științifică de față și anterioare, regăsindu-se în analiza situației în materia admisibilității probelor, în conceptul și abordarea comparativă a probelor și admisibilității acestora, în tratamentul complex al cadrului normativ-procesual, în exigențele CoEDO privind admisibilitatea probelor în procesul penal, precum și în concluziile generale și recomandările formulate.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constăîn relizarea unei ample cercetări asupra informațiilor produs al infracțiunii cu insișiri probatorii și posibilitatea acestora de a deveni probe, precum și corelația dintre datele obținute în cadrul procesului penal cu cele obținute în afară lui și cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerintele stipulate de legislația națională și CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.