Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
9 results
Search Results
Item Noțiunea, temeiul și principiile răspunderii penale în lumina legislației și doctrinei penale actuale a Republicii Moldova(2021) Ulianovschi, Xenofon; Ulianovshi, GheorgheRăspunderea penală este veriga de legătură dintre infracțiune, pedeapsa penală și mecanismul dreptului penal prin care se aplică normele legii penale în privința persoanelor care au săvârșit infracțiuni și se realizează scopurile ei. Răspunderea penală reprezintă realizarea drepturilor și obligațiunilor, născute ca urmare a săvârșirii infracțiunii între infractor și stat prin declararea persoanei vinovate în săvârșirea infracțiunii și aplicarea acestei persoane, în baza sentinței de către instanța de judecată, a unei pedepse penale cu sau fără executarea reală a ei și executarea pedepsei de către persoana respectivă sau prin liberarea de răspundere penală a persoanei care a săvârșit infracțiunea de către instanța de judecată ori procuror în cazurile și condițiile prevăzute de legea penală.Item Conceptul „libera apreciere a probelor” vis-a-vis de conceptul „intima convingere a judecătorului” [Articol](2020) Lupașco, LiliaProcesul penal se manifestă ca un proces de cunoaștere, în care rolul primordial aparține instanțelor de judecată şi constă în aflarea adevărului. Elementele care contribuie la realizarea şi cunoașterea adevărului sunt probele. Până la soluționarea definitivă a cauzei penale în instanța de judecată, toate problemele fondului cauzei se rezolvă cu ajutorul probelor. Proba se manifestă ca un instrument de dovedire, în condițiile contradictorialității procesului penal, când părțile folosesc sau propun administrarea probelor în scopul dovedirii susținerilor şi argumentărilor făcute. Aprecierea probelor la etapa judecării cauzei în fond este unul dintre cele mai relevante momente ale procesului penal. Probele formează „materia principală” pe care subiecții procesului penal o dezvoltă pe întreaga perioadă a derulării procesului şi, drept consecință, judecătorul pronunță o soluție conform convingerii personale, întemeiată pe normele de drept şi de morală, cu protejarea drepturilor şi intereselor justițiabililor. Aprecierea liberă a probelor bazată pe convingerea intimă este un element important prin care se asigură independența judecătorului în cadrul procedurii de judecată. Legea procesual penală conține o serie de reglementări importante care reliefează întreaga esență a conceptelor. de „libera apreciere a probelor” şi de „intima convingere a judecătorului”.Item ENIGMA MULȚIMII CRIMINALE: ÎNTRE PSIHOLOGIE COLECTIVĂ ȘI DREPT PENAL(CEP USM, 2020) Grama, Mariana; Panchiv, OleseaProdusul interacțiunii mai multor minți poate fi unul extraordinar. Extraordinar în sens bun sau rău: aceasta este întrebarea? Dacă mințile care se reunesc sunt criminale, atunci rezultatul nu poate fi decât unul dezastruos. Cert este că produsul interacțiunii acestora, la nivel intelectiv și volitiv, reprezintă un pericol mult mai mare pentru valorile și relațiile sociale apăr ate de legea penală decât acelea și fapte comise de o singură persoană. În căutarea răspunsurilor, ne-am propus să examinăm conceptul de „mulțime criminală” din perspectiva psihologiei mulțimilor (maselor), psihologiei colective, raportându-l la normele din Partea generală a Codului penal al Republicii Moldova (în ceea ce priv ește unele forme ale participației), dar și, eventual, la unele norme din Partea specială.Item CONȚINUTUL LATURII OBIECTIVE A INFRACȚIUNII DE ÎNCĂLCARE A RE GULILOR DE PROTECȚIE A MUNCII(CEP USM, 2020) Butnaru, Stela; Jalbă, TudorArticolul conține descrierea semnelor laturii obiective a infracțiunii de încălcare a regulilor de protecție a muncii, actualitatea și aplicabilitatea normei prevăzute de art.183 din Codul penal. Cercetarea scoate în evidență carențele care sunt întâlnite în practică la încadrarea judico-penală a faptelor penale de comitere a infracțiunii nominalizate, în acest context fiind propuse soluții pentru înlăturarea acesto ra, precum și înaintate propuneri de lege ferenda.Item DISCRIMINARE ÎN CONTEXTUL SUSPENDĂRII CONDIȚIONATE A EXECUTĂRII PEDEPSEI: STUDIU DE CAZ(CEP USM, 2019) Reniță, GheorgheTratamentele diferențiate sunt discriminatorii dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmăresc un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Din această perspectivă, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate opera, în anumite circumstanțe, în privința oricărei persoane fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau alte criterii. La categoria „alte criterii” am putea atribui, între altele, cetățenia persoanei și faptul dacă persoana are sau nu domiciliul pe teritoriul în raza căruia a comis infracțiunea. Prin urmare, refuzul suspendării condiționate a executării pedepsei, din motiv că făptuitorul este cetățean străin și nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, reprezintă un tratament discriminatoriu.Item INFRACȚIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI ÎN DREPTUL MEDIEVAL ROMÂNESC(CEP USM, 2019) Ciobanu, Igor; Cotruţă, ArturÎn articolul de față sunt reflectate aspectece țin de abordarea infracțiunilor și aplicarea sancțiunilor în normele dreptului penal românesc prin principiile specifice epocii. Cele mai vechi regulamente penale scrise au fost comentariile juriștilor bizantini, după careau fost tipărite pravilele domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab. Infracțiunilor ce țin de patrimoniu li se acorda o atenție specifică atât înLegea Țării, cât și în pravilele el aborate la curțile din Iași și București.Sancțiunile erau în special pecuniare–în caz de recidivă și corporale sau capitale–în dependență de obiectul infracțiunii și statutul victimei.Item PREVENIREA COMITERII INFRACȚIUNILOR DE CĂTRE PERSOANELE JURIDICE CU AJUTORUL PROGRAMELOR DE ASISTENȚĂ DIN PARTEA STATULUI(CEP USM, 2017) Botnaru, Stela; Buravcenco, IuliaÎn acest articol autorii îşi propun să analizeze pe larg metodele de prevenire a comiterii infracțiunilor de către persoanele juridice. Analiza acestui aspect se dovedeşte a fi de o importanță majoră, luând în considerare faptul că legislațiile mai multor state au soluții optime la acest capitol, pe care le dezvoltă încontinuu. Totodată, se face referire la experienţa altor state, pentru a evidenția nivelul eficienței aplicării pedepselor penale în raport cu prevenirea comiterii faptelor. A stfel , autorii aduc o viziune de ansamblu asupra metodelor de prevenire a comiterii infracțiunilor de către persoanele juridice și încearcă să suprapună mai multe puncte de vedere referitoare la coraportul dintre prevenire și pedeapsă.Item ÎNFĂPTUIREA JUSTIȚIEI RESTAURATIVE ÎN CAUZE PENALE: PROPUNERI DE LEGE FERENDA 1(CEP USM, 2017) Reniță, Gheorghe; Brînza, LiuboviInvestigația de față este consacrată analizei justiției restaurative, fiind valorificate în acest sens cadrul legislativ, practica judiciară și abordările doctrinare. Se relevă că justiţia restaurativă este un răspuns la infracțiune, care respectă demnitatea şi egalitatea fiecărei persoane, care clădeşte înţelegerea şi promovează armonia socială, prin vindecarea victimei, a făptuitorului şi a comunităţii. Se accentuează că justiţia restaurativă este un proces prin care părţile implicate într-un anumit ilicit penal sau contravențional decid în mod colectiv modul cum trebuie rezolvate consecinţele infracţiunii sau ale contravenției şi implicaţiile viitoare. Se subliniază că, în plan internațional, procesele restaurative implică medierea, reconsilierea, conferinţa şi cercurile de verdict. În contrast, în Republica Moldova, înfăptuirea justiției restaurative în cauze penale presupune recurgerea la mediere și împăcare. De asemenea, se scot în relief incongruențele legislative admise de legiuitor în privința împăcării și medierii în cauze penale, instituții ce produc aceleași consecințe juridice (încetarea procesului), însă care sunt diferite și nu trebuie confundate. Nu în ultimul rând, sunt formulate propuneri de lege ferendamenite să îmbunătățească calitativ cadrul actual de reglementare în materia justiției restaurative.Item INFRACŢIUNEA ÎN NOUA LEGISLAŢIE PENALĂ A ROMÂNIEI(CEP USM, 2015) Ambrosă, Cosmin-VasileNoul Cod penal reprezintă un pas important pentru legislaţia penală a României. Prin prevederile sale legiuitorul a încercat să modifice structura infracţiunii, renunţând la forma tradiţională prevăzută de Codul penal din 1968. Această nouă definiţie este una inovativă şi modernă, în concordanţă cu legislaţia penală europeană prin însăşi modificarea structurii acesteia.