Infracțiunile contra patrimoniului în dreptul medieval românesc [Articol]
Loading...
Date
Authors
Journal Title
Journal ISSN
Volume Title
Publisher
CEP USM
Abstract
În cadrul prezentului studiu, se efectuează analiza unei spețe în care s-a dispus condamnarea, printre altele, pentru infracțiunea prevăzută la lit.e) alin.(2) art.188 CP RM (tâlhăria săvârșită cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă). Ca rezultat al examinării doctrinei și jurisprudenței relevante, se demonstrează că în speța care constituie obiectul prezentului studiu, urma să se aplice alin.(2) art.78 și 106 Cod contravențional. Se ajunge la concluzia că nu poate intra sub incidența legii penale cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere, în cazul în care fapta nu reprezintă o sustragere şi nu întruneşte elementele unei infracţiuni, faptă care este însoțită de vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacităţii de muncă. Aplicarea într-un asemenea caz a lit.e) alin.(2) art.188 CP RM înseamnă nu altceva decât aplicarea legii penale prin analogie. În articolul de față sunt reflectate aspectece țin de abordarea infracțiunilor și aplicarea sancțiunilor în normele dreptului penal românesc prin principiile specifice epocii. Cele mai vechi regulamente penale scrise au fost comentariile juriștilor bizantini, după careau fost tipărite pravilele domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab. Infracțiunilor ce țin de patrimoniu li se acorda o atenție specifică atât înLegea Țării, cât și în pravilele el aborate la curțile din Iași și București.Sancțiunile erau în special pecuniare–în caz de recidivă și corporale sau capitale–în dependență de obiectul infracțiunii și statutul victimei.
This article reflects the issues related to the approach of crimes and the application of sanctions in the criminal norms of the Romanian criminal law through the principles specific to the investigated epoch. The oldest written criminal regulations were the comments of the Byzantine jurists, and then there were printed the rules of the rulers Vasile Lupu and Matei Basarab. To the crimes against patrimony it was given special attention both in the Law of the Country and the rules elaborated at the Iasi and Bucharest courtyards. The sanctions, in particular, were pecuniary in case of recidivism and corporal or capital, depending on the object of the crime and the status of the victim.
This article reflects the issues related to the approach of crimes and the application of sanctions in the criminal norms of the Romanian criminal law through the principles specific to the investigated epoch. The oldest written criminal regulations were the comments of the Byzantine jurists, and then there were printed the rules of the rulers Vasile Lupu and Matei Basarab. To the crimes against patrimony it was given special attention both in the Law of the Country and the rules elaborated at the Iasi and Bucharest courtyards. The sanctions, in particular, were pecuniary in case of recidivism and corporal or capital, depending on the object of the crime and the status of the victim.
Description
Keywords
Citation
CIOBANU, Ig., COTRUȚĂ, A. Infracțiunile contra patrimoniului în dreptul medieval românesc. In: Studia Universitatis Moldaviae. Seria Științe sociale: Sociologie. Asistență Socială. Drept. Științe Politice. Revistă științifică. 2019, nr. 3(123). pp.267-270. ISSN 1814-3199.