Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 28
  • Thumbnail Image
    Item
    „Rechtsstaat” sau doctrina germană a statului de drept
    (2007) Arseni, Alexandru; Popescu, Rodica
    L’État de droit, comme théorie juridico-philosophique c’est une de plus importantes réalisationes de la civilisation humaine qui est devenu la finalité de toutes les sociétés modernes. L’élaboration de la doctrine de l’État de droit ainsi que des autres doctrines juridiques et philosophiques a été détérminé par l’évolution social-économique, politique et culturel des peuples. Certes c’est le fait que l’élaboration de la doctrine de l’État de droit date le fin du XIX-ème siècle et le commencement du XX-ème siècle exprimé dans plusieurs variantes dans la doctrine allemagne, française, anglo-saxonne,etc. La doctrine du „Rechtsstaat”, est une construction inhérente à la science juridique allemagne et dans le présent article on tache de suivre le cursus de son formation et réalisation en Allemagne.
  • Thumbnail Image
    Item
    Şeful de stat – garanţii de realizare a mandatului: concept teoretico-practic
    (2008) Arseni, Alexandru
    The function of the head of state, independently of the form of government and the type of political regime, include realization of some general and national interests.As used here, incompatibilities and immunities of the Republic President are the guaranties of the presidential mandate, being an individual leadership political institution but not personal benefits of incumbent persons. The guaranty of not degeneration to the dictatorship of the leader promotional party and correspondingly the establishment of the despotism is the incompatibility of the presidential functions with the party membership.
  • Thumbnail Image
    Item
    Statusul constituțional al cetățeanului în procesul electoral contemporan
    (2017) Arseni, Alexandru; Rusandu, Ion
    Drepturile și libertăţile omului, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de Constituţia Republicii Moldova (art.1, alin.(1). Printre drepturile fundamentale constituţionale un rol decisiv оl joacă dreptul de vot, dreptul de a alege, ca pвrghie democratică de exercitare directă a suveranităţii naţionale. Tocmai din aceste motive organizarea și desfășurarea alegerilor constituie piatra de temelie a cristalizării statului de drept și democratic оn baza principiilor separaţiei puterilor оn stat, legalităţii și legitimităţii puterii.
  • Thumbnail Image
    Item
    Opoziția politică în Republica Moldova: dimensiuni politico-juridice
    (2018) Arseni, Alexandru; Rusandu, Ion
    În acest articol este analizată activitatea opoziției politice ca fenomen al sistemului politic, constituțional și juridic al Republicii Moldova. In același timp, accentul a fost pus pe particularitățile opoziției politice, in special in ceea ce privește opoziția parlamentară a Republicii Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    Îndatoririle fundamentale – veritabile obligaţii juridico-morale constituţionale: abordări teoretice şi reglementări
    (2014) Arseni, Alexandru
    Fiinţa umană în virtutea naşterii dobândeşte un şir de drepturi şi libertăţi, recunoscute fundamentale şi naturale după natura juridică. În acelaşi timp, orice persoană are şi îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale. Totodată, îndatoririle fundamentale mobilizează oamenii la realizarea scopurilor societăţii constituind în acelaşi timp garanţia, printre alte garanţii, că drepturile fundamentale se pot realiza efectiv.
  • Thumbnail Image
    Item
    Interdependența dintre jurisdicția constituțională și justiția de drept comun în domeniul asigurării legalității
    (2014) Arseni, Alexandru; Dabija, Tatiana
    Articolul de față, în varianta în care ne-am propus să facem un demers științific pe dimensiunea dreptului constituțional, încearcă să aducă o anumită clarificare în una din multiplele probleme care vizează statul de drept și, efectiv, asigurarea supremației legilor și a constituției într-un stat democratic. Așa cum sugerează și titlul, ne vom axa pe evidențierea interdependenței dintre jurisdicția constituțională și justiția de drept comun în domeniul asigurării legalității. Aceste aspecte, diverse după conținut și scop, au totuși la bază anumite finalități comune – unul fiind acela de instituire a supremației legilor. De asemenea, atât jurisdicția constituțională, cât și cea de drept comun derulează după anumite principii comune. Pornind de la această premisă, vom încerca să conturăm acel fir roșu care străbate activitatea instanțelor de drept comun în ceea ce privește asigurarea supremației legilor și activitatea de control a constituționalității legilor realizată de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Studiul se încheie cu o radiografie a reperelor normative care reglementează activitatea instanțelor de judecată, o prezentare a regimului juridic de activitate a Curții Constituționale, finalizând cu evidențierea trăsăturilor fundamentale ale justiției constituționale (avându-se în vedere că anume Curtea Constituțională stabilește un mecanism real de protecție a Constituției și buna funcționare a acesteia).
  • Thumbnail Image
    Item
    Autoritatea judecătorească şi unele cerinţe întru realizarea autentică a actului de justiţie: reglementări legale şi abordări teoretice
    (2014) Arseni, Alexandru; Ghedrovici, Nicolae
    Prezenta lucrare include reglementări legale și abordări teoretice care descriu autoritatea judecatorească, în general, și cerințele întru realizarea autentică a actului de justiție, în special. Studiul conține identificarea terminologiei și definirea autorității judecatorești; specificul activitații judecatorești; formarea continuă a judecătorilor. Rolul crescând al autoritații judecătorești, ca rezultat al creșterii numărului de demersuri ale cetățenilor către puterea judecătorească determină și scopul studiului: a examina autoritatea judecătoresacă ca ramură a puterii de stat, ca o veritabilă instituție a dreptului constituțional, în integritatea sa complexă. În acest context, ca mijlocitor al înfăptuirii justiției apare judecătorul care, în scopul de a-și realiza imputernicirile într-un mod echidistant și profesionist, participă activ la formarea sa continuă.
  • Thumbnail Image
    Item
    Particularitățile teoretice și practice ale conceptului de drept farmaceutic în Republica Moldova
    (2017) Znagovan, Alexandru; Safta, Vladimir; Mereuță, Ion; Arseni, Alexandru
    The paper presents theoretical and practical peculiarities of the possibility of argumentation the concept of pharmaceutical law branch in the context of the Moldovan Constitution’s provisions relating to health protection and to more effective regulation of the system and of the pharmaceutical activity.
  • Thumbnail Image
    Item
    Angajarea răspunderii guvernului – metodă de „intervenţie” în funcţia legislativă a statului
    (2016) Arseni, Alexandru
    Constituţia Republicii Moldova prin art.6 statuează separaţia şi colaborarea celor trei puteri de stat: legislativă, executivă şi judecătorească. Una din formele de colaborare dintre puterea legislativă şi cea executivă este angajarea răspunderii Guvernului – instituţie juridică a dreptului constituţional. Stricta şi necondiţionata respectare a procedurii, limitelor şi sfera încadrării relaţiilor sociale, în mod special, a celor ce ţin de domeniul legii, în obiectul angajării răspunderii Guvernului, precum şi respectarea de către organele etatice, antrenate în acest proces, a competenţelor ce le revin sunt condiţii obligatorii în realizarea principiilor separaţiei şi a legitimităţii puterilor de stat, condiţie imanentă a statului de drept şi democratic contemporan.
  • Thumbnail Image
    Item
    Curtea Constituţională a Republicii Moldova – garant al supremaţiei constituţiei
    (2013) Dabija, Tatiana; Arseni, Alexandru
    Curtea Constituțională a Republicii Moldova – indiscutabil, este organul ce realizează obiectiv jurisdicția constituțională, supunându-se doar Constituției, fiind independentă, în cele din urmă, de puterea legislativă, executivă și judecătorească, asigurând în așa fel realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și legătura strânsă dintre stat și cetățean, care formează baza societății, garantând, prin urmare, supremația Constituției întru interpretarea și aplicarea corectă a acesteia. Curtea Constituțională reprezintă un organ constituțional statornic și independent al statului, funcția de bază a căreia constă în controlul constituționalității actelor normative, precum și anularea normelor juridice ce contravin Constituției, asigurând interpretarea corectă a Constituției și garantând supremația acesteia în stat – Constituția fiind legea supremă, fundamentală. Curtea Constituțională activează în baza principiilor independenței, supunându-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134, Constituția Republicii Moldova din 1994), asigurând în așa fel buna funcționare a mecanismului constituțional, punând în valoare prioritatea sa în interiorul statului. Republica Moldova, precum și alte țări posttotalitare (România, Ucraina, Rusia, Polonia, Ungaria etc.), a renunțat la experiența interbelică și a apelat la modelul european al controlului de constituționalitate, încredințat unui organ special, cum este Curtea Constituțională, care asigură controlul constituționalității legilor și garantează supremația Constituției, controlului de constituționalitate fiindu-i supuse nu doar legile, ci și alte acte juridice, cum ar fi: regulamente, hotărâri, dispoziții ale Guvernului, chiar și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Curtea Constituțională, pe calea excepției de neconstituționalitate, poate decide asupra constituționalității actelor juridice. Actele normativ-juridice și actele individuale emise de Parlament, Președintele Republicii Moldova și Guvern sunt supuse controlului de constituționalitate, atât pe calea acțiunii directe, cât și a excepției de neconstituționalitate.