Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
6 results
Search Results
Item Simbol şi tradiție în pictura Eudochiei Robu(2024) Procop, NataliaFiind un artist plastic cu viziuni profunde, Eudochia Robu utilizează pe larg simbolurile în creația sa, în care nici un obiect nu apare întâmplător. Decodificarea acestora îi aduce profunzime. E. Robu stă în lista celor mai valoroși artiști plastici din republică. Unul dintre simboluri care are prioritate în pictura plasticienei este cel al îngerului care de fiecare dată vine cu un nou mesaj social. Îngerul apare implicat în diverse activități umane: mergând pe bicicletă, legănându-se pe scrânciob, dormind: „Îngerul pe bicicletă”, „Îngerul pe asin”, „Îngerul și păsările”, „Înger cu cireșe albe”, „Înger dormind IV” ș.a. Tradițiile și obiceiurile populare sunt temele la care Eudochia Robu deseori revine în picturile sale: dezbrăcatul miresei, caloianul, sărbătorile de iarnă ș.a. În acest sens putem aminti tablourile: „Dezbrăcatul miresei”, „Peisaj hibernal cu colindători”, „Colind”, „Înger și colindători”, „Tradiții”, „Chemarea ploii” ș.a. Chiar și lucrările din genul peisajului sau al picturii de gen conțin ornamentele populare preluate din covor, cămașa populară sau arhitectura tradițională: „Butuceni. Peisaj ornamental”, „Zi cu vânt”, „Poartă I”, „Cina cea de taină”, „Îngerul cu vultur”, „Înger dormind IV” ș.a. Orice simbol ar utiliza Eudochia Robu, figurativul devine expresie plastică în picturile sale.Item VALORI ETICE ȘI ESTETICE ALE PERSONALITĂȚII LUI EUGENIU COȘERIU(CEP USM, 2024) Vulpe, CristinaMetoda biografică dezvăluie o perspectivă complexă a lui Eugeniu Coșeriu, evidențiind interconexiunile dintre viața sa personală și contribuțiile științifice. În afara dimensiunii academice, Coșeriu este un individ cu o viață variată, împletind pasiuni precum jocul la loto, iubirea pentru vinuri și muzica populară. Reputația sa în lumea științifică contrastează cu așteptările unui „monstru sacru distant”, evidențiindu-se ca individ „cald și accesibil”. Aprecierea colegilor subliniază nu doar geniul său lingvistic, ci și calități umane notabile, precum modestia și devotamentul pentru profesie. Profesorul Coșeriu este un om cu memorie formidabilă și un spirit analitic-disociativ, având influență în sfera științifică și culturală. Metoda biografică dezvăluie complexitatea personalității sale, contribuind la o înțelegere mai profundă a omului dincolo de figura academică remarcabilă. Valorile etice și estetice ale lui Coșeriu au constituit un fundament esențial în constituirea sa ca om și cercetător, evidențiind responsabilitatea socială pronunțată.Item CORELAȚIA ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE LIMBĂ, GÂNDIRE ȘI CULTURĂ: ABORDĂRI TEORETICE(CEP USM, 2024) Hîrbu, StellaCorelația și interacțiunea dintre limbă, gândire și cultură reprezintă una dintre problemele centrale ale lingvisticii moderne, având implicații profunde în înțelegerea identității culturale și a modului în care limbajul și cultura se influențează reciproc. Astfel, acest studiu abordează provocările fundamentale ale corelației în cauză integrând perspective din diverse domenii științifice, însă nu vizează discuții privind caracterul primordial sau secundar al acestor fenomene, ci se concentrează asupra relației strânse dintre limbă și gândire în contextul culturii și realității. Conceptul de cultură este abordat din două perspective fundamentale: umanistă și antropologică. Cultura, definită ca tot ceea ce este creat de om, include limbajul, simbolurile și semnificațiile într-un proces complex de comunicare. Limba, considerată „oglinda culturii”, reflectă nu doar condițiile reale ale vieții, ci și conștiința socială, mentalitatea și valorile unei comunități. Astfel, relația dintre limbă și cultură este bidirecțională, în sensul că limbajul preia bogăția culturii, iar cultura este puternic legată de specificul unei limbi. Limba influențează modul de gândire și cultura, iar cultura modelează limbajul ca formă de exprimare a identității culturale.Item TIMPUL – O COMPONENTĂ A IMAGINARULUI POETIC A LUI EMIL LOTEANU(CEP USM, 2024-10-25) Singh, Satvir – CorImaginarul poetic este o dimensiune esențială a literaturii, reprezentând un ansamblu de imagini, simboluri și structuri metaforice prin care poetul își exprimă percepția asupra lumii și existenței. Mai mult decât un simplu instrument estetic, imaginarul poetic este o experiență subiectivă, prin care autorul transcende realitatea imediată și creează un univers personal. Criticii literari, precum Gilbert Durand și Jean-Jacques Wunenburger, evidențiază rolul imaginarului ca spațiu al posibilităților infinite, unde se întâlnesc realul și irealul, conștientul și inconștientul. Emil Loteanu se remarcă prin complexitatea și originalitatea imaginilor sale poetice, care combină elemente tangibile cu noțiuni abstracte. Natura este frecvent prezentă în poezia sa, simbolizând atât stări emoționale, cât și teme universale, precum timpul sau destinul. Loteanu explorează timpul ca dimensiune dublă – atât cadru necesar al existenței, cât și inamic care erodează frumusețea și valoarea. Prin condensarea expresivă și utilizarea simbolurilor, poetul creează o poezie dinamică, plină de profunzime emoțională și intelectuală, care provoacă cititorul să contemple propria relație cu timpul și mortalitatea. Imaginarul său poetic devine astfel o punte între experiențele personale și semnificațiile universale, consolidându-i unicitatea în peisajul literar.Item SEMIOTICA GASTRONOMICĂ ÎN OPERA LUI ITALO CALVINO(CEP USM, 2023) Porumb, TatianaInterferenţa spaţiului literar şi a culturii gastronomice a început să prezinte un interes din ce în ce mai accentuat, bucurându-se în ultima vreme de atenţia criticii literare prin recunoaşterea faptului că bucătăria reprezintă un limbaj ce reflectă în mod semnificativ factorii identitari ai unei societăţi. Atenția sporită poate fi explicată prin rolul gastronimicului în textul literar, care constă în completarea cu informaţii suplimentare, oferind indicii preţioase, deschizând, în unele situaţii, noi piste de interpretate a textului. În acest an se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitorului italian al secolului douăzeci, Italo Calvino. Cu acest prilej am dorit să-i aducem un omagiu marelui prozator, analizându-i opera dintr-o perspectivă dublă. Pe de o parte vom analiza tradiția culinară în scrierile lui Calvino, subiectul fiind tratat din perspectivă biografică, vizând evenimente şi consemnări din viaţa autorului, mărturii care se regăsesc chiar în operele studiate, pe de altă parte vom interpreta simbolurile gastronomice specifice stilului fantastico-realist al lui Calvino care sugerează noi piste pentru tălmăcirea operei deschise a autorului.Item DIOPTRIILE TĂCERII LUI LUCIAN BLAGA FOCUSATE ÎN CREAŢIA LUI VICTOR TELEUCĂ(CEP USM, 2015-06-26) Fonari, VictoriaLucian Blaga was the writer, he sensitized silence. The spoken word changes its connotations assigned to optical silence. In his creation silence is cry, mystery, transcendence, memory, nature, universe. Diopter of silence are diversified in the poems Odysseus, Crying in the wilderness, Oedipus before the Sphinx, Stalactites. The connotations of silence was ilucidat artistic directi- on of Victor Teleucă in volume Snowing at the edge of existence. Silence in the creation of Lucian Blaga clots sphinx image, with evergre- en oak, with night, with the moonlight, with graves. Silence in the poems of Victor Teleucă dominates in the snow, white, Sphinx and Styx. Fingerprints’ concepts of L.Blaga and V. Teleucă was mentioned by critics Mihai Cimpoi and Theodor Codreanu.