Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
7 results
Search Results
Item Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller(CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, AncaCărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.Item CORELAȚIA ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE LIMBĂ, GÂNDIRE ȘI CULTURĂ: ABORDĂRI TEORETICE(CEP USM, 2024) Hîrbu, StellaCorelația și interacțiunea dintre limbă, gândire și cultură reprezintă una dintre problemele centrale ale lingvisticii moderne, având implicații profunde în înțelegerea identității culturale și a modului în care limbajul și cultura se influențează reciproc. Astfel, acest studiu abordează provocările fundamentale ale corelației în cauză integrând perspective din diverse domenii științifice, însă nu vizează discuții privind caracterul primordial sau secundar al acestor fenomene, ci se concentrează asupra relației strânse dintre limbă și gândire în contextul culturii și realității. Conceptul de cultură este abordat din două perspective fundamentale: umanistă și antropologică. Cultura, definită ca tot ceea ce este creat de om, include limbajul, simbolurile și semnificațiile într-un proces complex de comunicare. Limba, considerată „oglinda culturii”, reflectă nu doar condițiile reale ale vieții, ci și conștiința socială, mentalitatea și valorile unei comunități. Astfel, relația dintre limbă și cultură este bidirecțională, în sensul că limbajul preia bogăția culturii, iar cultura este puternic legată de specificul unei limbi. Limba influențează modul de gândire și cultura, iar cultura modelează limbajul ca formă de exprimare a identității culturale.Item ASPECTE DE RAPORT ÎNTRE DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ ȘI COGNITIVĂ ÎN TERMINOLOGIE(CEP USM, 2022-04-14) Nichita, CristinaPragmatica lingvistică și lingvistica cognitivă se completează reciproc și derivă una din alta. Nivelul științific al limbajului, precum și latura lui artistică este un fapt confirmat ad hoc și presupune încrederea în intuițiile cercetătorilor, savanților, precum și încrederea în uzul limbii și a limbajului. Terminologia are un aspect motivat și normativ care provine de la regulile de formare a termenilor și logica comună în uzul și receptarea lor ca parte a unui limbaj specializat. Astfel, ne propunem să parcurgem o incursiune teoretică referitor la raportul pragmatic și cognitiv în terminologie, incluzând aspectele reprezentative la acest subiect studiate până acum.Item CREATIVITATEA, SEMANTICITATEA ȘI ALTERITATEA APLICATE LA PROCESUL TRADUCERII ȘI ÎN CADRUL FORMĂRII TRADUCĂTORILOR(CEP USM, 2022-04-14) Zbanţ, LudmilaTraducerea este o activitate creativă care stabilește relația dintre obiect, semn și interpretant și se bazează pe vaste cunoștințe în domeniul limbilor, a culturilor, psihologiei, legilor vieții ș.a. Dezvoltarea aptitudinilor de abordare creativă a traducerii ca activitate interculturală nu poate fi separată de conținutul semantic al discursului, în strânsă legătură cu realitatea extralingvistică. Destinatarul traducerii este cel care introduce în algoritmul întregului proces condiția respectării factorului alterității, adică scoate în prim-plan eterogeneitatea viziunilor lumii în limba-cultura sursă și limba-cultură țintă. Considerăm că întreg procesul de formare a viitorilor traducători profesioniști trebuie orientat spre educarea conștientizării semanticității limbii în comunicare, a interesului față de cunoașterea Celuilalt și a formării de atitudini creative și independente în alegerea strategiilor de traducere.Item CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ABREVIERII CA FENOMEN LINGVISTIC ( incursiune diacronică )(CEP USM, 2017) Popa, VictoriaÎn acest articol ne-am propus să prezentăm o sinteză a lucrărilor de specialitate referitoare la problem a abrevierii în general. În acest sens, am investigat bibliografia științifică existentă în mai multe limbi moderne, oprindune în mod special la limba română, de interes pentru cercetarea noastră. Urmărim interesul lingviștilor din diferite țări faţă defelul în care se prezintă abrevierea ca procedeu, proces și produs în diferite limbi și constatăm atât similitudini în interpretare, cât și diferențe, inclusiv la nivel de termeni folosiţi pentru a desemna același fenomen lingvistic. Remar căm prezența disc uțiilor vizavi de acest subiect în lingvistica românească în general pe tot parcursul stabilirii ei ca știință. Variați autori cu autoritate în studiul limbii române au dezvoltat conceptul descriindu-l din diferite aspecte, alcătuind tipologii, ordonând fa ptele de limbă în dicționare speciale dedicate abrevierilor.Item TRADUCEREA CA ACT DE COMUNICARE INTERCULTURALĂ ÎN CONTEXTUL LINGVISTICII – ŞTIINŢĂ A CULTURII(CEP USM, 2013) Gheorghiţă, ElenaÎn prezentul articol este studiată relaţia dintre limbă şi cultură şi analizat locul actului traductiv în acest sistem. Se prezintă argumente în favoarea reprezentării actului traducerii drept demers de comunicare interculturală. Sunt punctate diferenţele dintre traducere şi localizare, termen lansat pepiaţa traducerilor specializate.Item REFLECTAREA METALINGVISTICĂ A LEXEMULUI „TERRE” PRIN INFERENŢA TRATATĂ LA PALIERUL MICROSEMANTICII ŞI A TEORIEI SEMELOR AFERENTE(CEP USM, 2014) Șcerbacov, SilviaDelimitările lingvistice de trecere a sensurilor cuvintelor din vorbire în limbă se explică cu ajutorul teoriei semelor aferente. Descrierea unităţilor semantice din care se constituie sensul unităţilor lexicale se manifestă prin două aspecte corelative: identificarea trăsăturilor pertinente ale sensului care sunt semele şi identificarea relaţ iilor dintre aceste seme, ceea ce permite descrierea sensului ca o structurăşi nu ca un inventar de trăsături. Polisemia este dependentă de frecvenţa utilizării cuvintelor în vorbire: în măsura în care frecvenţa este mare, structura semantică a cuvintelor este mai amplăşi mai complexă. Descrierea semantică a lexemului „terre” ia în calcul toate normele sociale şi ceea ce constituie condiţiile paradigmatice. Lexemul „terre” este polisematic, iar, ca termen, el face parte din diferite domenii ale vieţii umane.