Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
7 results
Search Results
Item Viziuni ale paradisului în proza lui Paul Georgescu(2024) Popa, CatrinelPrezentul articol discută nuvela lui Paul Georgescu O viziune a paradisului concentrându-se pe experiențele revelatoare ale personajului principal și punându-le în relație cu diferite viziuni asupra fericirii, expuse de scriitor în alte împrejurări. În același timp, strategiile intertextuale folosite de autor pentru a demonta anumite stereotipuri și clișee sunt analizate nu numai prin prisma dihotomiei modernism/postmodernism, ci și în legătură cu conceptul de balcanism literar. Din perspectiva cititorului zilelor noastre, romanele şi nuvelele lui Paul Georgescu îşi probează durabilitatea mai cu seamă în măsura în care propun construcţii polifonice și voluptatea manieristă de a aranja lucrurile după culori şi forme, volume şi texturi. Amestecul de evocări şi ficţiuni pe care ni-l propune proza lui Paul Georgescu se dovedeşte în ultimă instanţă nu doar o metodă de exorcizare a propriilor demoni, ci şi un mijloc de a testa posibilităţile şi limitele unei (onto)poetici forte.Item ТИПОЛОГИЯ АЛЛЮЗИЙ В РОМАНЕ М.А. БУЛГАКОВА МАСТЕР и МАРГАРИТА(CEP USM, 2024) Спорыш, НатальяArticolul examinează structura aluziilor în romanul lui M.A. Bulgakov Maestrul și Margareta și determină caracteristicile lor tipologice care organizează polifonia unică a acestei opere. Este format dintr-o împletire complexă de aluzii literare, culturale, istorice, stilistice, mitologice, folclorico-mitologice, teatrale și muzicale care construiesc partitura artistică a romanului.Item LITERATURA DUPĂ UN SECOL DE CONFRUNTĂRI ESTETICE(Pontos, 2019) Pavlicenco, SergiuÎn comunicarea sa autorul scoate în evidență câteva aspecte ale literaturii universale din secolul al XX-lea, considerând că, în evoluția sa de la modernism la postmodernism, literatura s-a transformat într-o teorie, într-un fel de autocomentariu ce poate exista și fără literatură, demonstrând capacitatea sa de a exista úi fără cititor, fiind o literatură mai mult pentru scriitor, iar cea mai mare realizare cu care s-a ales literatura contemporană după un secol de confruntări estetice este fuziunea energiilor creatoare, sinteza postmodernismului și a realismului, ilustrată de cele mai reprezentative opere ale celor mai reprezentativi scriitori, „acaparați” de postmodernism (Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Umberto Eco, John Fowles, Julio Cortázar, Gabriel García Márquez, Milan Kundera, Vladimir Nabokov ș.a.).Item CENACLUL LITERAR ŞI POEZIA DIGITALĂ: CÂTEVA CONSIDERAȚII(2021) Baciu, DoinaScopul studiului este de a prezenta câteva cenacluri literare în cadrul cărora s-a pregătit terenul pentru literatura digitală și media, mai exact pentru e-poezie. Am atestat că activitatea mai multor cenacluri literare de limbă română din ultimele câteva decenii și-au arătat preocupările pentru experimentul poetic care asigură legătura textului cu o rețea mai vastă de texte (ceea ce a primit numele generic de intertextualitate și, mai târziu, de hypertextualitate). De-metaforizarea, descentralizarea, trimiterile livrești, dialogul cu alte texte au creat pretexte pentru experimentul poetic digital. Numărul tot mai mare de utilizatori ai tehnologiilor informaționale de comunicare la nivel mondial a înlesnit experimentul poetic digital care a devenit un fenomen pregnant și în spațiul românesc.Item FENOMENUL DIGITAL: LITERATURA ÎNTRE CRIZĂ ŞI CONCEPTUALIZARE(2021) Gotca, RodicaInovația în domeniul literaturii a făcut să se simtă necesitatea de înnoire a instrumenta- rului din domeniul criticii şi teoriei literare. Dificultatea a apărut deja la etapa de definire a noului concept de literatură, a cărei depăşire ar putea constitui un teren potrivit pentru teoretizarea fenomenului literar digital. În acest articol ne propunem prezentarea unei serii de definiții ale conceptului tradițional de literatură emise de teoreticieni precum R. Wellek, A. Warrenn, T. Eagleton, J. Culler, A. Marino,Gh. Crăciun, cu scopul de a accede la definirea conceptului contemporan de literatură digitală, prezen- tat de E. Aarseth, I. Berszán, Ph. Bootz, R. şi C. Ghiță, L. Malomfălean, M. Ursa şi A. Vuillemin. Definițiile tradiționale creează fundalul pe care se va înfăptui teoretizarea literaturii digitale, a textului ergodic manifestat în spațiul literar în ultimele decenii. Perspectiva istorică abordată facilitează stabilirea unui traseu de evoluție a conceptului de literatură şi definirea adecvată a noilor forme literare. În baza definițiilor tradiționale, se conturează una a literaturii digitale, cybernetice care introduce tipuri noi de texte: hypertextul, intertextul, cubertextul şi textul ergodic- ca un termen integrator pentru acestea. În epoca digitalismului literatura nu demisionează, iar criza se arată a fi un pretext în manifestarea noii literaturi.Item UN MODEL DE LECTURĂ SINCRETICĂ ILUSTRAT ÎN BAZA ROMANULUI NUMELE TRANDAFIRULUI DE UMBERTO ECO(2021) Dementieva, DianaArticolul propune un nou model de lectură ilustrat în baza romanului Numele tranda- firului de Umberto Eco. Modelul îmbină echilibrat cercetarea instanțelor intratextuale cu studiul celor extratextuale. Totodată, individualizat prin determinantul „sincretic(ă)”, modelul presupune o aborare tridimensională, din perspectiva dialogismului, a teoriei intertextuale şi a sociocriticii. Necesitatea conceptualizării unui modelul de lectură sincretică este condiționată de caracteristicile textelor moderne şi postmoderne. Pornind de la principiul dialogic şi ideea perspectivismului, modelul de lectură sincretică urmăreşte să depăşească problema interpretărilor inadecvate, parțiale şi rigide. Algoritmul lecturii sincretice presupune trei etape de parcurs: Pre-lectura, Lectura propriu-zisă şi Post-lectura, fiecare dintre acestea, la rândul lor, impun un şir de operații de realizat. Exercițiul de lectură sincreti că realizat în baza Numelui trandafirului ilustrează aplicabilitatea modelului conceptualizat, eficiența etapelor şi operațiilor de realizat.Item INTERTEXTUALITATE: GENEZA ŞI EVOLUŢIA CONCEPTULUI M. Bahtin, J. Kristeva, R. Barthes şi G. Genette(CEP USM, 2012) Roşcovan, NinaPrin prezenta cercetare ne propunem să analizăm momentele majore ale constituirii teoriei intertextualităţii; în plus, ne propunem să identificăm originea conceptelor intertext, intertextualitate şi a teoriei derivate de aici. Un alt obiectiv rezidă în identificarea accepţiilor textului / intertextului / intertextualităţii în abordările structuraliste şi poststructuraliste, precum Mihail Bahtin, Julia Kristeva, Roland Barthes şi Gerard Genette, dar şi ale altor teoriticieni ai intertextualităţii.