Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
3 results
Search Results
Item TIMPUL – O COMPONENTĂ A IMAGINARULUI POETIC A LUI EMIL LOTEANU(CEP USM, 2024-10-25) Singh, Satvir – CorImaginarul poetic este o dimensiune esențială a literaturii, reprezentând un ansamblu de imagini, simboluri și structuri metaforice prin care poetul își exprimă percepția asupra lumii și existenței. Mai mult decât un simplu instrument estetic, imaginarul poetic este o experiență subiectivă, prin care autorul transcende realitatea imediată și creează un univers personal. Criticii literari, precum Gilbert Durand și Jean-Jacques Wunenburger, evidențiază rolul imaginarului ca spațiu al posibilităților infinite, unde se întâlnesc realul și irealul, conștientul și inconștientul. Emil Loteanu se remarcă prin complexitatea și originalitatea imaginilor sale poetice, care combină elemente tangibile cu noțiuni abstracte. Natura este frecvent prezentă în poezia sa, simbolizând atât stări emoționale, cât și teme universale, precum timpul sau destinul. Loteanu explorează timpul ca dimensiune dublă – atât cadru necesar al existenței, cât și inamic care erodează frumusețea și valoarea. Prin condensarea expresivă și utilizarea simbolurilor, poetul creează o poezie dinamică, plină de profunzime emoțională și intelectuală, care provoacă cititorul să contemple propria relație cu timpul și mortalitatea. Imaginarul său poetic devine astfel o punte între experiențele personale și semnificațiile universale, consolidându-i unicitatea în peisajul literar.Item DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN CREAŢIA LUI LUCIAN BLAGA(CEP USM, 2020) Fonari, VictoriaDintre multe aspecte cercetate şi estimate în creaţia filosofică al lui Lucian Blaga unul fundamental îl constituie gândirea mitică şi gândirea magică. În lucrarea sa Trilogia valorilor îşi argumentează viziunea selectând argumente din varii spaţii culturale. Respectiv, percepem în studiul său un dialog dintre miturile Greciei antice, panteonul zeităţilor popoarelor germanice, legendele poporului român, explicarea simbolisticii ritualului triburilor africane etc. Această modalitate de investigare a noţiunilor relevă tendinţa de a nu cădea în capcana generalizării fără argumente esenţiale. De aceea, dialogul cultural este bine echipat, din optica unui obiectiv fundamental, a depista legităţi de a aproba sau a contesta opinii cu privire la viziunea lumii din optica gândirii arhetipale. Gândirea mitică îl ghidează spre o stipulare într-o poziţionare de atitudine fie de acceptare, fie de respingere a teoriilor lui S. Freud şi ale lui G. Jung. Mitul este cercetat multiplan, perspectiva trecerii de la haos la ordine din cultura elină îi oferă posibilitatea de a dezvălui tangenţa dintre lumea olimpică şi lumea uraniană. Comparatismul dintre viziunile filosofilor antici greci şi miturile germane explică diferenţierile de concepte vitale ale acestor două spaţii. Lui Lucian Blaga, însă, îi reuşeşte să valorifice noţiunile şi dintr-o optică pragmatică cerută de ştiinţă actualmente. Concomitent, concluziile la care ajunge autorul permit explicarea intervenţiei mitului antic prin publicitate, texte artistice, filme, tablouri, în viaţa cotidiană a omului din epoca IT.Item «СИНЯЯ БОРОДА»: СРЕДНЕВЕКОВЫЙ МИФ В ПРОСТРАНСТВЕ ПОСТМОДЕРНИЗМА(CEP USM, 2022-05-13) Спориш, НатальяМифологизм – важнейшая из типологических характеристик литературы от Античности до Нового Времени. Литература органически связана с мифом от самых своих истоков до неомифологического мышления модернизма и постмодернизма. Образ Синей Бороды, воплощает в себе один из вечных образов мировой литературы, представляет собой ярчайший образец трансформации мифа в логике развития литературной парадигмы от средневековья до постмодернизма.