Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
7 results
Search Results
Item Echivalență vs. adaptare: dilema traducerii culturemului ,,Mărțișor” în limba engleză(CEP USM, 2024) Tataru, IurieMărțișorul, un simbol cultural străvechi al primăverii și reînnoirii, este un obiect decorativ românesc realizat din două fire împletite, unul alb și unul roșu, simbolizând vitalitatea, norocul, puritatea și bucuria. Traducerea acestui termen în limba engleză, deopotrivă și în alte limbi, prezintă dificultăți semnificative, dat fiind că nu există un echivalent direct și că echivalențele propuse, cum ar fi ,,March thread” sau ,,March luck charm” în engleză, ,,Alice Amulette de Mars” sau, ,,Talisman de mars”, nu reușesc să captureze complexitatea și semnificația culturală a mărțișorului. În consecință, traducătorii apelează la explicații suplimentare și descrieri detaliate pentru a transmite semnificația culturală și simbolismul acestuia. În 2017, mărțișorul a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, sporind vizibilitatea internațională, dar provocările traducerii persistă, subliniind complexitatea și bogăția culturală a tradiției românești. Studiul discută echivalența și adaptarea în traducere, revizuind literatura de specialitate și propunând adaptarea culturală și explicațiile suplimentare ca soluții pentru redarea fidelă a semnificației mărțișorului. Analiza a 21 de surse ce includ texte traduse în limba engleză relevă diversitatea strategiilor de traducere și evidențiază importanța respectării specificului cultural. Concluziile subliniază necesitatea adaptării traducerii pentru a asigura o comunicare interculturală eficientă și autentică.Item Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller(CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, AncaCărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.Item Etichetele de produse alimentare – traducere, terminologie și specific cultural(CEP USM, 2024) Mucerschi, NataliaEtichetele produselor alimentare sunt mai mult decât simple texte, imagini și cifre. Acestea reprezintă o interfață între producător și consumator și furnizează informații esențiale despre produsele alimentare. În acest articol ne propunem să analizăm rolul și importanța etichetelor în comunicarea cu consumatorul și tipul de informații pe care le oferă acestea despre produsele alimentare. De asemenea, ne propunem se explorăm rolul traducătorului în asigurarea unei comunicări eficiente între producător și consumator, abordând aspecte legate de terminologia specifică industriei alimentare, elemente ce țin de adaptarea culturală, subliniind, în același timp, importanța producerii unor traduceri exacte, din punct de vedere al formei și conținutului, conforme reglementărilor și standardelor în vigoare.Item LIMBAJE SPECIALIZATE: DIFICULTĂȚILE TRADUCERII ACTELOR NOTARIALE ÎN CONTEXTUL LIMBAJULUI JURIDIC CONTEMPORAN(CEP USM, 2024) Vîntu, OleseaÎn prezența diverselor studii referitoare la traducerea actelor notariale, direcțiile teoretice ale particularităților ei în plan istoric, teoretic și practic de utilizare, denotă un larg și neordinar câmp al cercetărilor, deoarece față de el se aplica o abordare de sinteză, fără a se evidenția într-un domeniu aparte și analizându-se ca o traducere în general sau, pur și simplu, ignorându-se. În lucrările teoreticienilor contemporani din domeniu se demonstrează analiza scrupuloasă a traducerilor juridice, a problemelor din această sferă, în ceea ce privește locul limbajului specializat, traducerii actelor notariale și a traductologiei la nivel internațional, iar dezvoltarea rapidă a ştiinţei, intensitatea schimburilor interculturale, necesitatea de acumulare, stocare şi sistematizare a informaţiilor, conceptelor, cunoştinţelor din varii domenii speciale au contribuit la apariţia, consolidarea şi dezvoltarea terminologiei din domeniul limbajului juridic.Item MOVIE TITLES TRANSLATION FROM ETIMOLOGICAL PERSPECTIVE(Editura USM, 2024) Slojinski, VladilinaAcest articol abordează problema dificultăților semantice care pot fi întâlnite în procesul de traducere a titlurilor de filme. Scopul prezentului articol este de a identifica istoricul apariției și dezvoltării a titlurilor de filme, cât și dificultățile de traducere a acestora, de a le analiza și de a prezenta metodele prin care traducătorul poate face față acestor dificultăți.Item CRAFTING CLARITY: UNDERSTANDING THE FORMATION OF MEDIATION TERMS(Editura USM, 2024) Cazacu, ParascoviaThe formation of mediation terms involves the strategic development of guidelines and agreements that govern the mediation process. This phase encompasses creating a standardized vocabulary that facilitates effective communication among mediators, disputing parties, and other stakeholders. The terminology used in the article defines key concepts, roles, and procedures within the mediation process that will help to build a shared framework for discussing and addressing disputes, reducing the risk of misunderstandings that could impede the mediation process. Overall, the purpose of this article is to focus on monosemy, polysemy, synonymy, and antonymy that hint at an exploration of how these concepts impact the clarity and precision of mediation terms.Item ASPECTE ALE RECEPTĂRII OPEREI LUI JAMES JOYCE ÎN ROMÂNIA(CEP USM, 2024) Filimon, VeaceslavStudiul urmărește evoluția receptării operei lui James Joyce în România interbelică prin racordarea discursului critic românesc la cel preponderent francofon, abordând aspectele textuale, culturale și literare. Sunt prezentate opiniile critice ale scriitorilor și cercetătorilor prin elucidarea inexactităților frecvente dar și a unor exegeze originale care au condiționat încercările inițiale de a înțelege și explica momentele-cheie ale operei joyceene.