Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
13 results
Search Results
Item ASPECTE DE RAPORT ÎNTRE DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ ȘI COGNITIVĂ ÎN TERMINOLOGIE(CEP USM, 2022-04-14) Nichita, CristinaPragmatica lingvistică și lingvistica cognitivă se completează reciproc și derivă una din alta. Nivelul științific al limbajului, precum și latura lui artistică este un fapt confirmat ad hoc și presupune încrederea în intuițiile cercetătorilor, savanților, precum și încrederea în uzul limbii și a limbajului. Terminologia are un aspect motivat și normativ care provine de la regulile de formare a termenilor și logica comună în uzul și receptarea lor ca parte a unui limbaj specializat. Astfel, ne propunem să parcurgem o incursiune teoretică referitor la raportul pragmatic și cognitiv în terminologie, incluzând aspectele reprezentative la acest subiect studiate până acum.Item CREATIVITATEA, SEMANTICITATEA ȘI ALTERITATEA APLICATE LA PROCESUL TRADUCERII ȘI ÎN CADRUL FORMĂRII TRADUCĂTORILOR(CEP USM, 2022-04-14) Zbanţ, LudmilaTraducerea este o activitate creativă care stabilește relația dintre obiect, semn și interpretant și se bazează pe vaste cunoștințe în domeniul limbilor, a culturilor, psihologiei, legilor vieții ș.a. Dezvoltarea aptitudinilor de abordare creativă a traducerii ca activitate interculturală nu poate fi separată de conținutul semantic al discursului, în strânsă legătură cu realitatea extralingvistică. Destinatarul traducerii este cel care introduce în algoritmul întregului proces condiția respectării factorului alterității, adică scoate în prim-plan eterogeneitatea viziunilor lumii în limba-cultura sursă și limba-cultură țintă. Considerăm că întreg procesul de formare a viitorilor traducători profesioniști trebuie orientat spre educarea conștientizării semanticității limbii în comunicare, a interesului față de cunoașterea Celuilalt și a formării de atitudini creative și independente în alegerea strategiilor de traducere.Item JOCUL DE LIMBAJ ÎN CORECTITUDINEA POLITICĂ(CEP USM, 2022) Manolii, AdelaFuncția ludică a limbajului se referă la posibilitatea construirii unor asociaţii verbale de efect (de la simplul joc de cuvinte până la creaţia artistică), răspunzând nevoii umane de joc. Jocul de limbaj presupune un context prin care cei doi actanți (locutorul și interlocutorul) își comunică acțiunile și comportamentele, cuvintele schimbându-și uneori semnifi- cația în context; limbajul este, de fapt, o colecție de jocuri de limbaj. Astăzi însă jocul de limbaj ajunge un instrument al corectitudinii politice (sintagmă relativ nouă în spațiul românesc, calchiată după englezescul Political Correctness), mișcare care ia amploare, dând limbajului un caracter ambiguu, peiorativ și ilar. Corectitudinea politică impune noi standarde comportamentale, generând un set de reguli care trebuie respectate în defavoarea altora, modificând, de fapt, limbajul curent.Item ORLD ENGLISHES: CHALLENGES IN TEACHING EFL(CEP USM, 2017-03-18) Matei, TamaraThe global spread of English together with increased migration, advances in telecommunication, travelling across international borders has resulted in a growing linguistic diversity in English-speaking countries. The model of English that should be taught in the classroom has been a subject of debate for a long time. Analysis of English language teaching practices points out the fact that the English taught is based almost exclusively on American or British English, and textbooks include characters and cultural topics from the English-speaking countries of the inner world. Another issue in teaching English is related to dialects, that is standard versus non-standard English. Notions of 'the good' in English-language usage are informed by teachers' experience and by authoritative linguists. In particular, the choice of overall model of English that is presented to students and by which their English is evaluated ought to be considered in pragmatic terms.Item LE POUVOIR DE LA LANGUE DES PHILOSOPHES - ENTRE LIBERTÉ ET ENGAGEMENT POLITIQUE(CEP USM, 2023) Guţu, AnaThis article highlights the isotopies-philosophemes which constitute the ideal sphere of the concerns of philosophers/intellectuals. The author examines the antinomy of committed philosopher-free-thinking philosopher as a structural axis in the construction of social mentalities. The driving idea of the article is the primordiality of the heritage of spiritual values over the materiality and transience of trivial things. The author laments the poverty of spirit in countries where there has been almost no philosophical tradition and, moreover, the Soviet regime has swept away all identity consciousness.Item LIMBA DE STAT ȘI ȘTIINȚA LIMBII ÎN REPUBLICA MOLDOVA(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2021) Hanganu, AureliaThree decades after the adoption of the independence of the Republic of Moldova and 32 years after the return to the Latin alphabet for the Romanian language used in this state, the problem of the name and functioning of the Romanian language is still unresolved. The political authorities and the scientific community still maintain the duality of opinion and use this subject for party purposes and interests. The feelings of animosity between the representatives of different cohabiting ethnic groups on the territory of the Republic of Moldova are unnaturally fueled by the circulation of the notions “Moldovan / Moldovan / Moldovan” and “Romanian / Romanian / Romanian”. In the following article we have pointed out the most important moments in establishing this situation pursued from the very beginning in order to denationalize the natives of the Prut-Dniester area.Item CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ABREVIERII CA FENOMEN LINGVISTIC ( incursiune diacronică )(CEP USM, 2017) Popa, VictoriaÎn acest articol ne-am propus să prezentăm o sinteză a lucrărilor de specialitate referitoare la problem a abrevierii în general. În acest sens, am investigat bibliografia științifică existentă în mai multe limbi moderne, oprindune în mod special la limba română, de interes pentru cercetarea noastră. Urmărim interesul lingviștilor din diferite țări faţă defelul în care se prezintă abrevierea ca procedeu, proces și produs în diferite limbi și constatăm atât similitudini în interpretare, cât și diferențe, inclusiv la nivel de termeni folosiţi pentru a desemna același fenomen lingvistic. Remar căm prezența disc uțiilor vizavi de acest subiect în lingvistica românească în general pe tot parcursul stabilirii ei ca știință. Variați autori cu autoritate în studiul limbii române au dezvoltat conceptul descriindu-l din diferite aspecte, alcătuind tipologii, ordonând fa ptele de limbă în dicționare speciale dedicate abrevierilor.Item TRADUCEREA CA ACT DE COMUNICARE INTERCULTURALĂ ÎN CONTEXTUL LINGVISTICII – ŞTIINŢĂ A CULTURII(CEP USM, 2013) Gheorghiţă, ElenaÎn prezentul articol este studiată relaţia dintre limbă şi cultură şi analizat locul actului traductiv în acest sistem. Se prezintă argumente în favoarea reprezentării actului traducerii drept demers de comunicare interculturală. Sunt punctate diferenţele dintre traducere şi localizare, termen lansat pepiaţa traducerilor specializate.Item SPECIFICUL ORALITĂŢII DIN BASARABIA(CEP USM, 2016) Molea, VioricaÎn configuraţia limbajului oral românesc se delimitează pregnant oralitatea din stânga Prutului, teritoriu numit Basarabia. Astfel, tot ce s-a întâmplat în limbăde-a lungul acestei perioade de înstrăinare a teritoriului românesc a stat sub semnul unor procese degradante pentru fiinţa limbii atât în varianta orală, cât şi în cea scrisă, mai afectată fiind varianta orală, vorbită a limbii. În articolul de faţă relevăm unele aspecte specifice limbajului oral basarabean şi ale impactului acestuia asupra conştiinţei naţionale şi/sau individuale a românului de aici.Item A DIACHRONIC APPROACH OF INTERCULTURAL COMMUNICATION(CEP USM, 2014) Bobeică, GalinaIt is commonplace now to speak of “one world” and to refer broadly to the interdependence of nations and to the lack of self-sufficiency of even the world’s largest and richest countries. The growth in interest in studies of intercultural communication in recent years has led, on the one hand, to an increasing number of projects focusing on the examination on communication between speakers from different cultural backgrounds in various contexts and across different channels. On the other hand, a number of scholars have, at the theoretical level, reexamined the very basic notions of “language”, “culture”, and “inter-culture”, the main concept in studies of intercultural communication, from various perspectives. The contribution of this article represents this spectrum, beginning with theoretical background, moving on to exploring the interplay between intercultural communication and new technologies, and finally examining intercultural communication across different contexts.