Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
276 results
Search Results
Item СU PRIVIRE LA ORIGINEA RUMÂNEASCĂ A CUVINTELOR/TITLURILOR ŢAR, VODĂ, VOIEVOD, BOIER, VOINIC Ș. A.(S.C. Elan-Poligraf SRL, 2018-05-17) Groza, AndreiAfter the analysis of several sources written in ancient times, the author of the article tries to prove that several names of the titles carried by the leaders of some Slavic and Romanian states from medieval and modern period, țar, vodă, voievod and other names, including boyar, sturdy, soldier, are of Romanian origin, but not Slavic origin.Item STRUCTURI SINTACTICE ÎN CREAȚIA LUI GRIGORE VIERU ȘI VASILE ROMANCIUC (sub aspect stilistic)(CEP USM, 2017) Eni, MihaelaItem ANTROPOLOGIE FILOSOFICĂ ÎN CUGETĂRI DE B. PASCAL(CEP USM, 2017-04-13) Taraburcă, EmiliaStudiul de față analizează mai multe paradigme tematice, cuprinse în fundamentala lucrare Cugetările de B. Pascal, genial om de știință si teolog, excepțional gânditor din sec. al XVII-lea, considerat precursor al mai multor sisteme filosofice contemporane, printre care intuiționismul, existențialismul, pragmatismul ș.a. Se pune în vizor esența dramei pascaliene, antagonismul dintre spiritul analitic și cel mistic, dintre pasiunea pentru știință și căutarea purificării prin credință. Printre temele cercetate se numără: condiția umană, esența dualistă a acesteia (măreția omului și mizeria lui), locul omului în Natură (teoria despre cele două infinituri și calea de mijloc), contradicții ale naturii umane, surprinse prin meditații despre amorul propriu, plictis și divertisment, adevăr și fericire ș.a. De asemenea, se explică conceptul pascalian de om universal, precum și renumita teorie a pariului, menită să argumenteze necesitatea credinței în Dumnezeu.Item COFUNCȚIONAREA BINOMULUI INTERDISCURSIVITATE – INTERTEXTUALITATE ÎN LINGVISTICA MODERNĂ(CEP USM, 2017) Roşcovan, NinaA vorbi despre discurs înseamnă a considera situaţia de enunţare-interacţiune în unicitatea şi interdiscursivitatea în care se încadrează fiecare text în parte. Fenomenul interdiscursivității există în numeroase forme, iar modalitățile de interpretare variază mult de la cercetător la cercetător. În acest context, aplicațiile analitice ale intertextualității ar trebui să păstreze și să fructifice energia dialogismului, pentru că, în ciuda postulării repetate a impersonalității creatoare, scriitorii moderniști includ în textul propriu alteritatea textuală cu conștiința că se angajează astfel și în relații interpersonale cu precursorii sau contemporanii.Item THE INTERCULTURAL COMPETENCE: A PRAGMATIC PERSPECTIVE(CEP USM, 2017-03-18) Duhlicher, OlgaIn countries where ethnic diversity is on the rise, successful relationships with friends and neighbours and intercultural partners depend on the ability to deal effectively with differences in a positive manner. The present publication seeks to address this topic of growing interest to many audiences in all the regions of the world, intercultural competence. We will present some activities focused on developing the intercultural competence at the English language classes. The development of intercultural competence presents a challenge for educators and learners alike, yet its attainment enables exciting possibilities. Intercultural competence offers the chance of transcending the limitations of one’s own world view.Item PARTICULARITĂȚI SEMANTICE ÎN ANALIZA SINCRONICĂ A TERMINOLOGIEI EDITORIAL-POLIGRAFICE(CEP USM, 2017-03-18) Calaraş, SvetlanaTerminology is a complex discipline, which studies the definition and description of terms and of terminological systems. The classification of terms from one certain terminological system, in our case of editorial-polygraphic terminology, can be accomplished from the structural, morphologic, semanic and etymologic point of view. The synchronic analysis of semantic peculiarities of editorial-polygraphic terminology can be achieved by paying attention to the class of concepts it denotes. Given the fact that the semantic relations between terms are complex, it is not an easy task to structure editorial-polygraphic terminology in a coherent system. Thus, the fundamental problem in organizing hierarchically the concepts is the result of the polysemantic relations between terms.Item CĂLĂTORIILE UTOPICE ÎN LITERATURA ENGLEZĂ(CEP USM, 2017-03-18) Bosîi, Cristinarticolul urmărește scopul de a analiza călătoriile utopice descrise de către scriitorii englezi în diferite perioade ale literaturii engleze. Se cercetează originea și semnificația utopiei, și respectiv modul in care acest gen este exploatat în literatura despre călătorii. Romanul de aventuri a fost un gen în vogă în literatura europeană din secolul al 18-lea fiind practicat de așa scriitori ca Jonathan Swift, Daniel Defoe, L ș.a. Este prezentat motivul călătoriei accentuându-se pe călător ca reprezentant al țării sale pe de o parte și explorator al spațiilor reale sau imaginare totodată.Item METAFORELE CONCEPTUALE COMPUSE ÎN DISCURSUL IDENTITAR GERMAN DE DUPĂ 1989(Pontos, 2019) Prisecari, ValentinaDupă anul 1989 identitatea germană a cunoscut o schimbare din toate punctele de vedere prin metamorfoze, păstrând în același timp drama abolirii barierei de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani. Modificările care au survenit după evenimentul de cotitură în plan social, politic, economic, ca mod de viață, de gândire, sunt reflectate în discursurile prezidențiale (Richard von Weizsäcker (RW), Roman Herzog (RH), Johannes Rau (JR), Horst Köhler (HK), Christian Wulff (CW), Joachim Gauck(JG), discursurile respective fiind o formă de ideologie identitară care au marcat cursul istoric al țării date. Doctrinele politice și filosofia acestora au afectat profund evoluția gândirii și culturii naționale, având un impact puternic asupra dezvoltării ei. Prezentul articol se focusează pe identificarea metaforelor conceptuale în discursul identitar prezidențial (în număr total de 16), care formează identitatea metaforică. Identitatea fiind modul de manifestare al unui popor (comunități omenești), modul de a gândi, de a exista, este și cultura acestuia (cultura – comportament uman direcționat valoric). Vom cerceta modul de funcționare a identității lingvistice prin intermediul metaforelor conceptuale.Item LIMBĂ ȘI VORBIRE ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ: ANGLICISME ÎN TERMINOLOGIA EDITORIAL-POLIGRAFICĂ(Pontos, 2019) Calaraș, SvetlanaSe știe că vorbitorii folosesc în diferite spații culturale mai mult de o limbă străină și acest fapt este elocvent astăzi, dacă luăm în considerație fenomenul globalizării sub egida limbii engleze, ce ocupă supremația lingvistică printre alte limbi internaționale, utilizate în comunicare. Vorbim de fapt de globish, o engleză standard foarte simplificată. Numărul mare de împrumuturi este considerat de unii specialiști un pericol pentru limbă și chiar pentru specificul nostru național. Putem clasifica termenii drept anglicisme denotative (lexicul specializat) – terminologii tehnice și științifice și anglicisme conotative (lexicul comun), care cuprind elemente cu încărcătură stilistică, expresivă. Gradul de asimilare al anglicismelor se analizează în conformitate cu structura morfematică a termenilor, prezența unor afixe românești și după flexiunea acestora.Fidelitatea absolută în forma fonetico-grafică, morfosintactică și semantică față de original indică apartenența la clasa anglicismelor neasimilate (xenismelor / străinismelor). Astfel, prestigiul limbii engleze, de care se bucură ca limbă modernă, precum și creșterea nivelului de competență în domeniul limbii engleze în rândul vorbitorilor de limbă română, sunt factori cheie care pot încetini considerabil adaptarea cuvintelor împrumutate din această limbă.Item PERSPECTIVA PEDAGOGICĂ A DEFINIRII VALORILOR(Pontos, 2019) Tulei, AngelaIstoria omului începe odată cu istoria semnelor și a valorilor. Animalele, spre deosebire de om, fiind necuvântătoare, nu pot să-și transforme atracțiile și repulsiile în valori. Numai dialogul, mai întâi cu ceilalți și mai târziu cu sine însuși, permite distanțarea de fenomene și ivirea întrebărilor despre esența lor. Numai dialogul face posibilă elaborarea ideilor, singurul mijloc dialogal de comunicare fiind limbajul uman. Chestiunea valorilor a fost definită din diverse perspective și dimensiuni, cum ar fi: perspectiva istorică, dimensiunea filosofică, perspectiva economică, estetică, psihologică, etc. În prezentul articol ne vom axa pe perspectiva pedagogică de definire a valorilor.