LIMBĂ ȘI VORBIRE ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ: ANGLICISME ÎN TERMINOLOGIA EDITORIAL-POLIGRAFICĂ

Abstract

Se știe că vorbitorii folosesc în diferite spații culturale mai mult de o limbă străină și acest fapt este elocvent astăzi, dacă luăm în considerație fenomenul globalizării sub egida limbii engleze, ce ocupă supremația lingvistică printre alte limbi internaționale, utilizate în comunicare. Vorbim de fapt de globish, o engleză standard foarte simplificată. Numărul mare de împrumuturi este considerat de unii specialiști un pericol pentru limbă și chiar pentru specificul nostru național. Putem clasifica termenii drept anglicisme denotative (lexicul specializat) – terminologii tehnice și științifice și anglicisme conotative (lexicul comun), care cuprind elemente cu încărcătură stilistică, expresivă. Gradul de asimilare al anglicismelor se analizează în conformitate cu structura morfematică a termenilor, prezența unor afixe românești și după flexiunea acestora.Fidelitatea absolută în forma fonetico-grafică, morfosintactică și semantică față de original indică apartenența la clasa anglicismelor neasimilate (xenismelor / străinismelor). Astfel, prestigiul limbii engleze, de care se bucură ca limbă modernă, precum și creșterea nivelului de competență în domeniul limbii engleze în rândul vorbitorilor de limbă română, sunt factori cheie care pot încetini considerabil adaptarea cuvintelor împrumutate din această limbă.It is known that speakers use more than one foreign language in different cultural spaces, and this is eloquent today if we take into account the phenomenon of globalization under the English language, which occupies linguistic supremacy among other international languages used in communication. Globish is a very simplified standard English. The large number of loans is considered by some specialists a danger to the language and even to our national specificity. We can classify the terms into denotative English loans (the specialized language) – technical and scientific terminology and connotative English loans(the common language), which include elements with stylistic, expressive load. The degree of assimilation of English loans is analyzed according to the morphematic structure of the terms, the presence of Romanian affixes and their flexion. Absolute fidelity in the phonetic-graphic, morphosyntactic and semantic form of the original indicates the belonging to the class of non-assimilated English loans. Thus, the prestige of the English language, which it enjoys as a modern language, as well as the increase of the English language competence among the Romanian speakers, are key factors that can considerably slow down the adaptation of the borrowings in our language.