Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
32 results
Search Results
Item ANALIZA PERTINENŢEI UNOR ABATERI LINGVISTICE ÎNREGISTRATE LA ORELE DE TRADUCERE CONSECUTIVĂ DIN LIMBA ENGLEZĂ (LIMBĂ STRĂINĂ SECUNDĂ) ÎN LIMBA ROMÂNĂ(Artpoligraf, 2015) Sîtnic, InaAnaliza abaterilor de la normele lingvistice sunt la ordinea zilei în contextul formării traducătorilor în cadrul orelor de traducere consecutivă, acestea fiind un indicator de evaluare în procesul de formare şi dezvoltare a competenţelor lingvistice şi de traducere ale studenţilor. În domeniul lingvisticii aplicate înregistrăm diverse opinii asupra noţiunii de abatere de la normele lingvistice, în special în interpretarea termenilor de greşeală şi eroare. Lingvişti precum D. Gouadec, Ch. Nord, Ch. Waddington ş.a., operează cu noţiunea de eroare şi o percep ca fiind o neconcordanţă sau o distorsionare nejustificată în procesul transpunerii unui text sursă într-un text în limbă ţintă, cu un impact negativ asupra calităţii traducerii. Alţi specialişti însă, înscriu aceste noţiuni în contexte speciale. Astfel, cercetătorul R. Gefen defineşte greşeala drept o lacună la nivel funcţional, ea fiind ocazională şi cauzată cel mai des de factori extra-lingvistici cum ar fi oboseala, graba sau zgomotele de fundal, pe când eroarea are la origine discrepanţe semantice, lexicale, gramaticale, etc. între textul original şi cel tradus şi reflectă o incompetenţă lingvistică sau o învăţare defectuoasă. Având în vedere că sursa unor greşeli de exprimare precum: frumoase discurse sau duri bătălii, este vorbirea într-un tempou prea rapid, probabil pentru a obţine un volum informativ foarte apropiat de original, considerăm că acestea pot fi uşor remediate prin exerciţii de rostire corectă şi fluentă. Pe de altă parte, erorile cauzate, să zicem, de transpunerea incorectă a grupurilor atributive ţin de dificultăţi de ordin gramatical. Printre erorile lexicale amintim cele de tipul calchierilor, structurilor pleonastice sau tautologice, însă cele mai grave sunt considerate a fi erorile semantice, întrucât acestea denaturează mesajul. În procesul traducerii, erorile sus-menționate pot fi evitate prin exerciţii de semantizare adaptate etapei de formare a competenţelor de traducere.Item ASPECTE TRANSCULTURALE ȘI TRANS-TEMPORALE ÎN NARATOLOGIA FORMALĂ(Artpoligraf, 2015) Lupasco, SergheiTraducerea este una dintre modalităţile esenţiale, fundamentale şi adecvate ale transferului intercultural. Diferenţele de ordin cultural constituie serioase dificultăţi pentru traducătorii tuturor timpurilor, or cultura impune întotdeauna anumite limite în procesul traducerii. În absenţa unor „universalii culturale” comunicarea interumană între exponenţi ai unor culturi diferite ar fi extrem de dificilă sau aproape imposibilă. La fel de implauzibilă ar fi şi traducerea unui text dintr-o limbă în alta. Universaliile culturale se datorează fondului genetic şi axiologic al omenirii, or experienţa umană este universală, valabilă pentru toate culturile şi toate timpurile. Cel care a sugerat aplicabilitatea unor asemenea tipare de guvernare ale experienţei umane şi în cazul naratologiei formale a fost savantul rus Vladimir Propp. Opera sa revoluţionară „Morfologia Basmului”(1928) are la bază postulatele arhetipale ale psihologului Carl Jung care milita pentru conceptul că întreaga rasă umană are la bază experienţe şi trăsături de caracter comune care sunt uşor de recunoscut şi care sunt considerate subliminal drept puncte de reper pentru experienţe ulterioare. Studiind basmele şi poveştile populare ale poporului rus, Propp a depistat trăsături recurente care compun structura naratologică a basmelor sintetizându-le în 31 de „narateme” la care a mai adăugat 8 tipare pe care le pot adopta personajele. Nu toate basmele şi povestirile conţin toate cele 31 de narateme, şi nu neapărat în ordinea propusă de către savantul rus, totuși majoritatea operelor conţin o mare parte a trăsăturilor identificate. În cercetările noastre contrastiv-comparative am identificat că naratemele lui Propp nu sunt rezervate exclusiv culturii ruse sau exclusiv genului basmului. Acestea constituie scheletul narativ al multor poveşti de autor (poveştile fraţilor Grimm sau Harap-Alb), al operelor genului fantasy (seria Harry Potter, trilogia Stăpânul Inelelor, Hobbit-ul, al filmelor gen western şi chiar al romanelor lui Ian Flemming. Acest lucru ne permite să afirmăm că naratemele lui Propp constituie veritabile universalii transculturale şi trans-temporale care au facilitat dintotdeauna comunicarea interculturală şi traducerea adecvată.Item JOCUL IDENTITAȚILOR IN ROMANUL NUNTĂ IN CER DE MIRCEA ELIADE(Artpoligraf, 2015) Iacob, NadejdaSpațiu consacrat al identității personale (în construire și redimensionare succesivă), discursul narativ din romanul Nuntă în cer fixează paradigma esențială a personajului feminin de a fi situat între două dimensiuni, în termenii lui Paul Ricoeur : idem-identitatea (unicitate, permanență temporală) și ipseitatea/sineitatea (alteritate, dinamicitate). Studiul romanului vizat urmăreşte să dezvăluie originalitatea conturării sinelui protagonistei, precum şi a identităţii ei au dedans (C. Dubar) la nivelul naratorilor și prin prisma lectorului. Personajele autodiegetice, Mavrodin și Hasnaș, operează o transpunere a sinelui în relatările lor autobiografice, descoperindu-se într-un dialog al conștiințelor. Nucleul demersului lor reflexiv devine proba de foc a existenței noastre (Șt.Augustin-Doinaș) – întîlnirea cu Celălalt (Ileana/Lena). Marcați de o criză identitară, naratorii își depășesc recluziunea printr-o ordine narativă temporală marcată de memoria lor intens afectivă, fracturată prin inversiunea cronologicului (de la Ileana, femeie deplină, la Lena în devenire). Finalitatea e evidentă - cogniția deplină a sinelui și a alter-ului. Dragostea, percepută antinomic, drept apropiere și reificare a alter ego-ului feminin, relevă ecceitatea eroinei, care derivă dintr-o inaccesibilitate interioară în raport cu percepția personajelor masculine. Astfel, identitățile construite de ambii naratori capătă pregnanță în unitatea izotopiilor semantice dominante (nunta/ moartea/ singurătatea). Dubla retrospecție a lui Mavrodin subliniază nucleele conceptuale ale discursului narativ, definite atât în confesiunea făcută lui Hasnaș, cât și în romanul pe care l-ar fi scris primul ca omagiu al ”unirii desăvîrșite: te regăsești pe tine în clipa în care te pierzi”. La nivelul lectorului, identitatea au dehors a protagonistei se decupează din imaginile subiectiv-mitice construite de către naratori, conjugând idem-identitatea, desemnată în planul verbalizării de ocurența replicii (”Gîndește-te bine ce faci”), şi ipseitatea ei implicită. În fine, toate etapele căutării de sine sunt reflectate în ceea ce am numi, în termenii lui M. Pütz, o fabulă a identității.Item POETUL LUCIAN BLAGA: FILOSOFIA IUBIRII(CEP USM, 2015-06-26) Grosu, LidiaItem DIOPTRIILE TĂCERII LUI LUCIAN BLAGA FOCUSATE ÎN CREAŢIA LUI VICTOR TELEUCĂ(CEP USM, 2015-06-26) Fonari, VictoriaLucian Blaga was the writer, he sensitized silence. The spoken word changes its connotations assigned to optical silence. In his creation silence is cry, mystery, transcendence, memory, nature, universe. Diopter of silence are diversified in the poems Odysseus, Crying in the wilderness, Oedipus before the Sphinx, Stalactites. The connotations of silence was ilucidat artistic directi- on of Victor Teleucă in volume Snowing at the edge of existence. Silence in the creation of Lucian Blaga clots sphinx image, with evergre- en oak, with night, with the moonlight, with graves. Silence in the poems of Victor Teleucă dominates in the snow, white, Sphinx and Styx. Fingerprints’ concepts of L.Blaga and V. Teleucă was mentioned by critics Mihai Cimpoi and Theodor Codreanu.Item CONSTRUCŢII BIACTANŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ(Institutul de Filologie al AŞM, 2015) Hanganu, AureliaItem PROBLEME ACTUALE DE LINGVISTICĂ: MATERIALELE SIMPOZIONULUI ȘTTINȚIFIC CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ: ÎN MEMORIAM ACAD. NICOLAE CORLĂTEANU: 100 DE ANI DE NAȘTERE, 15-16 MAI 2015(CEP USM, 2015) Ciobanu, Anatol; Oglindă, Emilia; Zagaevschi, Vladimir; Boicenco-Arseni, Angela; Molea, Viorica; Duimbrăveanu, Ion; Lifari, Viorica; Fonari, Victoria; Rotari, Dorina; Creangă, Oxana; Driga, Ina; Condrea, Irina; Colțun, Gheorghe; Moșin, Octavian; Bashirov, Oxana; Veretina-Chiriac, Ina; Dulghier, Olga; Blajin, Cristina; Gheorghiță, Elena; Zaporojan, Ina; Corcodel, Svetlana; Corcodel, Dan; Macovei, DorinaItem EMOŢIE, SIMŢ SAU SENTIMENT ŞI ECHIVALENTELE LOR ÎN ENGLEZĂ ŞI RUSĂ(Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2015) Lifari, VioricaFor a long period of time linguists had different opinions concerning the study of the emotive function of the language. A part of them thought that the dominant function of the language is the cognitive one thus excluding the possibility of researching the emotional component of the language. In the late 70s of the previous century emotiology as the direction in linguistics began to appear. Many professors such as V. V. Shakhovsky, A. Wierzbicka, T. V. Larina dealt in the field of emotiology and studied the expression of emotions in cross-cultural communication. Some of them state that emotions are universal and can be identified in every country, others conclude that the lack of the term denoting a certain emotion in a certain language speaks about the fact that cultures differ emotionally. In this study we try to identify the terminology used in a research of this kind and clarify whether emotions are culturally dependent or not. The working languages are English, Romanian and Russian and their corresponding cultures – English, Moldovan and Russian.Item LINGVISTICĂ CONTRASTIV-TIPOLOGICĂ : SUPORT DE CURS(CEP USM, 2015) Oglindă, Emilia; Sobol, AlionaCursul „Lingvistica contrastiv-tipologică” este axat pe definirea noţiunilor de bază ale lingvisticii contrastiv-tipologice, cu scopul de a forma la studenţi o concepţie argumentată privind domeniul menţio-nat. În suportul de faţă sunt abordate probleme circumscrise lingvisti-cii contrastiv-tipologice, fiind comentate fenomene de ordin structural în diverse limbi.Item LINGVISTICĂ GENERALĂ ŞI ROMANICĂ : SUPORT DE CURS(CEP USM, 2015) Oglindă, EmiliaCursul „Lingvistica generală şi romanică” are ca obiectiv formu-larea şi aprofundarea conceptelor de bază ale lingvisticii şi formarea la studenţi a unei viziuni de ansamblu asupra limbii ca fenomen social. În suportul de faţă se preconizează comentariul detaliat al unor probleme ce ţin, pe de o parte, de lingvistica generală şi contrastivă, iar, pe de altă parte, de romanistică, fiind relevate multiple aspecte ale idiomurilor romanice.