Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
4 results
Search Results
Item DIMENSIUNI ALE ALTERITĂȚII LINGVISTICE ÎN PROCESUL ACHIZIȚIEI LINGVISTICE(CEP USM, 2022-04-14) Soltan, Angela; Zbanţ, LudmilaÎn baza analizei calitative a literaturii specializate, argumentăm că gradul de succes în însușirea limbii standardizate, în procesul implementării politicilor de achiziție lingvistică, depinde, pe latura socială, de modul în care sunt abordate dimensiunile alterității lingvistice specifice comunității în care sunt predate limbile.Item ROLUL DE COACH AL PROFESORULUI ÎN ACOMODAREA ALTERITĂȚII ÎN PROCESUL ACHIZIȚIEI LINGVISTICE(CEP USM, 2022) Soltan, Angela; Zbanţ, LudmilaÎn prezenta cercetare pornim de la un corpus de literatură specializată pentru a analiza pertinența rolului de coach sau mentor atribuit profesorului implicat în procesul achiziției lingvistice într-un mediu ce se caracterizează prin diversitate culturală. Accentuăm importanța acomodării alterității în activitățile orientate spre însușirea limbii standard și a celorlalte limbi considerate necesare în cadrul unui stat. Punctul de plecare în construirea argumentelor teoretice în investigația noastră se sprijină pe ideea că, odată cu schimbările spațio-temporale prin care trece limbajul (vorbirea), se schimbă ideologiile și atitudinile lingvistice și, de asemenea, modalitățile de predare a limbii ca sistem. În consecință, procesul de achiziție a unei structuri cognitive, precum este limbajul uman, urmează să fie privit în toată complexitatea lui, după cum privim dezvoltarea psihologică și fiziologică a ființelor umane. Odată cu apropierea semnificativă a sistemelor de învățământ de mase, procesele de însușire a limbilor se regăsesc tot mai mult în centrul studiilor transdisciplinare. Această abordare a fost determinată inițial de importanța însușirii limbii standard în condițiile unei diversități lingvistice determinate social, cu o extindere treptată spre celelalte limbi incluse în politicile de achiziție lingvistică. În cercetările din ultimele două decenii pot fi relevate două probleme esențiale pentru care se caută soluții în procesul elaborării și implementării politicilor de achiziție lingvistică. Prima ține de latura socială a achiziției lingvistice, formulată drept problema accesului echitabil la învățarea codului lingvistic standardizat (limba națională sau limba oficială). Cea de-a doua problemă, discutată pe larg mai ales în ultimele două decenii, constă în pertinența delimitării codului standardizat și separarea de alte variante (graiuri, dialecte) și de alte coduri lingvistice (spre exemplu, limbi străine), considerate tradițional rivale. În procesul achiziției lingvistice, linia de demarcație a alterității se evidențiază la nivelul diferențelor dintre limba standard studiată și/sau în care se studiază în sistemul de învățământ și limbile sau varietățile lingvistice aduse de elevi din mediul primei socializări.Item ROLUL CONTEXTULUI ȘI AL INTERDISCIPLINARITĂȚII ÎN POLITICA LINGVISTICĂ EDUCAȚIONALĂ(CEP USM, 2019) Soltan, AngelaLucrarea pune în discuție și urmărește rolul contextului și al interdisciplinarității în politica lingvistică educațională prin contribuțiilea patru autori de referință din spații culturale sau temporale diferite. Totodată, lucrarea prezintă diferite demersuri culturale în procesul constituir ii cadrului metodologic al sociolingvisticii. Doi dintre autorii analizați sunt nume notorii din domeniul politicii lingvistice din spațiul anglo-saxon. Einar Haugen reprezentă prima generație de socio-lingviști, iar Robert L. Cooper pe cea de a doua. Ceil alți doi autori sunt nume notorii din spațiul cultural latin: Eugen Coșeriu din domeniul filozofiei limbii și din prima generație de lingviști preocupați de teoretizarea sociolingvisticii, iar Pierre Bourdieu din domeniul sociologiei, reprezentând prima generație de sociologi care și-au extins sfera de cercetare spre lingvistică.Item LA TERMINOLOGIE DES POLITIQUES LINGUISTIQUES: UNE APPROCHE INTERCULTURELLE(CEP USM, 2016) Soltan, AngelaDurant les deux dernières décennies la République de Moldova a élaboré des politiques linguistiques, ainsi que d’autres politiques, en déclarant son adhésion aux standards des traités internationaux et aux valeurs de la démocratie. Néanmoins, l’utilisation des notions et terminologies «fabriquées» localement, ou inspirées des documents internationaux ne s’est pas traduit en actions effectives pour confirmer les aspirations de l’Etat moldave pour la démocratie et, plus récemment pour le rapprochement de l’UE.